- Dosarul nr.
- 3ra-1518/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 decembrie 2015
- Părțile
- SRL Inima Codrului vs IFS Buiucani
- Pe scurt
- Suspendarea operatiunilor la conturile bancare
3ra-1518/15 — Contestarea actului adminsitrativ
Dosarul nr. 3ra-1518/15 Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău (jud. A. Negru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna) DECIZIE 16 decembrie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Direcția Administrare Fiscală Buiucani mun.Chişinău împotriva deciziei din 01 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Inima Codrului” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Direcția Administrare Fiscală Buiucani mun.Chişinău privind anularea dispoziției nr. 052015022444 din 24.02.2015 cu privire la suspendarea operațiunilor la conturile bancare, încasarea prejudiciului material şi moral şi constatarea încălcării dreptului la muncă, a dreptului la activitatea comercială liberă şi a dreptului la proprietatea privată c o n s t a t ă : La 27.02.2015 reclamantul SRL „Inima Codrului” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Direcția Administrare Fiscală Buiucani mun.Chișinău (în continuare IFS DAF Buiucani) privind anularea dispoziției nr. 052015022444 din 24.02.2015 cu privire la suspendarea operațiunilor la conturile bancare, încasarea prejudiciului material şi moral şi constatarea încălcării dreptului la muncă, a dreptului la activitatea comercială liberă şi a dreptului la proprietatea privată,
prin blocarea conturilor bancare, ridicarea sumelor bănești de pe conturi. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 06 februarie 2015 a fost informat de către angajații Băncii Sociale, unde SRL „Inima Codrului” deține conturile bancare, că prin ordinul INCASO nr. 0515000212 din 04 februarie 2015 activitatea comercială şi operațiunile bancare ale firmei au fost blocate de către IFS DAF Buiucani mun. Chișinău. Afirmă reclamantul că la 13 februarie 2015 a înaintat pîrîtului o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului INCASO nr. 0515000212 din 04.02.2015. Prin răspunsul din 25 februarie 2015, recepționat prin poșta electronică, IFS DAF Buiucani, 1 mun.Chişinău i-а expediat o informație, precum că la 24 februarie 2015 a fost emisă dispoziția nr. 052015022444 prin care, repetat, au fost suspendate operațiunile la conturile bancare ale SRL „Inima Codrului”.
Declară reclamantul că la 26 februarie 2015 s-a prezentat la Banca Socială şi a depus ordinele de plată, solicitînd efectuarea transferurilor bănești, conform contractelor de împrumut, la conturile bancare a creditorilor a sumelor împrumutate şi procentele prevăzute în contract. Reprezentanții Băncii l-au anunțat despre dispoziția IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău şi au refuzat să primească suma propusă pentru restituirea împrumutului şi a procentelor stabilite conform contractului. Susține reclamantul că la data depunerii prezentei cereri, activitatea comercială a SRL „Inima Codrului” a fost suspendată, obligațiunile contractuale de împrumut nu se execută, procurarea şi livrarea mărfurilor este stopată, conturile bancare sunt blocate.
Astfel, întreprinderea suportă pierderi, care urmează a fi reparate de către pîrît. De asemenea, reclamantul invocă că actul administrativ contestat este ilegal şi emis contrar prevederilor legale. Solicită reclamantul constatarea încălcării dreptului la muncă, a dreptului la activitatea comercială liberă şi a dreptului la proprietatea privată, prin blocarea conturilor bancare şi ridicarea mijloacelor financiare de pe aceste conturi; anularea dispoziției nr. 052015022444 din 24.02.2015 cu privire la suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale SRL „Inima Codrului”, precum şi încasarea din contul IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe a prejudiciului moral în sumă de 13200 lei şi a prejudiciului material în mărime de 726 lei.
Prin hotărîrea din 31 martie 2015 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a admis parțial acțiunea înaintată de SRL „Inima Codrului”; s-a anulat dispoziția nr. 052015022444 emisă de IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău la 24.02.2015 în privința SC „Inima Codrului” SRL privind suspendarea operațiunilor de trecere la scăderi, pînă la lichidarea completă a încălcărilor şi informarea despre disponibilul în conturile nr. 222472204648, 2224722046481, 2224722046482. În rest, cerințele s-au respins. Prin decizia din 01 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău şi s-a menținut hotărârea primei instanțe. La data de 18 septembrie 2015 IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea parțială a hotărârilor judecătorești cu remiterea pricinii spre rejudecare.
