2rh-274/15 — Repunerea în termenul de prescriptie, anularea ordinelor, restabilirea la muncă, încasarea salariului pentru absenta fortată de la muncă, restantei la salariu si a compensatiei de întîrziere, repararea prejudiciului moral

Prima instanţă: G. Moscalciuc dosarul nr. 2rh-274/15 (Jud. Buiucani mun. Chişinău) Instanţa de apel: N. Vascan, V. Bogoroş, A. Pahopol (Curtea de Apel Chişinău) Instanţa de recurs: Sv. Novac, T. Vieru, G. Stratulat, Sv. Moldovan, Iu. Sîrcu (Curtea Supremă de Justiţie) ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Galina Stratulat Iuliana Oprea, Ion Druţă examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, cererea de revizuire depusă de către Cerneţchi Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cerneţchi Valeriu împotriva Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4” cu privire la repunerea în termenul de prescripţie, anularea ordinelor, restabilirea la muncă, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, restanţei la salariu și a compensaţiei de întîrziere, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 iunie 2011 prin care a fost admis recursul declarat de către Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4”, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2010 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 aprilie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 09 februarie 2010, Cerneţchi Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituţiei Medico-Sanitare Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” cu privire la încasarea restanţei la salariu, compensaţiei de întîrziere şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 15 decembrie 1986 a fost angajat la Spitalul Clinic municipal nr. 4 (din 01 ianuarie 2004 Instituţia Medico- Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4”) în funcţia de medic chirurg în baza ordinului nr. 216 K din 12 decembrie 1986. Prin ordinul nr. 1 din 02 ianuarie 2004 emis de către administraţia Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4” au fost modificate unilateral condiţiile de muncă prin reducerea volumului de lucru de la 1,0 unități la 0,5 unități, cu calcularea salariului proporţional coeficientului respectiv, fapt despre care dânsul a aflat în septembrie 2009. 1 Referitor la salariul mizer pe care l-a primit pe parcursul perioadei ianuarie 2004 – septembrie 2009, menționează reclamantul că de nenumărate ori s-a adresat medicului-şef al instituţiei respective pentru a soluționa această chestiune, ultimul însă invoca situația materială precară şi promitea că îi va recupera sumele de salariu neachitat cînd situaţia se va ameliora.

Subliniază că în ianuarie 2010 administraţia angajatorului i-a comunicat categoric că nu-i va achita diferenţa de salariu neplătită pe perioada sus indicată. De fapt, i s-a achitat numai 50 % din salariu pe perioada ianuarie 2004 – septembrie 2009, salariul neachitat la moment constituind: pentru anul 2004 – 4 685, 95 lei; pentru anul 2005 – 5 498,29 lei; pentru anul 2006 – 5 342, 44 lei; pentru anul 2007 – 6 145,54 lei; pentru anul 2008 – 8 208,87 lei; pentru anul 2009 (pînă în septembrie) – 8 768,02 lei, iar în total 38 649,11 lei. În legătură cu faptul că salariul nu i-a fost achitat la timp, penalitatea de întîrziere pentru această perioadă conform art. 330 alin. (2) din Codul muncii constituie suma de 291 261, 28 lei.

De asemenea, susţine reclamantul că i-a fost cauzat şi prejudiciu moral considerabil pe care îl estimează în mărime de 140 000 lei. Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul Cerneţchi Valeriu a depus cereri suplimentare, prin care a solicitat recalcularea şi încasarea salariului corespunzător coeficientului de tarifare 2,15 şi respectiv, a penalităţii de întîrziere; anularea ordinelor nr. 1 din 02 ianuarie 2004 în partea micşorării volumului de lucru de la 1,0 la 0,5, nr. 3 din 29 ianuarie 2010 „Cu privire la reglementarea activităţii secţiei de internare” în care este stipulat că după expirarea termenului de preaviz Cerneţchi Valeriu va fi concediat prin transfer în Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Sf.

