Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-53/16
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
14 ianuarie 2016
Părțile
Botezatu Anatolie vs SA Reţele Electrice de Distribuţie Nord -Vest
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-53/16 — Restabilirea în funcţie ş.a

prima instanţă: Iu. Ţîmbalari dosarul nr. 2ra-53/16 instanţa de apel: E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivenco ÎNCHEIERE 14 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Botezatu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie Botezatu împotriva Societăţii pe acţiuni „Reţelele electrice de distribuţie Nord- Vest” cu privire la restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 29 decembrie 2014, Anatolie Botezatu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Reţelele electrice de distribuţie Nord-Vest” cu privire la restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că, începînd cu 12 noiembrie 1982, după absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, a fost angajat în cadrul SA „RED Nord-Vest” în diferite funcţii, iar de la 03 noiembrie 2003, a ocupat funcţia de director-adjunct pe furnizarea energiei electrice la FRED Donduşeni. Susţine că, pe parcursul a 32 ani, el nu a avut încălcări de disciplină, fiind de nenumărate ori decorat cu diferite distincţii şi diplome. Afirmă că, la data de 29 septembrie 2014, administraţia SA „RED Nord- Vest”, din motive neîntemeiate, a emis ordinul nr. 341-p, prin care el a fost sancţionat disciplinar cu mustrare aspră, iar la 30 septembrie 2014, a emis ordinul nr. 343-p, prin care iarăşi i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră.

Relevă că, în perioada 29 septembrie 2014-11 octombrie 2014, el s-a aflat la tratament în staţionar. Invocă că, prezentîndu-se la serviciu, la 13 octombrie 2014, directorul general al SA „RED Nord-Vest”, din motive dubioase, a emis ordinul nr. 367-p, prin care el a fost concediat în baza art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii (încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate sancţiuni disciplinare). Consideră că, ordinul nr. 367-p din 13 octombrie 2014 este ilegal. Menţionează că, ordinele pîrîtei nr. 341-p din 29 septembrie 2014 şi nr. 343- p din 30 septembrie 2014 sînt tendenţioase şi nu sînt bazate pe fapte concrete, care ar confirma încălcarea obligaţiunilor sale, fiind indicate încălcări inventate din anii 2011-2013.

Susţine că, în ordinul de concediere pîrîta a făcut trimitere la art. 206 din Codul muncii, însă dacă ar fi fost fapta, cu toate că fapta disciplinară nu a fost, intenţionat au fost ignorate prevederile art. art. 208-210 din Codul muncii. Afirmă că, ordinul de concediere este vădit tendenţios. Relevă că, îndată după concedierea sa, a fost numită o altă persoană în funcţia deţinută de către el, care nu are studii şi stagiul necesar. Invocă că, la emiterea ordinului de concediere au fost încălcate prevederile art. 87 din Codul muncii, el fiind vicepreşedinte al Comitetului sindical al SA „RED Nord-Vest”, preşedinte al organizaţiei sindicale primare FRED Donduşeni. Mai invocă că, la 29 septembrie 2014 şi 30 septembrie 2014, zile în care i- au fost aplicate sancţiunile disciplinare, el se afla la tratament în staţionar, fiind lipsit de dreptul de a ataca ordinele pîrîtei cu privire la aplicarea sancţiunilor disciplinare.

Solicită restabilirea sa în funcţia de director-adjunct pe furnizarea energiei electrice la FRED Donduşeni şi încasarea de la pîrîtă a salariului pentru absenţa forţată de la muncă, începînd cu 13 octombrie 2014 pînă la data restabilirii în funcţie, a sumei de 20000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 12 februarie 2015 s-a respins acţiunea pe motiv că, au fost aplicate corect sancţiunile disciplinare aplicate de angajator la baza ordinului de concediere cu respectarea prevederilor Codului muncii. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de Anatolie Botezatu şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La data de 03 noiembrie 2015, Anatolie Botezatu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt ilegale, deoarece instanţele judecătoreşti nu au dat o apreciere justă probelor administrate, astfel, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii armelor şi dreptul la muncă. Prin referinţa depusă la 23 decembrie 2015 SA „RED Nord-Vest” a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, recurentul a luat cunoştinţă de decizia instanţei de apel la 27 octombrie 2015 (f.d.23, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 05 noiembrie 2015 (f. d. 27, vol. II).

De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de Anatolie Botezatu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţele judecătoreşti nu au dat o apreciere justă probelor administrate, astfel, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii armelor şi dreptul la muncă nu pot fi reţinute, deoarece poartă un caracter declarativ. Or, în speţă, instanţele judecătoreşti au apreciat probele corect, cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul Anatolie Botezatu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Anatolie Botezatu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Anatolie Botezatu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Ion Druţă

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.