În motivarea recursului s-a invocat că la emiterea hotărîrii din 31.03.15, prima instanță s-a axat pe încheierea din 27.03.2015 a judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău nr. 3-986/2015, prezentată de intimat în cadrul ședinței de judecată, prin care a fost suspendată executarea deciziei IFS mun. Chişinău nr. 2304/3/12 din 18.12.2014. Ulterior, încheierea nominalizată a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău, care prin decizia nr. 3r-311/15 din 25 mai 2015 a respins cererea SRL „Inima Codrului” privind suspendarea executării deciziei nr. 2304/3/12 din 18.12.2015 emisă de IFS mun. Chișinău ca neîntemeiată. Astfel, la judecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de decizia nr. 3r-311/15 din 25.05.2015 şi a faptului că a fost în imposibilitate să prezente decizia dată în instanța de fond la data de 31 martie 2015. 2 Susține recurentul că la moment nu este o hotărîre definitivă de anulare a deciziei nr. 2304/3/12 din 18.12.2014 emisă de IFS pe mun.
Chişinău asupra cazului de încălcare a legislației fiscale. Mai mult, atît la emiterea deciziei nr. 3r-311/15/15 prin care a fost respinsă suspendarea executării deciziei nr. 2304/3/12 din 18.12.2014, cît şi la adoptarea deciziei nr. 3a-864/15 din 01.07.2015, prin care s-a respins apelul depus de IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău a participat același complet de judecată al Curţii de Apel Chişinău. Deci, avînd la bază prevederile art. 50 alin. (1), lit. d) şi art. 51 alin. (1) CPC, judecătorii instanței de apel examinînd prezenta cauză erau obligați să se abţină de la judecată, fapt însă ignorat de către aceștia. Conform art. 434 CPC, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din 01 iulie 2015 a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 14.07.2015, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f.d. 99). Însă, deoarece la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe privind recepționarea acesteia, Colegiul consideră că recursul declarat de IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău la data de 18 septembrie 2015 este în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău, de a casa decizia instanței de apel, hotărîrea primei instanțe şi de a pronunța o nouă hotărîre de respingere a acțiunii din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța după de judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Conform art.134 alin.(1) lit. o) Cod fiscal, organul fiscal şi funcționarul fiscal au dreptul să suspende, în modul stabilit de lege, operațiunile la conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător.
Conform art.229 alin.(1),(2) Cod fiscal, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut, a conturilor bancare deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi şi a conturilor bancare provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător (în cazul executorilor judecătoreşti – numai conturile speciale), conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii, este o măsură prin care organul fiscal limitează dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi, deschise în aceeaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursală sau filială acesteia).
Dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului poate fi emisă în cazul comiterii oricărei încălcări 3 din cele prevăzute la art.253 alin.(1), la art.255, la art.260 alin.(1), la art.263 alin.(1) şi (2), precum şi în cazurile nestingerii, în termenul stabilit, a obligaţiei fiscale şi urmăririi sumei debitoare a contribuabilului restanțier. Din conținutul normelor menționate rezultă că organul fiscal dispune de posibilitatea suspendării operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului în cazul comiterii oricărei încălcări din cele prevăzute la art.253 alin.(1), la art.255, la art.260 alin.(1), la art.263 alin.(1) şi (2), precum şi în cazurile nestingerii, în termenul stabilit, a obligaţiei fiscale şi urmăririi sumei debitoare a contribuabilului restanțier.
Din materialele cauzei rezultă că prin decizia din 18.12.2014, IFS mun.Chişinău, ca rezultat al controlului efectuat la SC “Inima Codrului” SRL, a emis decizia nr.2304/3/12 prin care, conform art.253 Cod fiscal, pentru împiedicarea activității organului fiscal, a sancționat reclamantul cu amendă în mărime de 10000 lei. Acest fapt a fost invocat de către reclamant, recunoscut de către pîrît, precum şi se confirmă prin referința şi răspunsul IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău (f.d.13,17-20, 55-56). În vederea asigurării executării acestei decizii, IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău, la data de 24.02.2015, a emis dispoziţia nr.052015022444 privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului SC „Inima Codrului” SRL.
În drept, dispoziția a fost întemeiată pe prevederile art.134 Cod fiscal. (f.d.15) Colegiul consideră dispoziţia nr.052015022444 emisă de către IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău la data de 24.02.2015 ca fiind una legală, iar hotărîrile instanțelor de judecată sunt nefondate. Astfel, s-a constatat cert că organul fiscal a efectuat un control al activității reclamantului. Ca rezultat al controlului, la data de 18.12.2014, a fost emisă o decizie de sancționare pentru încălcarea legislaţiei fiscale – art.253 Cod fiscal, stabilindu-i reclamantului o sancțiune pecuniară în formă de amendă în mărime de 10000 lei. Deci, condiţia impusă de lege – comiterea încălcării fiscale, era îndeplinită. Ulterior, la data de 24.02.2015, în scopul asigurării executării deciziei de sancționare, conform art.134, 229 Cod fiscal, pîrîtul a dispus suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale reclamantului.