Arhanghel Mihail”, nr. 25-e din 19 februarie 2010 „Cu privire la concedierea prin transfer la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Sf. Arhanghel Mihail”, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral. În motivarea cerinţelor suplimentare reclamantul a indicat că la 28 ianuarie 2010 a făcut cunoștință cu faptul stopării activităţii secţiei chirurgie şi transferarea volumului de lucru şi unităţii de medic chirurg la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Sf. Arhanghel Mihail”. La şedinţa comisiei de conciliere, i-au fost făcute propuneri privind un loc de lucru neacceptabil din punct de vedere al vechimii în muncă şi gradului profesional sau transferul la Instituţia Medico- Sanitară Publică „Spitalul Clinic Sf.

Arhanghel Mihail”, cu care nu a căzut de acord, de fapt cerând achitarea salariului restant. Cu emiterea ordinului de eliberare reclamantul nu este de acord, deoarece au fost grav încălcate prevederile art. 88 alin. (1) lit. i) din Codul muncii, din 5 secţii clinice, 3 au fost reduse cu 30 % din numărul de paturi spitaliceşti, iar ordinul nr. 49 din 31 decembrie 2009, prin care a fost stopată activitatea secţiilor de chirurgie nr. 1 şi nr. 2 cu reducerea statelor nu este motivat din punct de vedere juridic. Nu a fost respectat termenul de preaviz de 2 luni, prevăzut de art. 88 alin. (1) lit. b) din Codul muncii și locul de muncă propus nu corespunde calificării şi vechimii lui de muncă (24 ani la aceiaşi instituţie).

2 De asemenea, indică reclamantul că nu i-a fost acordată o zi lucrătoare pe săptămînă cu menţinerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă, el nu şi-a dat acordul la transfer în altă instituţie şi nici nu există acordul instituţiei respective. Ulterior, reclamantul Cerneţchi Valeriu a solicitat repunerea în termenul de adresare în judecată în partea stabilirii şi încasării salariului pentru perioada 2004 – 2008, motivînd prin faptul că numai la data de 02 aprilie 2010 a luat cunoştinţă cu ordinul nr. 1 din 02 ianuarie 2004 emis de către directorul Instituţiei Medico- Sanitare Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4”.

Solicită reclamantul repunerea în termenul de prescripţie, încasarea de la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” în beneficiul său a salariului neachitat în sumă de 38 649,1 lei; penalităţii pentru neachitarea la timp a salariului în sumă de 291 261,28 lei; diferenţei de salariu după recalculul coeficientului din 2,0 în 2,15 şi a penalităţii de întîrziere în sumă de 6 376,75 lei; anularea ordinelor nr. 1 şi nr. 2 din 02 ianuarie 2004, nr. 3 din 29 ianuarie 2010 şi nr.25-C din 19 februarie 2010 cu restabilirea sa în funcţia anterior deţinută la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” şi obligarea pîrîtului de a-i repara prejudiciul cauzat ce constă din plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu; compensarea cheltuielilor legate de transferul ilegal și achitarea serviciilor de asistenţă juridică în sumă de 3 500 lei, precum şi repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 240 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 aprilie 2010 acţiunea a fost admisă parţial. A fost repus Cerneţchi Valeriu în termenul de adresare în judecată. Au fost încasate de la Spitalul Clinic Municipal nr. 4 mun. Chişinău în beneficiul lui Cerneţchi Valeriu suma de 38 649,11 lei cu titlu de salariu neachitat, suma de 291 261,28 lei cu titlu de penalităţii pentru neachitarea la timp a salariului, diferenţa la salariu după recalculul coeficientului din 2,0 în 2,15 şi penalitatea de întîrziere în sumă de 6 376,751ei. A fost restabilit Cerneţchi Valeriu în funcţia de medic chirurg la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4”, începînd cu data din 19 februarie 2010 şi încasată suma de 5 077,751 lei cu titlu de salariu lunar pentru absenţa forţată de la muncă.

