3ra-1261/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-1261/15 Judecător: S.Iorgov Curtea de Apel Chişinău Judecători: M.Ciugureanu, E.Clim, B.Boris Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Doroftei Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Doroftei Roman împotriva Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM privind anularea hotărîrii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015, CONSTATĂ : La 15.01.2014, Doroftei Roman a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM, prin care a solicitat anularea hotărîrii nr.17 din 11.12.2013 şi anume pct. 1.1 nr. 6 prin care s-a dispus a nu admite reclamantul în profesia de avocat, de a constata ca fiind susţinută de către Doroftei Roman proba verbală cu nr. 2 cu admiterea în profesia de avocat şi obligarea pîrîtului de a elibera actele de rigoare în acest sens, precum şi revocarea ca ilegală şi lipsită de suport legal hotărîrea nr. 18 din 17.12.2013 prin care s-a respins cererea prealabilă.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin hotărîrea nr. 17 din 11.12.2013, Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM a dispus a nu admite reclamantul în profesia de avocat. Împotriva acestei hotărîri, reclamantul a depus contestaţie, exprimîndu-şi dezacordul cu decizia primită, invocînd ca temei încălcarea procedurii şi subiectivismul membrilor comisiei, însă prin hotărîrea nr. 18 din 17.12.2013 contestaţia respectivă a fost respinsă. Consideră reclamantul că, Comisia nu a intrat în esenţa răspunsurilor şi pripit a luat decizia enunţată. Aprecierea nu s-a făcut la justa valoare, iar comisia a luat un verdict inexorabil în coraport cu răspunsurile şi raţiunile care au fost expuse cu ocazia examenului verbal.

Relativ la aspectele de natură procedurală reclamantul a menţionat că, în perioada de timp cît a expus argumentele răspunsului, în sală s-au aflat doar 8 membri ai comisiei, sens în care consideră că s-a încălcat flagrant procedura, atît timp cît procedura presupune că în sală în mod obligatoriu trebuie sa fie prezenţi toţi membrii comisiei, or consideră reclamantul că nu toţi membrii comisiei au avut posibilitate de a aprecia răspunsul său. 1 La fel consideră reclamantul că comisia prin întrebările formulate şi-a depăşit atribuţiile, or, membrii comisiei pot pune doar întrebări de concretizare, pe cînd lui i-au fost formulate speţe noi şi întrebări care nu au relevanţă cu speţa la care a dat răspuns.

Două din speţele prezentate şi anume drept penal şi procesual şi drept civil şi procesual civil nu erau semnate de preşedintele comisie şi nu erau datate, fapt care pune la îndoială unele aspecte. Potrivit cadrului legal intrarea în sală şi examinarea candidaţilor se face conform listei elaborate de Comisie şi plasate pe site, însă examinarea s-a făcut haotic şi confuz. Consideră reclamantul că o încălcare de procedură este şi faptul că nu i se permitea să se expună pînă la urmă la speţele primite, fiind impus de comisie să treacă la următoarea speţă, temei pentru care conchide că a fost în imposibilitate reală de a formula răspunsul pînă la capăt. Un alt aspect, este faptul că, unele din întrebările înaintate nu se aflau în chestionarul pentru examenul de calificare în profesia de avocat.

În scopul soluţionării litigiului pe cale amiabilă, reclamantul a depus o cerere prealabilă către Comisie, solicitînd anularea actului nominalizat, însă pîrîtul nu a intrat în esenţa contestaţiei, sens în care Comisia a respins cererea, fără însă să-şi expună detaliat motivele respingerii. Din care considerente s-a adresat cu prezenta cerere în instanţa de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul a depus o cerere de concretizare, solicitînd să fie anulate şi desfiinţate hotărîrile Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM nr.17 din 11.12.2013, relativ la pct. 1.1 nr. 6 prin care s-a dispus a nu fi admis acesta în profesia de avocat, ca fiind neîntemeiată, nelegitimă şi emisă cu încălcarea procedurii; revocarea ca ilegală şi lipsită de suport legal hotărîrea nr. 18 din 17.12.2013 prin care s-a respins cererea prealabilă; de a constata ca fiind susţinută de către Doroftei Roman proba verbală cu numărul 2 cu admiterea în profesia de avocat, cu obligarea Comisiei de a elibera actele de rigoare în acest sens. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 22 mai 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Doroftei Roman a fost admisă cu anularea pct. 1.1 nr.6 din Hotărîrea Comisiei de Licenţiere nr.17 din 11.12.2013 cu privire la neadmiterea lui Doroftei Roman în profesia de avocat; a fost constatată ca fiind susţinută de către Doroftei Roman proba verbală cu numărul 2 cu admiterea lui Doroftei Roman în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM de a elibera actele de rigoare în acest sens.

