2ra-2860/15 — Contestarea încheierii executorului jud. şi recuperarea pagubei

prima instanţă: D. Fujenco dosarul nr. 2ra-2860/15 instanţa de apel: G. Vavrin, T. Dimitriade, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Druță, Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila împotriva executorului judecătoresc Valentin Duşcov, intervenient accesoriu BC „Banca de Finanțe şi Comerț” SA cu privire la contestarea încheierii executorului judecătoresc din 15 martie 2012 şi cererea suplimentară împotriva BC „Banca de Finanțe şi Comerț” SA, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Valentin Duşcov cu privire la încasarea costului bunurilor în sumă de 622 355 lei, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Cahul din 20 mai 2014, c o n s t a t ă: La 10 aprilie 2012 reclamanții Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila au depus o cerere de chemare în judecată împotriva executorului judecătoresc Valentin Duşcov,

intervenient accesoriu BC „Banca de Finanțe şi Comerț” SA cu privire la contestarea încheierii executorului judecătoresc din 15 martie 2012 şi restituirea imediată şi necondiționată a tuturor bunurilor, aflate în or. Cahul, str. Spirin 1, care aparțin reclamanților cu drept de proprietate. În motivarea acţiunii, reclamanții au invocat că, nu posedă careva obligațiuni şi din această cauză, bunurile personale nu pot fi obiect al sechestrului, al confiscării sau a vânzării silite. Bunurile personale neimplicate nu sunt şi nu pot fi obiect al sechestrului în procedura de executare. Indică reclamanții că, spațiul locativ al persoanelor fizice şi integral clădirea administrativă - locativă, cu toate bunurile care se află în ea, nu a fost şi nu sunt obiect al gajului.

Susțin reclamanții că, prin acțiunile samovolnice şi ilegale a executorului judecătoresc Duşcov Valentin, deja a fost săvârșită o infracțiune pe care este pornit dosar penal şi prin care s-a prejudiciat bugetul statului în suma de mai mult de 22 000 000 000 lei. Invocă reclamanții că, domiciliul şi bunurile casnice sunt inviolabile din principiu de procedură penală, art. 12 alin. (l) CPP care prevede că, inviolabilitatea domiciliului este garantată de lege. În cursul procesului penal, nimeni nu este în drept să pătrundă în domiciliu contrar voinței persoanelor care locuiesc sau dețin sediu în ele, cu excepția cazurilor şi modului prevăzut de prezentul cod.

Mai menționează că, persoanele fizice Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Serghei, Caşu Ludmila, nu poartă răspundere pentru obligațiunile oricărei companii, iar proprietatea este inviolabilă din principiul de procedură şi confirmată de mai multe legi naționale şi internaționale, făcîd referire la prevederile art. 13 alin. (l) CPP care prevede că persoana fizică sau juridică nu poate fi lipsită în mod arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică şi în condițiile prezentului cod şi conform principiilor generale ale dreptului internațional. Mai indică reclamanții că, dreptul de proprietate este garantat prin art. 316 alin. (l), (2) Cod civil şi art. 1 al Protocolului adițional CEDO.

Reclamanții în cadrul examinării pricinii, au mai depus o cerere de concretizare a cerințelor, prin care au solicitat achitarea în beneficiul lor a costului bunurilor parțial pierdute şi parțial deteriorate în sumă de 622 355 lei. În motivarea cererii de concretizare a cerințelor au invocat că, bunurile personale de necesitate vitală a dinastiei Caşu au fost evacuate şi strămutate în lipsa şi fără acordul proprietarilor, inclusiv şi în lipsa oricăror martori sau a unei hotărâri judecătorești de confiscare a bunurilor. Susțin reclamanții că, membrii familiei Caşu nu au avut relații cu Banca de Finanța şi Comerț, nu au grevat patrimoniul personal şi nu au avut obligațiuni, astfel contrar celor menționate, executorului judecătoresc Duşcov Valentin a demontat şi a strămutat bunurile personale într-o clădire abandonată.

