3ra-1138/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Catană dosarul nr. 3ra-1138/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac DECIZIE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Liliana Catan, Vladimir Timofti examinând recursurile declarate de reprezentantul Corinei Nicolai, avocatul Lungu Adrian şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Corina împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 c o n s t a t ă La data de 03 februarie 2014 Nicolai Corina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a menţionat că, în baza cererii adresate Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, i-a fost stabilită indemnizaţia pentru creşterea copilului, dar nefiind de acord cu mărimea acesteia, la data de 25 noiembrie 2013 s-a adresat cu cerere la Casa Naţională de Asigurări Sociale în care a solicitat să fie efectuată recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Menţionează, că prin răspunsul Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. XVIII-N- 2016/13 din 20 decembrie 2013 a fost informată, că nu există temei pentru recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, stabilită de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani.

Reclamanta consideră ilegală aprecierea mărimii indemnizaţiei pentru creşterea copilului stabilită şi efectuată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, dar consideră ilegal şi răspunsul Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. XVIII-N-2016/13 1 din 20 decembrie 2013. Solicită obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani să emită actele administrative prin care să-i stabilească indemnizaţia pentru creşterea copilului şi să-i efectueze recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului reieşind din venitul lunar total realizat de dânsa în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate şi achitate contribuţii de asigurări sociale şi să fie încasate din contul pîrîţilor cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 iulie 2014 s-a admis acţiunea, s-au obligat Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani să emită actul administrativ prin care să-i stabilească Corinei Nicolai indemnizaţia pentru creşterea copilului Nicolai Amelia, născută la 22 iulie 2013, reieşind din venitul lunar total realizat de dânsa în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate şi achitate contribuţii de asigurări sociale.

S-au obligat Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani să emită actul administrativ prin care să-i efectueze Corinei Nicolai recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului Nicolai Amelia, născută la 22 iulie 2013 reeşind din venitul lunar total realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate şi achitate contribuţii de asigurări sociale. Prima instanţă a constatat că, din ambele venituri au fost calculate contribuţii individuale de asigurări sociale, iar refuzul Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind neacceptarea în calcul a activităţii prin cumul în S.R.L.

“TAHITI S.I.” din motiv că salariul Corinei Nicolai ca manager de achiziţii depăşeşte salariul directorului acestei întreprinderi nu poate fi reţinut ca unul prevăzut de lege, în condiţiile în care legea care prevede modul de calculare a indemnizaţiilor lunare pentru creşterea copilului nu prevede excepţii în acest sens. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2014 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de apelantul Casa Naţională de Asigurări Sociale. S-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate, acordîndu-i pentru aceasta termen de pînă la 22 octombrie 2014. S-a comunicat părţilor că pricina se numeşte spre examinare pentru data de 18.11.2014 ora 11.00 şedinţă la care în caz de depunere în termen a apelului motivat, va fi examinată cauza în ordine de apel.

În caz că apelantul nu va înlătura neajunsurile menţionate şi nu va prezenta cererea de apel motivată cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 s-a restituit cererea de apel declarată de reprezentantul apelantului Casa Naţională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 iulie 2014 pe motiv că nu au fost înlăturare neajunsurile apelului, în termenul limită stabilit prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2014. S-a remis apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 februarie 2015 s-a admis recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 şi s-a restituit pricina spre rejudecare de la faza primirii 2 apelului a Curtea de Apel Chişinău.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2015 s-a respins cererea reprezentantului apelantului Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la punerea pe rol a cererii de apel, ca lipsită de temei, s-a restituit cererea de apel declarată de reprezentantul apelantului Casa Naţională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 iulie 2014 pe motiv că nu au fost înlăturare neajunsurile apelului, în termenul limită stabilit prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2014. S-a remis apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 aprilie 2015 s-a admis recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2015 cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chişinău pentru judecarea apelului în fond.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 s-a admis în parte apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a modificat hotărîrea primei instanţe şi s-a concretizat prin dispoziţia că, venitul obţinut pentru munca efectuată de Nicolai Corina, în cumul la S.R.L. „TAHITI S.I.”, care urmează a fi luat în consideraţie la stabilirea venitului mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat se va calcula din salariul lunar de 2700 lei. În rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. La data de 08 iulie 2015 reprezentantul Corinei Nicolai, avocatul Lungu Adrian a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat că, cererea de apel a fost depusă tardiv, iar instanţa de apel la pronunţarea deciziei a încălcat normele de drept material şi a interpretat eronat prevederile art. 155 din Codul muncii. La data de 30 iulie 2015 Casa Naţională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat că, la emiterea deciziei instanţa de apel a aplicat şi interpretat eronat normele de drept material precum şi nu a constatat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile declarate de reprezentantul Corinei Nicolai, avocatul Lungu Adrian şi Casa Naţională de Asigurări Sociale urmează a fi admise, casată decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

3 Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Conform art. 241 alin. (2), (5) şi (6) din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art. 236 alin. (5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii. Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

Colegiul menţionează că, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul justiţiabilului la o hotărîre motivată sub aspectul instituirii obligaţiei instanţelor de judecată de a-şi argumenta hotărîrile adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanţelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent şi unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicţii între motivare şi dispozitiv, constituie o garanţie pentru justiţiabili, în faţa eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar. Instanţa de recurs consemnează că, Codul de procedură civilă consacră principiul general potrivit căruia orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată şi să reprezinte premisa pentru soluţia din dispozitiv.