În motivarea hotărîrii, instanţa de fond a reţinut prevederile art. 14, 24 alin. (3) şi 25 alin. (1) lit.b) al Legii contenciosului administrativ, art. 40 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002, art. 27 al Statutului profesiei de avocat, menţionînd că în textul hotărîrii nr.18 din 17.12.2013, necătînd la faptul că reclamantul a invocat un şir de încălcări, inclusiv şi de ordin procedural, pîrîtul s-a limitat la respingerea contestaţiei fară a se expune asupra temeiurilor invocate de către Roman Doroftei. Totodată, instanţa de judecată a constatat că pîrîtul în referinţa prezentată a confirmat faptul că, în timpul petrecerii examenului, intrarea candidaţilor nu a avut loc conform listelor aprobate.

La fel de către pîrît nu au fost combătute nici încălcările de procedură invocate de către reclamant în ceea ce priveşte lipsa semnăturii Preşedintelui Comisiei şi a datei petrecerii examenului în bilete, precum şi numărul membrilor comisiei prezenţi de facto în timpul examenului, sarcina 2 probaţiunii în acest sens în temeiul art. 24 al Legii contenciosului administrativ, fiind pusă în seama pîrîtului. Împotriva hotărîrii menţionate, la 19.06.2014, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de Licenţiere a declarat apel prin care a solicitat casarea hotărîrii Judecătoriei Rîscani, mun. Chişinău din 22 mai 2014 si emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Doroftei Roman să fie respinsă.

În motivarea cererii de apel, apelantul a invocate încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015, a fost admis apelul declarat de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de Licenţiere, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22 mai 2014 şi emisă o hotărîre nouă prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Doroftei Roman către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de Licenţiere privind anularea hotărîrii nr.17 din 11.12.2013.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a aplicat prevederile art. 20, 40 alin. (3) lit. b), 42 alin. (5), 43 alin. (3) şi (4) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002, menţionînd că hotărîrile Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în contencios administrativ în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor, iar calificativul acordat nu poate fi contestat. Totodată, a concluzionat că Comisia de licenţiere a examinat fară încălcări de procedură contestaţia depusă de către Doroftei Roman, or, în fond Doroftei Roman a contestat calificativul obţinut la proba din cadrul sesiunii de examinare în sensul admiterii în profesia de avocat. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 22.07.2015, Doroftei Roman a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 22 mai 2014. În argumentarea recursului recurentul a invocat aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată şi interpretarea eronată a legii. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Doroftei Roman a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui în parte, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Potrivit materialelor dosarului, Colegiul constată că, ca urmare a susţinerii stagiului profesional, prin hotărîrea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat nr.14 din 07.11.2013, Roman Doroftei a fost admis la examenul de calificare în profesia de avocat, prezentînd Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat setul de acte corespunzătoare (f.d. 22-27). Ca urmare a susţinerii primei etape a examenului de calificare, prin hotărîrea Comisiei de Licenţiere nr.15 din 28.11.2013, Roman Doroftei a fost promovat la etapa a doua (proba orală) a examenului de calificare în profesia de avocat (f.d. 28- 36). 3 Prin hotărîrea Comisiei de Licenţiere nr. 17 din 11.12.2013, s-a dispus a nu admite reclamantul Roman Doroftei în profesia de avocat (f.d.

13-16). Împotriva acestei hotărîri, la 13.12.2013, reclamantul Doroftei Roman a depus contestaţie, exprimîndu-şi dezacordul cu decizia primită, invocînd ca temei încălcarea procedurii şi subiectivismul membrilor comisiei (f.d. 10-12). Prin hotărîrea Comisiei de Licenţiere nr. 18 din 17.12.2013, contestaţia lui Doroftei Roman a fost respinsă (f.d. 20-21). Considerînd că Comisia de Licenţiere ilegal i-a respins cererea prealabilă, iar procedura de susţinere a etapei a doua a examenului de accedere în profesia de avocat a fost încălcată, Doroftei Roman a contestat în ordinea contenciosului administrativ aceste hotărîri.