A fost declarat nul ordinul Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4” nr. l din 02 ianuarie 2004 în partea micşorării volumului de lucru de la 1,0 la 0,5 unităţi ca fiind emis ilegal în privinţa lui Cerneţchi Valeriu. A fost declarat nul punctul 5 din ordinul nr. 3 din 29 ianuarie 2010 şi ordinul nr. 25-c din 19 februarie 2010 al Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4” privind concedierea lui Cerneţchi Valeriu din funcţia de medic chirurg. A fost încasată de la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” mun. Chişinău în beneficiul lui Cerneţchi Valeriu suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciului moral, 3 500 lei cheltuielili pentru asistenţa juridică, iar în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10 540,92 lei.

În rest, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2010 a fost respins apelul declarat de către Cerneţchi Valeriu, admis apelul declarat de către Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” mun. Chişinău şi 3 modificată hotărîrea primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral prin micşorarea sumei de le 50 000 lei pînă la 3 000 lei. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 iunie 2011 a fost admis recursul declarat de către Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4”, casate decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2010 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 aprilie 2010, şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea lui Cerneţchi Valeriu a fost admisă parţial, fiind anulat ordinul nr. 25-c din 19 februarie 2010 cu privire la concedierea prin transfer a medicului Cerneţchi Valeriu la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Sf. Arhanghel Mihail” cu restabilirea acestuia în funcţia de medic chirurg începînd cu data de 19 februarie 2010 şi încasarea în beneficiul lui de la Instituţia Medico- Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” a salariului pentru lipsa forţată de la muncă în mărime de 5 077,75 lei, a diferenţei de salariu formată din cauza neaplicării coeficientului tarifar 2,15 în sumă de 4 171,13 lei, a prejudiciului moral în mărimea unui salariu mediu lunar de 2 538, 75 lei şi a cheltuielilor pentru asistenţa juridică în sumă de 1000 lei.

S-a încasat de la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 470 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă. Curtea Supremă de Justiție în decizia din 29 iunie 2011 a considerat eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind repunerea lui Cernețchi Valeriu în termenul de prescripție extinctivă pe motiv că dânsul ar fi aflat despre schimbarea condițiilor sale de muncă abia în septembrie 2009, cu încasarea în beneficiul dânsului a salariului neachitat pe perioada respectivă în sumă de 38 649 lei și a penalităților de întârziere în mărime de 291 261 lei. Astfel, asupra respectivelor pretenții ale lui Cernețchi Valeriu instanța de recurs a aplicat prescripția invocată de către Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” la examinarea cauzei în fond, apel și recurs.

La 31 ianuarie 2014 Cernețchi Valeriu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 iunie 2011, invocând drept temei de revizuire faptul că ordinul nr. 1 din 02 ianuarie 2004 al Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4” privind micșorarea volumului de lucru a fost emis fără acordul preliminar al Comitetului sindical al instituției. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014 cererea de revizuire depusă de către Cerneţchi Valeriu a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. Ulterior, la 21 august 2015, Cerneţchi Valeriu a depus o altă cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 iunie 2011, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs cu rejudecarea pricinii în ordine de recurs și pronunțarea unei soluții favorabile dânsului.

În susţinerea cererii de revizuire, Cerneţchi Valeriu a făcut referire la prevederile art. 449 lit. b) şi lit. c) CPC, enunțând că i-au devenit cunoscute unele circumstanţe și fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior, și anume că în urma unui control al documentației la Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” s-au găsit ordine și acte de contabilitate emise în perioada 2004-2009 tăinuite de către fosta administrație, 4 care demonstrează că dânsul nu putea să cunoască despre dreptul încălcat până în septembrie 2009 și că există o restanță la salariul ce i-a fost calculat și achitat în respectiva perioadă.