Indică reclamanții că, clădirea în care au fost depozitate lucrurile, era cu un acoperiș defect şi din această cauză timp îndelungat, probabil 2-3 ani lucrurile s-au păstrat în condiții deteriorative, fapt ce a dus la defectarea integrală a mobilei, tablourilor, covoarelor şi altor lucruri personale scumpe. Totodată reclamanții susțin că, prin raportul de evaluare nr. 00406-EU/GE s-a confirmat că toate bunurile au fost considerabil deteriorate şi practic nu mai pot fi 2 utilizate. Raportul dat confirmă că o parte din bunuri au dispărut. Costul de restabilire a acestor bunuri formează 267 532 lei. Această sumă a fost obținută prin selectarea bunurilor din oferta suporturilor informațional - tehnice.

Consideră reclamanții că, lăcomia după bunurile străine a dus la demontarea sistemului de încălzire şi furtul caloriferelor şi a întregului sistem. Costul de restabilire a sistemului de încălzire formează 348 481 lei. Mai invocă reclamanții că o altă companie independentă ,,Romstal” SRL a determinat costul materialelor pentru restabilirea încălzirii, în sumă de 273 874 lei, doar că administrația ,,Romstal” SRL nu a inclus şi manopera în sumă de 74 607 lei, deoarece nu prestează asemenea servicii. Susțin reclamanții că, familia Caşu, prealabil a înaintat pretenții şi reclamații către Banca de Finanțe şi Comerț şi executorului judecătoresc Duşcov Valentin cu scopul de achitare pe cale amiabilă a costului de restabilire a bunurilor, astfel confirmând că au respectat prevederile art. 167 CPC.

Litigiu în cauză a fost obiect de examinare în mai multe instanțe judecătorești. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 20 mai 2014, acțiunea înaintată de către Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Invocînd ilegalitatea acestei hotărâri, la 17 iunie 2014 Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila au declarat apel nemotivat, iar la 17 aprilie 2015 au depus apelul motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Cahul din 20 mai 2014, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîrii prin care să fie admisă acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 10 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat de Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila, fiind menținută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Cahul din 20 mai 2014. La emiterea deciziei instanța de apel a reținut că, argumentele apelanților în sensul ilegalității încheierii executorului judecătoresc din 15 martie 2012, că spațiu locativ şi toate bunurile aflate în acesta, nu au fost obiect al gajului în relațiile creditorial-bancare dintre SRL ,,CIPRI” şi BC ,,Banca de Finanțe şi Comerț” SA, or, aceste argumente nu au relevanță pentru examinarea contestației, în contextul în care familia Caşu Petru şi Caşu Zinaida, în baza unei hotărâri judecătorești definitive, au fost evacuați silit, şi aveau obligația de a ridica bunurile personale într- un anumit termen, acțiuni ce nu au fost întreprinse, iar prin încheierea contestată, executorului judecătoresc a dispus antrenarea specialistului pentru evaluarea bunurilor transmise la păstrare băncii din considerentul că evaluarea acestora era dificilă ceia ce rezultă din natura bunurilor.

3 Menționează instanța de apel că, executorul judecătoresc a acționat în strictă conformitate cu cadrul legal. Or, Caşu Petru şi Caşu Zinaida, cunoscând despre faptul că bunurile lor personale au fost transmise spre păstrare băncii, nu au întreprins careva acțiuni în sensul de a ridica bunurile proprietate personală pe parcursul anilor de după evacuarea lor din blocul administrativ a SRL ,,CIPRI”, respectiv, au dat dovadă de neglijență în obligațiile sale de proprietar referitor la îngrijirea şi întreținerea bunurilor, ceia ce a impus ca executorul judecătoresc să dispună evaluarea bunurilor pentru a fi vândute şi pentru a fi acoperite cheltuielile de executare şi de păstrare a bunurilor.