La momentul emiterii dispoziției de suspendare a operațiunilor la conturile bancare ale reclamantului, după cum s-a menţionat, decizia de sancţionare din 18.12.2014 era în vigoare. Respectiv, Colegiul consideră că, pîrîtul a acționat în limitele legale, deoarece decizia de sancţionare nu era anulată, iar Codul fiscal, în scopul asigurării executării deciziei de sancţionare, acordă pîrîtului posibilitatea de a suspenda operațiunile la conturile bancare ale persoanei care nu şi-a onorat obligațiile fiscale, în speţă – neachitarea sancţiunii pecuniare pentru comiterea încălcării fiscale prevăzute de art.253 Cod fiscal. Conform art.26 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.
4 Astfel, Colegiul menționează că nici unul din temeiurile prevăzute la art.26 al Legii contenciosului administrativ, nu sunt este prezent în speţă pentru a anula actul administrativ emis de către pîrît. Ori, pîrîtul era competent de a emite dispoziția contestată – legea acordă o astfel de împuternicire – art.134 Cod fiscal; a emis dispoziția contestată cu respectarea procedurii –în scopul executării deciziei de sancționare pentru comiterea încălcării fiscale prevăzute de art.253 Cod fiscal care era în vigoare la moment – art.229 Cod fiscal; este legală în fond, deoarece a fost emisă în corespundere şi cu respectarea prevederilor legale.
Colegiul remarcă că instanțele inferioare au stabilit cadrul legal, în conformitate cu care a fost emisă dispoziția de suspendare a operațiunilor la conturile bancare ale reclamantului, însă s-au limitat doar la expunerea textului legal fără a-l aplica la judecarea pricinii şi fără a indica motivele pentru care au considerat că normele legale nu sunt aplicabile speţei. La judecarea pricinii, instanţa de fond, a aplicat prevederile CEDO, a făcut referinţă la practica CtEDO menţionînd despre necesitatea existenței principiilor care urmau a fi luate în considerare de către pîrît la adoptarea actului contestat: principiul legalităţii, principiul scopului legitim; principiul echilibrului dintre scopul urmărit şi ingerinţa impusă.
Instanţa de fond a constatat că pîrîtul a respectat „principiul legalității” şi „scopului legitim”, însă a fost încălcat principiul proporționalității. În motivarea acestei concluzii instanța de fond a indicat că, reclamantul a contestat decizia din 18.12.2014 prin care a fost sancţionat pentru comiterea încălcării fiscale, iar prin încheierea din 27.03.2015 a judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău executarea deciziei de sancționare a fost suspendată. La acest capitol, Colegiul menţionează că instanţa de fond nu a apreciat legalitatea actului administrativ la momentul emiterii acestuia, ci a expus opinia în raport cu circumstanţele derulării stării de fapt a cazului.
Într-adevăr s-a constatat că la momentul pronunţării hotărîrii de către instanţa de fond, exista o încheiere judecătorească prin care a fost suspendată executarea deciziei de sancţionare – încheierea judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 27.03.2015 (f.d.52- 53). Însă, acest fapt, nu poate servi ca temei pentru a constata că dispoziția nr.052015022444 emisă de către IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău la data de 24.02.2015 este ilegală, deoarece actul judecătoresc a fost emis cu mult după emiterea dispoziţiei contestate şi organul fiscal nu putea să prevadă posibilitatea adoptării unei astfel de încheieri. În motivarea hotărîrii adoptate, instanţa de fond a indicat că, fiind suspendată executarea deciziei de sancţionare, este disproporţional cu scopul urmărit de a menține în vigoare dispoziţia de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale reclamantului.
Colegiul constată că, de fapt, hotărîrea instanței fond poartă caracterul, mai mult, de a asigura executarea încheierii judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 27.03.2015 şi nu se referă la legalitatea actului contestat. Aceeași motivare şi poziție a fost preluată şi de către instanţa de apel. 5 Referitor la decizia instanței de apel, Colegiul remarcă că argumentarea Curţii de Apel Chişinău este contradictorie. Instanța constată că executarea deciziei de sancţionare este suspendată şi respectiv nu este necesar de a menţine în continuare dispoziţia de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale reclamantului şi totodată indică că, ulterior, încheierea judecătorească prin care a fost suspendată executarea deciziei de sancţionare este anulată, însă acest fapt nu servește temei pentru anularea hotărîrii judecătoreşti care a fost adoptată în condițiile legii.