Prin hotărîrea instanţei de fond a fost anulat pct. 1.1 nr.6 din Hotărîrea Comisiei de Licenţiere nr.17 din 11.12.2013 cu privire la neadmiterea lui Doroftei Roman în profesia de avocat; a fost constatată ca fiind susţinută de către Doroftei Roman proba verbală cu numărul 2 cu admiterea lui Doroftei Roman în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM de a elibera actele de rigoare în acest sens. Prin decizia instanţei de apel a fost casată soluţia instanţei de fond şi emisă o hotărîre nouă de respingere a acţiunii.

Ţinînd cont de circumstanţele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că, instanţa de apel ilegal a decis asupra respingerii acţiunii ca fiind neîntemeiate, iar instanţa de fond eronat a admis capătul de cerere privind constatarea ca fiind susţinută de către Doroftei Roman proba verbală cu numărul 2 cu admiterea lui Doroftei Roman în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM de a elibera actele de rigoare în acest sens. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 11 lit. d) CC, apărarea dreptului civil se face prin declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică.

Potrivit art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităţilor publice; c) funcţionarii din structurile specificate la lit.a) şi b). (2) Obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. După cum rezultă din materialele cauzei, reclamantul contestă pct. 1.1 nr.6 din Hotărîrea Comisiei de Licenţiere nr.17 din 11.12.2013 cu privire la neadmiterea lui Doroftei Roman în profesia de avocat şi hotărîrea nr. 18 din 17.12.2013 prin care s-a respins cererea prealabilă.

În acest sens, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a reţinut că hotărîrile Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în contencios administrativ în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor, iar calificativul acordat nu poate fi contestat, însă ilegal a concluzionat că Comisia de licenţiere a examinat fară încălcări de procedură contestaţia depusă de către Doroftei Roman, or, în fond Doroftei Roman a contestat calificativul obţinut la proba din cadrul sesiunii de examinarea în sensul admiterii în profesia de avocat. 4 Astfel, după cum rezultă din cererea de chemare în judecată, Doroftei Roman a invocat anume încălcarea procedurii stabilite la petrecerea examenului pentru accederea în profesia de avocat.

Prin urmare, deşi au fost invocate expres aceste încălcări, instanţa de apel nu s- a expus asupra lor, ci a conchis lipsa încălcărilor de procedură privind examinarea contestaţiei. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi. Respectiv, a fost admis demersul reclamantului cu privire la reclamarea probelor deţinute de către pîrît în scopul asigurării posibilităţii de aşi dovedi poziţia sa şi a stabili circumstanţele reale ale pricinii. Instanţa de judecată a obligat reprezentantul pîrîtului de a prezenta instanţei de judecată un şir de probe care în viziunea reclamantului au importanţă esenţială şi primordială pentru soluţionarea justă şi promtă a cauzei şi confirmă faptele încălcării de procedură în cazul reclamantului (f.d.

75), însă pîrîtul nu a prezentat probele solicitate. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat este compusă din 11 membri, aleşi în bază de concurs, dintre care 8 sînt avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani şi 3 sînt profesori titulari de drept. (3) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat: a) adoptă hotărîri privind admiterea la examene; b) organizează examenele de admitere la stagiu şi de calificare; c) aprobă rezultatele examenelor de admitere la stagiu şi adoptă hotărîri privind admiterea la stagiul profesional; d) aprobă rezultatele examenelor de calificare şi adoptă hotărîri privind admiterea în profesie.

(4) Hotărîrile Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în contencios administrativ în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat. Conform art. 27 alin. (4) al Statutului profesiei de avocat, publicat în MO nr.54-57/302 din 08.04.2011, candidaţii sînt admişi la examenul de calificare în ordinea înscrierii în Registrul de înregistrare a candidaţilor. (6) Intrarea candidaţilor în sala de examinare se va face pe baza listelor aprobate de Comisie şi a buletinului de identitate al candidatului. (10) Lista temelor din disciplinele de drept care vor sta la baza subiectelor, întrebărilor şi speţelor va fi elaborată şi selectată de către membrii Comisiei, fiind publicată pe pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor.

(11) Modificările în lista subiectelor pentru examenul de admitere pot fi operate cel tîrziu cu 30 de zile înainte de data examenului. (12) Examenul de calificare va consta din două etape: a) prima etapă - lucrarea scrisă; b) a doua etapă - proba orală. (13) Promovarea candidaţilor pentru fiecare etapă a examenului de calificare se face în baza hotărîrilor Comisiei de licenţiere care pot fi contestate, în caz de dezacord, în faţa Comisiei de licenţiere în termen de cel tîrziu 72 de ore de la anunţarea rezultatelor. In cazul în care se constată încălcarea procedurii de examinare, Comisia de licenţiere urmează să ia măsuri pentru restabilirea drepturilor candidatului. (14) Calificativele obţinute la examen nu se contestă.