La 12 octombrie 2015 revizuentul Cerneţchi Valeriu a depus un supliment la cererea de revizuire anterioară, în care a invocat drept temei suplimentar lipsa împuternicirilor legale ale Nataliei Negură și Bolea Vasile, care au reprezentat Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” în fața instanței de recurs. Susține că persoanele enunțate nu erau în drept să depusă recurs și să participe în ședința Curții Supreme de Justiție, prin urmare recursul intimatului declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2010 urma a fi respins ca fiind depus de către o persoană neîmputernicită. Subliniază recurentul că circumstanțele și faptele în cauză au fost tăinuite cu rea- credință de către fosta administrație a spitalului, fiind descoperite după ce soluția în speță a luat forma unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Cere revizuentul admiterea cererii de revizuire, rejudecarea cauzei în ordine de recurs și pronunțarea unei decizii noi de respingere a recursului ca fiind depus de către o persoană neîmputernicită. Totodată, la 26 octombrie 2015 Cerneţchi Valeriu a mai depus un supliment la cererea de revizuire, prin care a solicitat anexarea la dosar a copiei ordinului nr. 1 din 02 aprilie 2004 cu privire la politica de contabilitate a Instituţiei Medico- Sanitară Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4”, cu care dânsul a făcut cunoștință abia la 01 februarie 2010, fapt confirmat prin semnătura personală.

Ordinul în cauză a fost tăinuit de către fosta administrație cu rea-credință pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, el recepționând o copie de pe acesta abia la 04 septembrie 2015. La 02 septembrie 2015 și 13 octombrie 2015 în adresa intimatului Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” au fost expediate copiile cererii de revizuire și a suplimentelor la aceasta cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. La 03 septembrie 2015, Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” a depus referinţă la respectiva cerere de revizuire, apreciind-o ca fiind legală și întemeiată.

Enunță intimatul că revizuentul Cerneţchi Valeriu nu a cunoscut și nu a putut cunoaște despre faptul micșorării salariului de la 1,0 unități la 0,5 unități deoarece în decembrie 2003 a intrat în vigoare Legea privind asigurarea medicală obligatorie, în legătură cu care fapt angajaților din sistemul de ocrotire a sănătății le-a fost schimbată modalitatea de salarizare spre majorare. Astfel, dânsul din moment ce a început să primească un salariu mai mare în ianuarie 2004 nu a putut înțelege că i se achită doar jumătate din salariul cuvenit.

Iar cu ordinul privind majorarea salariului pentru lucrătorii medicali, revizuentul a făcut cunoștință abia în iulie 2015, fosta administrație tăinuind în mod premeditat circumstanțele respective și lipsindu-l pe Cerneţchi Valeriu de posibilitatea să afle despre micșorarea coeficientului de muncă în a. 2004. Mai indică intimatul că modificarea coeficientului muncii revizuentului a fost făcută cu încălcarea prevederilor normative în acest sens, pe faptul neachitării restanței la salariu 5 Inspecția muncii în urma unui control efectuat la spital a întocmit procesul-verbal nr. IMN0019885 din 12 martie 2010. Sub un alt aspect, relatează intimatul că în urma verificării actelor interne, s- a depistat că Negură Natalia care a semnat și a înaintat în fața Curții Supreme de Justiție cererea de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2010 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 aprilie 2010 nu a avut împuterniciri legale în acest sens deoarece în registrul actelor instituţiei pe a. 2010 procura f/n din 22 septembrie 2010 eliberată pe numele dânsei nu este înregistrată. Cât despre Bolea Vasile, care a depus un recurs suplimentar din numele spitalului și a reprezentat ultimul în cadrul ședinței de judecată în ordine de recurs, la materialele cauzei nu este anexată nici o procură prin care el să fi fost împuternicit în acest sens.

