2rac-387/15 — Încasarea sumei

prima instanţă: S. Papuha dosarul nr. 2rac-387/15 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 28 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania „Teleradio - Moldova” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio - Moldova” împotriva Societăţii Comerciale „Video Service” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015 prin care a fost repusă în termen cererea de apel a Societăţii Comerciale „Video Service” Societate cu Răspundere Limitată, admis apelul declarat de Societatea Comercială „Video Service” Societate cu Răspundere Limitată, casată integral hotărârea Judecătoriei Răşcani, mun.

Chişinău din 18 decembrie 2014 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 08 august 2013, IPNA Compania „Teleradio - Moldova” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Video Service” SRL cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întârziere. În motivarea acţiunii a invocat că la 25 noiembrie 2011, IPNA Compania „Teleradio - Moldova” şi SC „Video Service” SRL, au încheiat un contract de difuzare a materialului publicitar nr. CP-290, unde IPNA Compania „Teleradio - Moldova” figurează în calitate de executor, iar SC „Video Service” SRL în calitate de beneficiar.

Menţionează că potrivit pct. 2.1 al contractului încheiat între părţi, executorul va difuza prin intermediul canalelor media: TV care îi aparţin, anunţuri/materiale publicitare, conţinutul informativ al cărora sunt în conformitate cu prevederile Legii cu privire la publicitate, Legii Audiovizualului, Statutul 1 executorului şi altor acte normative aplicabile, iar în conformitate cu prevederile pct. 3.1 - 3.5 ale contractului, valoarea serviciilor constituie 37823,96 lei. Afirmă că în conformitate cu prevederile pct. 2.2 din contractul menţionat, compania a prestat servicii SC „Video Service” SRL în valoare de 36023,96 lei. Susţine că deşi, pct. 4.1 al contractului prevede că plata se efectuează în avans de 100 %, pârâtul nu şi-a onorat până la moment obligaţiunile contractuale eschivându-se intenţionat de la achitarea plăţilor, achitând doar suma de 27523,96 lei din 36023,96 lei, rămânând restantă suma de 8500 lei.

Remarcă că la momentul actual, datoria prescrisă în baza contractului de difuzare constituie 8500 lei, iar conform pct. 4.4 a contractului, au fost calculate penalităţi de întârziere în mărime de 13616,62 lei, deci datoria totală este de 22116,62 lei. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 512, 514, 572, 573, 602, 624, 625 Cod civil, art. 167, 168, 174, 176 CPC. Solicită admiterea acţiunii, încasarea datoriei în sumă de 8500 lei şi a penalităţii de întârziere în sumă de 13616,62 lei, aplicarea sechestrului pe bunurile şi conturile pârâtului, precum şi încasarea taxei de stat din contul pârâtului. Prin hotărârea Judecătoriei Răşcani, mun. Chişinău din 18 decembrie 2014 a fost admisă acţiunea, încasat de la SC „Video Service” SRL în folosul IPNA Compania „Teleradio - Moldova” 8500 lei datorie, 13616,62 lei penalitate şi 663,50 lei cheltuieli de judecată, în total suma de 22780,12 lei.

A fost menţinut sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Răşcani, mun. Chişinău din 14 august 2013, asupra bunurilor mobile şi imobile, inclusiv conturile bancare ce aparţin SC „Video Service”, până la intrarea hotărârii în vigoare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015 a fost repusă în termen cererea de apel a SC „Video Service” SRL, admis apelul declarat de SC „Video Service” SRL, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă. La 20 august 2015, IPNA Compania „Teleradio - Moldova” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că la 15 iunie 2015, a expediat, în adresa instanţei de apel, cererea cu privire la amânarea şedinţei de judecată stabilită pentru data de 16 iunie 2015, temei pentru amânare fiind faptul că în perioada respectivă, reprezentantul Companiei se afla în concediul ordinar de odihnă. Afirmă că în cererea de amânare a menţionat că ordinul de concediu va fi prezentat la următoarea şedinţă, deoarece la data depunerii cererii ordinul respectiv nu era semnat, fiind doar aprobată cererea de concediu. Menţionează că ordinul cu nr. 654-C prin care reprezentantului Companiei i-a fost acordat concediu începând cu 15 iunie 2015, a fost semnat la 16 iunie 2015. 2 Consideră că prin respingerea cererii de amânare, i-a fost îngrădit dreptul la apărare.