Astfel, instanţa de fond corect a constatat că în referinţa prezentată, pîrîtul a recunoscut faptul că, în timpul petrecerii examenului, intrarea candidaţilor nu a avut 5 loc conform listelor aprobate. Din lista candidaţilor prezentată instanţei de judecată urmează că, Roman Doroftei este inclus în listă cu numărul 1 (f.d. 17), iar pîrîtul nu a prezentat instanţei de judecată nici o justificare a motivelor încălcării ordinii stabilite de intrare a candidaţilor la examen, prevăzută de art. 27 al Statutului profesiei de avocat. La fel de către pîrît nu au fost combătute nici încălcările de procedură invocate de către Roman Doroftei în ceea ce priveşte lipsa semnăturii Preşedintelui Comisiei şi a datei petrecerii examenului în bilete, precum şi numărul membrilor comisiei prezenţi de facto în timpul examenului, sarcina probaţiunii în acest sens în temeiul art. 24 al Legii contenciosului administrativ, fiind pusă în seama pîrîtului.

În acest sens, Colegiul susţine concluzia instanţei de fond cum că, pîrîtul nu a prezentat instanţei de judecată nici o probă ce ar combate afirmaţiile reclamantului în partea încălcărilor de procedură admise în timpul probei a 2 a examenului, prin actul administrativ contestat pîrîtul a admis încălcarea principiului legalităţii, emiţînd un act contrar prevederilor legale şi aducînd atingere drepturilor reclamantului, iar repunerea în drepturi al reclamantului poate avea loc numai prin anularea actului administrativ - pct. 1.1 nr.6 din Hotărîrea Comisiei de Licenţiere nr.17 din 11.12.2013 cu privire la neadmiterea lui Roman Doroftei în profesia de avocat.

În acelaşi timp, instanţa de recurs consideră că ilegal a fost admis de către instanţa de fond capătul de cerere privind constatarea ca fiind susţinută proba verbală cu numărul 2 cu admiterea în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor de a elibera actele de rigoare în acest sens. La caz, restabilirea dreptului încălcat nu poate avea loc prin acte recunoscute de către instanţă ca fiind îndeplinite, cum ar fi susţinerea probei verbale, deoarece acestea ţin de oportunitatea lui, iar conform art. 26 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

Respectiv, acest capăt de cerere este lipsit de suport legal. Mai mult ca atît, în situaţia în care se pretinde încălcarea procedurii de petrecere a examenului, considerarea ca fiind susţinută această examinare contravine normelor legale, care expres statuează că restabilirea dreptului încălcat se face prin anularea actului. Potrivit art. 40 alin. (3) lit. b) al Legii cu privire la avocatură, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat aprobă rezultatele examenelor de calificare şi adoptă hotărîri privind admiterea în profesie. Prin urmare, nici o altă autoritate nu este competentă să evalueze lucrarea oricărui candidat, în partea ce ţine de calificativele acestuia, decît Comisia de licenţiere a profesiei de avocat, împuternicită prin lege.

Referitor la capătul de cerere a reclamantului privind anularea hotărîrii nr.18 din 17.12.2013 prin care a fost respinsă cererea prealabilă, instanţa de fond corect a constata că aceasta, fiind un răspuns la cererea prealabilă, nu constituie obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. Or, potrivit art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa 6 de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanţa de apel ilegal a decis asupra netemeiniciei acţiunii reclamantului, iar instanţa de fond ilegal a decis constatarea ca fiind susţinută proba verbală cu numărul 2 cu admiterea în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor de a elibera actele de rigoare în acest sens. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 22 mai 2014 în partea constatării ca fiind susţinută proba verbală cu numărul 2 cu admiterea în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor de a elibera actele de rigoare în acest sens şi de a adopta o hotărîre nouă în această parte de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Doroftei Roman. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2015 integral şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 22 mai 2014 în partea constatării ca fiind susţinută proba verbală cu numărul 2 cu admiterea în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor de a elibera actele de rigoare în acest sens şi se adoptă o hotărîre nouă în această parte. Se respinge ca fiind neîntemeiată cerinţa reclamantului Doroftei Roman privind constatarea ca fiind susţinută proba verbală cu numărul 2 cu admiterea în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor de a elibera actele de rigoare în acest sens.

În rest, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 22 mai 2014 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 7