3ra-86/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Papuha dosarul nr. 3ra-86/16 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către societatea comercială ,,Status Leasing” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea comercială ,,Status Leasing” societate cu răspundere limitată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de societatea comercială ,,Status Leasing” societate cu răspundere limitată, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 14 mai 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 29 septembrie 2009, SC ,,Status Leasing” SRL s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 28 iulie 2009 Serviciul Vamal a efectuat la SC ,,Status-Leasing” SRL un control economico-financiar al tranzacțiilor externe pentru perioada de activitate a anilor 2007-2009, fiind întocmit actul de control nr.0000159 din 28 august 2009, prin care i s-a calculat o obligație vamală în mărime de 116 987,06 lei. La 11 septembrie 2009, SC ,,Status-Leasing” SRL și-a exprimat dezacordul față de constatările organului vamal, însă prin scrisoarea nr. 06-4-4/6841 din 17 septembrie 2009 Serviciul Vamal a considerat pretențiile agentului economic neîntemeiate.

1 Pentru executarea obligației vamale reflectate în actul de control nr. 0000159 din 28 august 2009, organul vamal a emis actul constatator privind calculul drepturilor de import nr. 16 din 17 septembrie 2009, prin care s-a dispus încasarea de la SC ,,Status-Leasing” SRL a obligației vamale în sumă de 144 649,26 lei. Consideră reclamantul actul de control nr. 0000159 din 28 august 2009 şi actul constatator privind calculul drepturilor de import nr.16 din 17 septembrie 2009 neîntemeiate şi emise contrar prevederilor legislaţiei în vigoare. Astfel, afirmă că, Serviciul Vamal prin actele nominalizate nu a dat o apreciere corectă şi obiectivă situaţiei şi contrar legii a calculat o obligaţiune vamală SC ,,Status-Leasing” SRL, aducînd o atingere drepturilor garantate de lege şi actele internaţionale, cauzînd în aşa fel societăţii prejudicii materiale enorme.

Solicită reclamantul, anularea actului de control nr.0000159 din 28 august 2009 şi actului constatator privind calculul drepturilor de import nr.16 din 17 septembrie 2009. Prin încheierile Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2012 a fost admis renunțul reclamantului la capătul de cerere privind anularea Actului de control nr.0000159 din 28 august 2009, iar pretenția privind anularea Actului constatator privind calculul drepturilor de import nr.16 din 17 septembrie 2009 a fost scoasă de pe rol. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiție din 19 decembrie 2012 s-a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2012, prin care a fost scoasă de pe rol cerința privind anularea actului constatator nr.16 din 17 septembrie 2009 privind calculul drepturilor de import, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 14 mai 2014 acțiunea SC ,,Status-Leasing” SRL a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, SC ,,Status-Leasing” SRL a contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de SC ,,Status-Leasing” SRL și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 14 mai 2014. Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2015 s-a admis recursul declarat de SC ,,Status- Leasing” SRL, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, cu remiterea pricinii la rejudecare.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015 s-a admis apelul declarat de SC ,,Status Leasing” SRL, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 mai 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SC ,,Status Leasing” SRL împotriva Serviciului Vamal privind anularea actului constatator nr.16 din 17.09.2009. 2 La 01 decembrie 2015, SC ,,Status Leasing” SRL a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrea contestată considerînd-o neîntemeiată şi ilegală prin faptul că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, fapt ce a dus la soluţionarea greşită a cauzei.

Susţine recurentul că, instanţa de judecată la examinarea pricini a ignorat prevederile Ordinului Serviciului vamal nr. 92-O din 27.04.2005 cu privire la aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal, în vigoare la acel moment. Prin urmare, indică că actul constatator privind calcularea drepturilor de import nr.16 din 17.09.2009 deviază esenţial de la prevederile Ordinului Serviciului vamal nr. 92-O din 27.04.2005, ceia ce atrage nulitatea acestuia în întregime. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către SC ,,Status Leasing” SRL, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SC ,,Status Leasing” SRL este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SC ,,Status Leasing” SRL, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către societatea comercială ,,Status Leasing” societate cu răspundere limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Valentina Clevadî 4