În susținerea referinței, intimatul a prezentat extrase din registrul intern al spitalului pentru perioada 25 iunie 2003 – 25 februarie 2004, 21 iunie 2010 – 05 octombrie 2010 (“Registrul de înregistrare a ordinelor și dispozițiilor directorului spitalului cu privire la activitatea de bază”), registrul de înregistrare a documentelor de ieșire pentru perioada 17 septembrie 2010 – 06 octombrie 2010, ordinele privind personalul pe a. 2004 și a. 2010, registrul corespondenței de ieșire a instituției medicale, copia ordinului nr. 1 din 02 ianuarie 2004, copia procesului-verbal de control nr. IM 0019885 din 12 mai 2010 al Inspecției muncii și actul de constatare din 03 septembrie 2015 prin care Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” recunoaște lipsa procurilor pe numele persoanelor sus-vizate și existența restanței la salariu față de Cerneţchi Valeriu.

Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererea de revizuire în raport cu opinia expusă în referința Instituţiei Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) și c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanţele sau 6 faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esenţial este ca revizuientul să nu fi ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe (sau fapte) şi nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaşte. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale şi obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile. La cazul prezentei spețe, instanţa de revizuire consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire și anume pretinsa lipsă a împuternicirilor Nataliei Negură și Bolea Vasile de a reprezenta intimatul Instituţia Medico- Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” în fața instanței de recurs pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară, nu constituie temei concludent de admitere a cererii de revizuire și reexaminare a cauzei în fond.

Or, materialele dosarului relevă copia procurii eliberată de către directorul Instituţiei Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4”, Dumitru Noroc, pe numele Nataliei Negură la 22 septembrie 2010 pe un termen de trei ani (f.d. 135, Vol. II), prin care ultima este împuternicită, între altele, să atace hotărârea judecătorească. Astfel, Negură Natalia care a perfectat din numele Spitalului cererea de recurs din 10 decembrie 2010 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 octombrie 2010 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 aprilie 2010 (invocând prescripţia extinctivă) a dispus de împuternicirile cerute de lege în acest sens (art. 80 şi art. 81 CPC), iar faptul neînregistrării procurii în registrele interne ale organizaţiei nu afectează valabilitatea ei prin prisma art. 255 Cod Civil.

Se reţine că ducerea corespunzătoare a registrelor interne ale persoanei juridice ţine de obligaţiile funcţionale ale acesteia, iar dacă un anumit înscris nu a fost înregistrat în registrul intern, acest fapt nu influenţează legalitatea şi valabilitatea lui. Referitor la Bolea Vasile, care a depus recurs suplimentar din numele Spitalului la 23 decembrie 2010 şi a reprezentat ultimul în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidenţiază că într-adevăr, materialele cauzei nu conţin vreun înscris ce i-ar atesta împuternicirile de a reprezenta Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” în fața instanței de recurs.

Însă circumstanţa în cauză nu poate servi drept temei legal de revizuire deoarece chiar admiţând faptul că procura eliberată pe numele acestuia nu a fost prezentată completului de judecată investit cu soluţionarea cauzei în cadrul şedinţei de judecată, instanţa de recurs urma să se pronunţe asupra recursului declarat din numele Spitalului de către reprezentantul Negură Natalia, a cărei împuterniciri de reprezentare au fost perfect valabile. Prin urmare, recursul adresat din numele Instituţiei Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” la 10 decembrie 2010, a fost declarat de către o persoană împuternicită conform legii în acest sens, iar faptul schimbării administraţiei intimatei, cu recunoaşterea ulterioară a pretenţiilor revizuentului- reclamant Cerneţchi Valeriu, nu constituie temei suficient pentru admiterea prezentei cereri de revizuire.

