2rac-472/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: M. Muruianu dosarul nr. 2rac-472/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţă, L. Popova ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Druţă, Liliana Catan examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către întreprinderea cu capital străin ,,Gas Natural Fenosa Energie” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea cu capital străin ,,Gas Natural Fenosa Energie” societate cu răspundere limitată împotriva Întreprinderii Municipale ,, Regia Comunal - Locativă Durleşti” privind încasarea datoriei pentru consumul energiei electrice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015, prin care s- a admis apelul declarat de întreprinderea municipală ,,Regia Comunal - Locativă Durleşti”, s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 20 mai 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 19 noiembrie 2014, ÎCS,, Red Union Fenosa” SA s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎM ,, Regia Comunal - Locativă Durleşti” privind încasarea datoriei pentru consumul energiei electrice. În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 20.01.1995 între ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA şi ÎM,,Regia Comunal-Locativă Durleşti” a fost încheiat contractul nr. Ф 403 privind furnizarea energiei electrice consumatorului non casnic. Indică reclamantul că, potrivit clauzelor contractuale, ÎCS ,,Red Union Fenosa” SA a furnizat energie electrică consumatorului la locul de consum solicitat nr. 2260002 din mun. Chişinău str. Gribov 4, loc de consum nr.7111389 din mun.

Chişinău, str. Chimiştilor 1 scara 1-2 LUC, loc de consum de nr. 7111510 din mun. Chişinău, str. Marinescu 44 scara 1-6 LUC, loc de consum nr. 7111506 din str. 1 Testimiţeanu 20/1 scara 1-2 LUC, iar consumatorul s-a obligat să achite în termen plata pentru energia electrică consumată. Contrar condiţiilor contractuale, la data de 30.10.2013 datoria pîrîtului pentru energia electrică consumată constituie 22496,37 lei, care s-a format ca urmare a neachitării facturilor în perioada 30.07.2012 - 18.09.2013. La data de 30.10.2013, în adresa pîrîtului a fost expediată reclamaţia nr. 16- 10/13 r-uf privind achitarea datoriei de 22 496,37 lei, însă pîrîtul nu a răspuns la reclamaţie şi pînă la moment nu şi-a îndeplinit obligaţiile de achitare a facturilor înaintate.

Solicită reclamantul, încasarea din contul ÎM ,,Regia Comunal-Locativă Durleşti” a datoriei pentru energia electrică consumată în mărime de 22 496,37 lei, cît şi cheltuielile de judecată legate de achitarea taxei de stat la depunerea acţiunii în mărime de 674,89 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 mai 2015 acţiunea a fost admisă, fiind încasat de la ÎM ,,Regia Comunal-Locativă Durleşti” în beneficiul ÎCS ,,Gas Natural Fenosa Energie” SRL suma de 22 496, 37 lei cu titlu de datorie şi suma de 674, 89 lei, cu titlu de taxă de stat. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, ÎM ,,Regia Comunal-Locativă Durleşti” a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 s-a admis apelul declarat de ÎM ,,Regia Comunal - Locativă Durleşti”, s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 20 mai 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 02 noiembrie 2015 ÎCS ,,Gas Natural Fenosa Energie” SRL a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerînd-o neîntemeiată şi ilegală, prin faptul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii şi nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. Susţine recurentul că, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că intimatul nu a contestat decizia furnizorului de a recalcula energia electrică conform sistemului pauşal, iar în asemenea circumstanţe factura de plată a energiei electrice nu poate fi ignorată sau anulată.

La fel, susţine că, ÎM ,,Regia Comunal - Locativă Durleşti” urmează să achite facturile de plată a energiei electrice pentru locurile de uz comun şi să repartizeze această plată locatarilor care folosesc aceste locuri. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la 2 concluzia că recursul declarat de către ÎCS ,,Gas Natural Fenosa Energie” SRL, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎCS ,,Gas Natural Fenosa Energie” SRL este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). 3 Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎCS ,,Gas Natural Fenosa Energie” SRL, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către întreprinderea cu capital străin ,,Gas Natural Fenosa Energie” societate cu răspundere limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Druţă Liliana Catan 4