3ra-177/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Iu.Hîrbu (Judecătoria Telenești) dosarul nr. 3ra-177/16 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi (Curtea de Apel Bălți) ÎNCHEIERE 03 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Gîscă Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gîscă Constantin către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului recalculării pensiei și obligarea la recalcularea pensiei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 01 decembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Gîscă Constantin, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Telenești din 08 septembrie 2015, c o n s t a t ă La data de 04 decembrie 2014, reclamantul Gîscă Constantin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului recalculării pensiei și obligarea la recalcularea pensiei.

În susţinerea pretenţiilor sale, reclamantul a invocat drept temei că, a activat în calitate de Specialist Principal in Problemele Mecanizării şi Prestării Serviciilor Mecanizate al Direcţiei Agricultură şi Alimentaţiei al Consiliului Raional Teleneşti pînă la data de 28.02.2011, adică pînă la atingerea vîrstei de pensionare. Ulterior, în baza contractului individual de muncă pe o perioadă determinată a mai activat în aceiaşi funcţie pînă la data de 01.07.2012. Potrivit dispoziţiei nr.236 din 29.11.2012 a fost inclus în tabelul de salarizare cu gradul de salarizare nr.4 şi respectiv cu treapta de salarizare VII (şapte), cu salariul de funcţie în mărime de 36400,00 lei, ţinînd cont de sporul pentru gradul de calificare al funcţionarului public vizat.

La 25.07.2014 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Teleneşti cu cererea de recalculare a pensiei ca funcţionar public, prezentînd carnetul de muncă cu eliberarea din funcţia de specialist principal al Direcţiei agricole al Consiliului Raional Teleneşti la data de 01.07.2014. Ulterior, la 14.11.2014 a primit răspunsul din data de 04 noiembrie 2014 de la Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, prin care i s-a refuzat recalcularea pensiei de funcţionar public în baza contractului individual de muncă pe perioada determinată. Cu acest refuz de recalculare a pensiei nu este de acord şi îl consideră ilegal. Prin urmare consideră că a activat în bază de contract individual de muncă pe perioadă determinată 14 luni, 8 luni în anul 2011 şi 6 luni în anul 2012. Prin urmare pensia constituind pentru această perioadă suma de 45 885,36 lei.

Dacă în speță 45885,36:14 luni=3277,60 lei, pensia lunară constituind pentru funcţionarii publici 75% din 3277,60 x 75% =2458,20 lei. Pensia calculată la data de 01.05.2012 constituia 2072,86 x 75% = 2229 lei. Potrivit indexării din data de 01.04.2011 la pensie s-a efectuat un adaos în mărime de 87,61 lei prin urmare pensia constituia suma de 2316,61 lei. Cuantumul pensiei la data de 01.07.2012 constituia suma de 2316, 61 lei. Ulterior după recalcularea cuantumului pensia trebuia să constituie suma de 2458,20 lei cu 229,20 lei mai mult. Potrivit calculului efectuat, cuantumul pensiei la data de 01.01.2015 trebuia să constituie suma de 2840,08 lei ceea ce ar însemna 2611,58 +229.20 =2840,08 lei.

Pentru neachitarea lunară a sumei care urma să fie recalculată pe perioada de la 01.07.2012 pînă în prezent lui i s-a adus un prejudiciu material în mărime de 6876 lei ceea ce constituie 229,20 x 30 luni 6876 lei. Reclamantul consideră nefondat răspunsul instituţiei sus menţionate precum că legislaţia de pensionare nu prevede recalcularea pensiei pentru drepturile realizate, după stabilirea pensiei. Această afirmaţie este una incorectă şi urmează doar scopul dezinformării sale şi eventual al instanţei de judecată. Deoarece, potrivit Legii cu privire la pensionare al Republicii Moldova din 14.10.1998 nu se efectuează recalculări la pensie pentru alte categorii de pensionări, nu şi pentru funcţionarii publici.

Prin hotărîrea Judecătoriei Teleneşti din 08 septembrie 2015 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 21 septembrie 2015 Gîscă Constantin a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii primei instanţe, iar la data de 08 octombrie 2015 a depus cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2015 s-a respins apelul declarat de Gîscă Constantin, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Telenești din 08 septembrie 2015. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, instanța de fond călăuzindu- 2 se de prevederile art.33 alin.(l),art.

44,47 din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, corect şi întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea înaintată de Gîscă Constantin, or, din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că, apelantul nu cade sub incidenţa art.33 alin.(l) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, deoarece aceste circumstanţe la apelant au apărut după acordarea drepturilor la pensie. În conformitate cu prevederile art.33 alin.(l) din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale stat, alin.(1) reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie sau transferării la altă categorie de pensie.

Astfel, instanța de apel a menționat că, din materialele cauzei rezultă că apelantului Gîscă Constantin corect i-a fost calculată pensia de funcţionar public, or, pensia de funcţionar public, de care beneficiază reclamantul la data de 26.03.2011 a fost calculată în proporţie de 75% din venitul mediu lunar determinat pentru ultimele 60 luni consecutive de activitate în funcţii publice (de la 01.03.2006 pînă la 28.02.2011), venitul respectiv fiind de 2972, 86 lei. Cuantumul pensiei a fost stabilit în mărime de 2316,61 lei, iar după indexarea din anul 2014, constituie 2611,58 lei lunar. La caz, instanța de apel a invocat că, reclamantul cît şi reprezentantul acestuia nu au prezentat instanţei de judecată probe, sau norme legale care ar pune în dreptul de a fi recalculată pensia acestuia, anume în ultimii trei ani de funcţionare după obţinerea dreptului la pensie.

La 28 decembrie 2015, în termen Gîscă Constantin a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului se invocă că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Indică recurentul că, atît instanţa de apel cît și instanţa de fond tendenţios au ignorat calculele lui prezentate şi anexate la materialele dosarului pentru cele 14 luni (8 luni pentru anul 2011 şi 6 luni ale anului 2012),conform cărora CTAS, trebuia să-i achite la data de 01.04.2015 restanţa la pensie în mărime de 10171,26 lei, iar începînd cu data de 01.04.2015 pensia trebuia să constituie 3094,03 lei lunar.

Or, conform articolului 42 al.(5) al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158 din 04.07.2008 la împlinirea vîrstei necesare obținerii 3 dreptului la pensie pentru limita de vîrstă, funcţionarul public poate fi numit la decizia persoanei/organului care are competență legală de numire în funcție, pe perioade determinate, dar care cumulativ nu vor depăși 3 ani, în aceiași funcție publică, în funcție echivalentă sau în funcție de nivel inferior, primind pensia și salariul conform legislației. Totodată, menționează recurentul că, instanța de apel nu s-a expus obiectiv asupra tuturor pretențiilor înaintate în cererea de apel fapt ce a dus la emiterea unei decizii ilegale și neîntemiate.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gîscă Constantin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Gîscă Constantin, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

4 Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gîscă Constantin ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Gîscă Constantin, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru 5