7 Cât despre argumentul privind imposibilitatea revizuentului de a cunoaşte mai înainte de septembrie 2009 despre micşorarea coeficientului salarial de la 1,0 unități la 0,5 unități deoarece în decembrie 2003 a intrat în vigoare Legea privind asigurarea medicală obligatorie, în legătură cu care fapt angajaților din sistemul de ocrotire a sănătății le-a fost schimbată modalitatea de salarizare spre majorare, instanţa de revizuire îl apreciază ca fiind neîntemeiat şi invocat doar pentru a justifica depunerea prezentei cereri de revizuire. Or, începând cu ianuarie 2004 (data achitării salariului majorat conform Legii noi) şi până în septembrie 2009 (data în care revizuentul pretinde că ar fi aflat despre schimbarea coeficientului salarial), au trecut aproape 5 ani de zile în care Cerneţchi Valeriu cu certitudine a putut să se intereseze şi să cunoască modalitatea calculării salariului propriu, plăţile şi sumele care îl constituie.

Mai mult decât atât, în temeiul art. 142 alin. (2) şi (3) Codul Muncii, angajatorul Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” a fost obligat în scris lunar la achitarea salariului să înştiinţeze salariatul Cerneţchi Valeriu despre mărimea salariului, forma retribuţiei, modul de calculare a salariului, periodicitatea şi locul de plată, reţinerile, alte condiţii referitor la salariu şi modificările acestora. Iar revizuentul nu a invocat vreodată în prezenta cauză că lunar la achitarea salariului, contabilitatea instituţiei nu i-ar fi furnizat informaţia despre salariu şi componentele acestuia (extras de salariu), sau i-ar fi refuzat să o prezinte la cererea expresă a dânsului.

Referitor la înscrisurile anexate în ordine de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie enunţă că extrasele din registrele interne ale spitalului nu au vreo semnificaţie la cazul prezentei cereri de revizuire; copia procesului-verbal de control nr. IM 0019885 din 12 mai 2010 al Inspecției muncii nu constituie un act probant nou, fiind prezentă la materialele cauzei pe parcursul examinării ei pe cale ordinară (f.d. 62, Vol. I); copia ordinului nr. 1 din 02 aprilie 2004 cu privire la politica de contabilitate a Instituţiei Medico-Sanitară Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4” de asemenea a fost anexată anterior la materialele dosarului (f.d.

32-33, Vol. I), anularea ordinului respectiv fiind principala pretenţie a revizuentului-reclamant Cerneţchi Valeriu. Prin urmare, argumentele enunțate sunt abuzive și nu pot fi considerate prin prisma art. 449 lit. b) CPC ca temeiuri acceptabile și concludente pentru revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 iunie 2011 deoarece ele nu se încadrează în categoria circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica răsturnarea soluției pronunțate pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară. Sub un alt aspect, se reţine pe marginea art. 449 lit. c) CPC, că revizuentul doar îl menţionează în textul cererii de revizuire, însă nu indică în ce mod respectiva cerere s-ar încadra în prevederile acestei norme de drept.

Alte argumente ale revizuirii sunt neîntemeiate şi nu pot fi reţinute pentru retractarea unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile. În ceea ce priveşte recunoaşterea de către intimatul Instituţia Medico- Sanitară Publică „Spitalul Clinic municipal nr. 4” a cererii de revizuire depusă de către Cerneţchi Valeriu şi susţinerea acesteia, inclusiv prin actul de constatare din 8 03 septembrie 2015 anexat la referinţă, instanţa de revizuire accentuează că în circumstanţele în care cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute exhaustiv la art. 449 CPC, faptul dacă o recunoaşte sau nu intimatul nu are vreo importanţă, instanţa de judecată fiind din oficiu obligată să verifice temeinicia argumentelor revizuirii şi încadrarea acestora în temeiurile legale ale revizuirii.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roşca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuentul Cerneţchi Valeriu, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

9 Din considerentele menționate şi avînd în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuent sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Cerneţchi Valeriu ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către de către Cerneţchi Valeriu împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 iunie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cerneţchi Valeriu împotriva Instituţiei Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic municipal nr. 4” cu privire la repunerea în termenul de prescripţie, anularea ordinelor, restabilirea la muncă, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, restanţei la salariu și a compensaţiei de întîrziere, repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă 10