Mai notează că până la data depunerii cererii de amânare, Companiei nu i-a fost prezentat apelul depus de SC „Video Service” SRL, deşi a fost solicitat expedierea apelului depus pentru a se expune prin referinţă pe marginea acestuia, solicitare însă care a fost ignorată de către Curtea de Apel. Indică că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au constatat cu certitudine precum că SC „Video Service” SRL a admis încălcarea prevederilor contractului CP - 290 din 25 noiembrie 2011, cu toate acestea, instanţa de apel a ajuns la concluzia că Compania nu poate pretinde la plata penalităţilor, deoarece la 08 octombrie 2013, SC „Video Service” SRL a achitat datoria, iar Compania acceptând executarea nu şi-a rezervat dreptul de încasare a penalităţilor.

Remarcă că a depus cererea de chemare în judecată la 06 august 2013, iar SC „Video Service” SRL a stins datoria la 08 octombrie 2013, adică peste două luni după intentarea dosarului. Susţine că contractul de difuzare a materialului publicitar cu nr. CP-290 din 25 noiembrie 2011, conţine o clauză prin care în cazul neachitării în termen a sumelor contractuale SC „Video Service” SRL va achita o penalitate de întârziere în mărime de 0,2 % din valoare contractului pentru fiecare zi de întârziere. Consideră că atât prin contractul menţionat, cât şi prin cererea de chemare în judecată şi însăşi faptul neîncetării litigiului, şi-a rezervat expres dreptul la plata penalităţilor. La 22 octombrie 2015, reprezentantul SC „Video Service” SRL, avocatul Marcel Popescu, a depus referinţă la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului nu rezultă cu certitudine data expedierii copiei deciziei în adresa părţilor, careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. La caz, instanţa de recurs constată că SC „Video Service” SRL, reprezentată de avocatul Nicolae Juravschi, a depus cererea de apel împotriva hotărârii 3 Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 18 decembrie 2014 la data de 20 martie 2015, totodată solicitând repunerea apelului în termen.

Instanţa de apel, admiţând cererea de repunere a apelului în termen şi repunându-l în termenul de declarare, a reţinut că reprezentantul SC „Video Service” SRL nu a participat la examinarea cauzei în prima instanţă, iar dispozitivul hotărârii a fost expediat în adresa societăţii şi recepţionat numai la data de 05 martie 2015. Instanţa de recurs conchide că o astfel de soluţie nu poate fi considerată ca una bazată pe prevederile legale, or dispoziţiile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, care reglementează termenul de declarare a apelului, nu condiţionează curgerea acestui termen de la data recepţionării dispozitivului hotărârii, dar de la data pronunţării lui. Şi reţinerea instanţei de apel că reprezentantul SC „Video Service” SRL nu a participat la şedinţa de judecată, când a fost pronunţat dispozitivul hotărârii, fapt ce influenţează temeinicia cererii de repunere a apelului în termen, este una neînţeleasă.

Or, din probele anexate la materialele dosarului rezultă că reprezentantul SC „Video Service” SRL – Nicolae Juravschi, a fost prezenta la şedinţele de judecată din data de 14 noiembrie 2013 şi 23 mai 2014, ultima fiind amânată la solicitarea acestui pentru prezentarea probelor adăugătoare (f. d. 29 – 30), însa care ulterior nu s-a mai prezentat nici la o şedinţă de judecată. Prin urmare, instanţa de apel la soluţionarea chestiunii cu privire la tardivitatea cererii de apel depuse de SC „Video Service” SRL – Nicolae Juravschi, urma să ţină cont atât practica constantă a instanţelor de judecată naţionale, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene, în sensul că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare în vederea protecţiei drepturilor sale de acces la justiţie şi de a se interesa la intervale rezonabile despre desfăşurarea procesului, despre care au la cunoştinţă.

Astfel fiind, este evident că cererea SC „Video Service” SRL cu privire la repunerea apelului în termen a fost examinată superficial de către instanţa de apel, fără a fi dată o apreciere cuvenită materialului probator şi fără a fi verificate minuţios motivele imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în termen, prin prisma art. 116 CPC. Or, omiterea examinării unor asemenea aspecte de către instanţa de apel, indică la examinarea unilaterală a pricinii, ce constituie o încălcare a drepturilor celorlalţi participanţi ai procesului, de a se bucura de drepturile sale procedurale în condiţiile normelor în vigoare, precum şi a principiului egalităţii armelor în proces, fapt ce contravine şi prevederilor art. 26 alin. (1) şi (4) CPC, care direct indică că procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale.

Egalitatea părţilor în drepturile procedurale este garantată prin lege şi se asigură de către instanţă prin crearea posibilităţilor egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susţinerea poziţiei asupra circumstanţelor de fapt şi de drept, astfel încât nici una dintre părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. 4 În sensul expus, ce impune admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, de la faza primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania „Teleradio - Moldova”.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio - Moldova” împotriva Societăţii Comerciale „Video Service” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei şi penalităţii de întârziere, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători, de la faza primirii cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Ala Cobăneanu 5