Consideră instanța de apel că, sunt neîntemeiate argumentele apelanților că instanța de judecată urma să determine calitatea, autorizarea şi împuternicirile executorului judecătoresc Duşcov Valentin, inclusiv licența de lichidator, autorizație de petrecere a licitației, desemnarea lui, or, la caz, executorul judecătoresc Duşcov Valentin a întreprins acțiuni de executare a unei hotărâri judecătorești de evacuare, şi nu de lichidare a unei persoane juridice, iar petrecerea licitației se efectuează conform normelor Codului de executare, de către executorul judecătoresc în virtutea faptului că executorul judecătoresc este unica persoană autorizată să efectueze executarea silită a documentelor executorii, fără a fi necesară autorizația de petrecere a licitației.

Mai menționează instanța de apel că, art. 163 alin. (2), (3) Cod de executare, prevede că în cazul contestării actului întocmit de executorul judecătoresc, sarcina probațiunii este pusă în seama reclamantului, iar actele de executare întocmite de executorul judecătoresc, legale în fond, nu pot fi anulate pe motive formale. Instanța de apel a constatat că, lui Caşu Petru cât şi Caşu Zinaida, la momentul evacuării le-a fost acordat de către executorul judecătoresc un termen de o lună pentru ridicarea bunurilor proprietatea lor personală, transmise spre păstrare la creditor, însă aceștia nu şi-au executat obligația de a ridica bunurile.

Totodată instanța de apel indică că, banca le-a acordat termen pentru ridicare benevolă a bunurilor proprietate personală până la data de 23 ianuarie 2009, cu avertizarea că în caz contrar nu va răspunde pentru păstrarea bunurilor.(f.d.36, vol.l) Mai mult ca atât instanța de apel consideră că, nu pot fi reținute argumentele apelanților precum că majoritatea bunurilor au dispărut, ceia ce se confirmă prin raportul de expertiză prezentat de executorul judecătoresc, deoarece aceste argumente sunt nefondate, iar prin raportul de evaluare nr. 00406-EU/GE din 21 iulie 2012, se confirmă că majoritatea bunurilor evacuate cu drept de proprietate a apelaților există şi au fost evaluate.

Menționează instanța de apel că, sunt irelevante cazului prevederile art. 1393 Cod civil, în baza cărora apelanții şi-au modificat cerințele inițiale şi solicită recuperarea costului bunurilor deteriorate sau pierdute parțial, deoarece la speță, 4 bunurile, costul cărora se solicită de către apelanți, au fost evacuate în baza unei hotărâri judecătorești definitive şi ca urmare a neglijenței acestora de a ridica bunurile în termenul acordat de executorul judecătoresc de la creditor. A conchis instanța de apel că, în conformitate cu prevederile art. 386 alin. (2) CPC, o hotărâre legală în fond nu poate fi casată numai pe motive formale.

În termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, la 06 octombrie 2015 Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila au declarat recurs nemotivat, iar la 03 noiembrie 2015 au declarat recursul motivat împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 septembrie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel şi hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului se invocă că atît instanța de apel, cît şi prima instanță incorect au apreciat circumstanțele cauzei, au aplicat greșit normele de drept material şi normele de drept procedural.

La 21 octombrie 2015, în adresa intimaților, BC ,,Banca de Finanțe şi Comerț” SA şi executorul judecătoresc Duşcov Valentin, a fost expediată copia recursului nemotivat, iar la 04 noiembrie 2015 a fost expediată copia recursului motivat declarat de către Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței.

La 17 noiembrie 2015 BC ,,Banca de Finanțe şi Comerț” SA a depus referință, solicitînd să fie considerat recursul declarat de către Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila ca inadmisibil cu menținerea deciziei Curții de Apel Cahul din 10 septembrie 2015. La 14 decembrie 2015 Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila au declarat recurs suplimentar împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 septembrie 2015, solicitînd admiterea recursului suplimentar, casarea deciziei instanței de apel şi hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului suplimentar se invocă că, recurenților le-au devenit publice alte circumstanțe care nu erau cunoscute la momentul depunerii recursului motivat şi care din motive necunoscute susțin recurenții că lipsesc din dosar.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. 5 Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 6 d i s p u n e: Recursul declarat de Caşu Petru, Caşu Zinaida, Caşu Veaceslav, Caşu Nadejda, Caşu Sergiu, Caşu Ludmila, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Druță Iurie Bejenaru 7