Aceasta dispoziţie este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiţiei şi încrederii justiţiabililor cât şi pentru a se da instanţelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanţe. În virtutea controlului judecătoresc declanşat la cererea participantului la proces hotărîrile judecătoreşti emise cu încălcarea normelor de drept material şi procedural pot fi reformate şi corectate de instanţele ierarhic superioare. Totodată, concepţia controlului judecătoresc exercitat de instanţele judecătoreşti nu constituie o activitate arbitrară ci este subordonată unor reguli stricte prescrise de Codul de procedură civilă. Astfel, legiuitorul a instituit într-o formulă clară la art. 385 din Codul de procedură civilă, volumul împuternicirilor de care dispune instanţa de apel în cazurile examinării unui apel declarat de un participant la proces împotriva unei hotărîri judecătoreşti emise de prima instanţă.

Norma menţionată poate fi catalogată ca avînd caracter exhaustiv luînd în considerare principiul potrivit căruia în materia raporturilor procesual-civile este permis doar ceea ce este prescris expres de lege precum şi în lipsa unei dispoziţii care ar extinde lista împuternicirilor. 4 La caz, analizînd motivarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 se atestă că instanţa de apel a modificat hotărîrea primei instanţe în partea prin care s-a obligat C.T.A.S. Buiucani şi C.N.A.S. să emită actul administrativ prin care să-i efectueze Corinei Nicolai recalcularea indemnizaţiei pentru creşterea copilului Nicolai Amelia a.n. 22.07.2013 reieşind din venitul lunar total realizat de ea în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate şi achitate contribuţii de asigurări sociale inclusiv din venitul obţinut pentru muncă în cumul în sumă de 6000 lei lunar.

Constatarea dată determină Colegiul să considere că instanţa de apel a pronunţat soluţia sa în configuraţia prevăzută de art. 385 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, de admitere a apelului şi de modificare a hotărîrii primei instanţe. Însă, în pofida celor menţionate, dispozitivul deciziei recurate este redat în formula admiterii parţiale a apelului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, soluţie care nu se conţine în gama împuternicirilor instanţei de apel reglementate exhaustiv în art. 385 din Codul de procedură civilă or, din sensul normei menţionate opţiunile instanţei de apel sunt limitate prin definiţie, fie la admiterea integrală a apelului fie la respingerea apelului.

În aceeaşi ordine de idei, din motivarea deciziei instanţei de apel rezultă că hotărîrea primei instanţe a fost modificată parţial, însă în dispozitivul deciziei recurate nu este delimitată partea hotărîrii primei instanţe care a fost supusă modificării. Colegiul este în imposibilitate să determine care este semnificaţia sintagmei “se concretizează hotărîrea prin dispoziţia” menţionată în dispozitivul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 care în această formulă dispune de conotaţii polisemantice distincte, apte să inducă confuzie în percepţia justiţiabilului vis-a-vis de soluţia realmente pronunţată. La fel, dispozitivul deciziei instanţei de apel face referire la faptul că venitul obţinut pentru munca efectuată de Nicolai Corina la S.R.L.

“TAHITI S.I.” care urmează a fi luat în considerare la stabilirea venitului mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat se va calcula din salariul lunar de 2700 lei, sumă care corespunde rigorilor art. 155 din Codul Muncii, însă fără a se ţine cont de contribuţiile sociale achitate de Nicolai Corina în funcţie de care se stabileşte cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Distinct de cele menţionate, Colegiul remarcă în decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 raţionamente nejustificate ce derivă din interpretarea eronată a normelor de drept care nu rezistă criticii.

Astfel, instanţa de apel face referire la faptul precum că din motivul “remiterii pricinii spre rejudecare este pusă în situaţia să examineze un apel de fapt tardiv”, însă fără a ţine cont de faptul că examinarea unui apel tardiv contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi încalcă dreptul părţii opuse la un proces echitabil consfinţit de art. 6 CEDO, iar concluzia instanţei de apel care pe de o parte constată tardivitatea apelului dar purcede la examinarea acestuia este contradictorie şi contravine logicii juridice. În lumina celor menţionate şi dat fiind faptul că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept procedural la soluţionarea pricinii precum şi a emis o decizie a cărei motivare contravine dispozitivului acesteia, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată de Curtea de Apel Chişinău de un alt complet de judecată.

5 La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de reprezentantul Corinei Nicolai, avocatul Lungu Adrian şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Corina împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani cu privire la contestarea actului administrativ cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Liliana Catan Vladimir Timofti 6