De asemenea, instanţa de apel a omis să indice care prevederi legale au fost încălcate de către pîrît la emiterea actului contestat şi în ce constă ilegalitatea actului prin prsima art.25 al Legii contenciosului administrativ limitîndu-se la citarea normelor legale care de fapt vin să susţină caracterul întemeiat şi legal al dispoziţiei contestate. Colegiul menţionează că speţa urma a fi judecată în raport cu circumstanțele de fapt şi de drept la momentul emiterii actului administrativ contestat, instanțele de judecată urmînd să aprecieze dacă pîrîtul a respectat prevederile legale la adoptarea actului, iar suspendarea executării deciziei de sancționare nu putea să influențeze soluţia adoptată de către instanţe, deoarece acest aspect ţine de executarea unei încheieri judecătorești şi efectele pe care le produce aceasta în raport cu alte acte adoptate de către organul fiscal.
De asemenea Colegiul reţine că la moment decizia de sancţionare a reclamantului este în vigoare, ori probe ce ar demonstra contrariul la materialele cauzei nu există, decizia de sancționare îşi produce efecte, deoarece încheierea din 27.03.2015 a judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău a fost anulată prin decizia din 25.05.2015 a Curţii de Apel Chişinău. Astfel, chiar şi temeiurile pe care şi-au motivat soluțiile instanțele inferioare sunt decăzute la moment. Referitor la argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, Colegiul reţine că reclamantul a indicat că suspendarea operațiunilor la conturile bancare a fost efectuată în baza actului administrativ şi în lipsa unei hotărîri judecătorești.
În acest sens Colegiul reiterează că există prevederi legale – art.art.134, 229 Cod fiscal - care acordă posibilitatea organului fiscal de a emite astfel de dispoziţii, în scopul garantării acumulării resurselor financiare la bugetul de stat inclusiv prin contracararea posibilităţilor debitorilor fiscali de a se eschiva de la achitarea datoriilor faţă de bugetul de stat, nefiind necesară obligatoriu existenţa unei hotărîri judecătorești. Ori, urmînd logica argumentelor reclamantului, suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale agentului economic nu ar putea fi dispusă niciodată de către organul fiscal în lipsa unei hotărîri judecătorești. Din aceleași motive Colegiul respinge argumentul reclamantului precum că vinovăția sa nu a fost dovedită în cadrul unui proces judiciar şi respectiv nu ar fi posibilă adoptarea de către organul fiscal a actului administrativ contestat.
Ori, este o alegație că vinovăția reclamantului nu poate fi stabilită decît printr-o hotărîre judecătorească, în timp ce legea acordă această împuternicire şi organului fiscal. Argumentele reclamantului nu sunt consistente în acest sens şi Colegiul le respinge sau reclamantul necontestând decizia de sancționare fiscală ar crea o situație 6 în care nu ar putea exista o hotărîre judecătorească de stabilire a vinovăției sale şi respectiv ar face imposibilă exercitarea atribuțiilor în volum deplin de către organul fiscal. Mai mult, Colegiul reţine că, decizia de sancționare a fost adoptată de către organul fiscal la data de 18.12.2014, iar dispoziția privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale reclamantului a fost emisă după expirarea termenului de 30 zile în interiorul căruia reclamantul a avut posibilitatea contestării deciziei de sancţionare.
Deci, la emiterea dispoziției contestate, organul fiscal a respectat întocmai procedura stabilită de lege şi a emis un act perfect legal. Avînd în vedere cele expuse, Colegiul constată ca fiind legală dispoziția nr.052015022444 emisă de către IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău la data de 24.02.2015 şi respectiv va admite recursul declarat de către IFS DAF Buiucani, mun.Chişinău, va casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond şi va pronunţa o nouă hotărîre de respingere a cerințelor reclamantului. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul Inspectoratului Fiscal de Stat Direcția Administrare Fiscală Buiucani mun.Chişinău.
Se casează decizia din 01 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău şi hotărîrea din 31 martie 2015 a judecătoriei Buiucani mun. Chişinău pronunțate în pricina civilă la cererea SC „Inima Codrului” SRL împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Direcția Administrare Fiscală Buiucani mun.Chişinău şi se pronunţă o hotărîre nouă prin care: - se respinge cererea SC „Inima Codrului” SRL împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Direcția Administrare Fiscală Buiucani mun.Chişinău privind anularea dispoziției nr. 052015022444 din 24.02.2015 cu privire la suspendarea operațiunilor la conturile bancare, încasarea prejudiciului material şi moral şi constatarea încălcării dreptului la muncă, a dreptului la activitatea comercială liberă şi a dreptului la proprietatea privată.
Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 7