2ra-2140/15 — Încasarea prejudiciului

prima instanţă: L.Danilişin dosarul nr.2ra-2140/15 instanţa de apel: T.Duca, E.Grumeza, S.Procopciuc ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Jurcov Anatolii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Jurcov Anatolii împotriva Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” filiala Donduşeni privind încasarea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Jurcov Anatolii, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Donduşeni din 21 ianuarie 2015, c o n s t a t ă La 15 septembrie 2014 Jurcov Anatolii s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ,,Cadastru” filiala Donduşeni privind încasarea prejudiciului.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, pîrîtul prin încălcarea legislației, i-a cauzat prejudiciul material şi moral care au dus la înstrăinarea apartamentului nr. 20, situat în oraşul Donduşeni, str. 31 august 4/1, aflat în proprietatea dînsului şi a copiilor lui. Susţine că, apartamentul nr. 20, situat în oraşul Donduşeni, str. 31 august 4/1, nefiind privatizat a fost înregistrat de către pîrît de două ori, însă menţionează că, dreptul de proprietate poate fi dobîndit după privatizare. Astfel, consideră că la înregistrarea bunului imobil enunțat, pîrîtul nu a ţinut cont de dispoziţiile Legii cadastrului bunurilor imobile şi anume de art. 47 al Legii, care prevede răspunderea pentru încălcarea prezentei legi.

Solicită reclamantul, încasarea de la ÎS ,,Cadastru” filiala Donduşeni în beneficiul său a prejudiciului în mărime de 47 000 euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 21 ianuarie 2015, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Jurcov Anatolii împotriva ÎS ,,Cadastru” filiala Donduşeni privind încasarea prejudiciului, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, Jurcov Anatolii a contestat-o cu apel. 1 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 mai 2015, s-a respins apelul declarat de Jurcov Anatolii şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 21 ianuarie 2015. La 30 iunie 2015, în termenul prevăzut de lege, Jurcov Anatolii a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii instanţei de fond, cu restituirea pricinii la rejudecare.

În susţinerea recursului s-a invocat că, la emiterea hotărîrilor judecătoreşti au fost aplicate şi interpretate eronat normele de drept material şi anume art. 28 lit. a), f) şi g) al Legii cadastrului bunurilor imobile. Consideră recurentul că, intimatul prin încălcarea dispozițiilor Legii cadastrului bunurilor imobile, i-a cauzat prejudiciul material şi moral, care au dus la înstrăinarea apartamentului nr. 20, situat în oraşul Donduşeni, str. 31 august 4/1, aflat în proprietatea dînsului şi a copiilor lui. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Jurcov Anatolii urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

2 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Jurcov Anatolii este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Jurcov Anatolii în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Jurcov Anatolii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Jurcov Anatolii se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 3