Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3ra-1338/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
21 octombrie 2015
Părțile
Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat vs Consiliul com. Stăuceni, intervenienţi accesorii Gîlcă Vera, Ţurcan Petru, Cozonac Carolina, Ichim Claudia, Culla Valentina şi Duşca Nicolai
Pe scurt
Reprezentarea în instanţa de judecată

3ra-1338/15 — Anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-1338/15 Judecător: Iu. Potînga Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, M. Moraru, I. Muruianu DECIZIE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Vladimir Timofti, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com.

Stăuceni, intervenienţi accesorii Gîlcă Vera, Ţurcan Petru, Cozonac Carolina, Ichim Claudia, Culla Valentina şi Dușca Nicolai, privind anularea parţială a deciziei nr. 5/5 din 29 aprilie 2011, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 februarie 2015 şi emisă hotărîre nouă sub formă de încheiere, prin care s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, c o n s t a t ă La 03 august 2011, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul com. Stăuceni, intervenienţi accesorii Gîlcă Vera, Ţurcan Petru, Cozonac Carolina, Ichim Claudia, Culla Valentina şi Dușca Nicolai, privind anularea deciziei nr.5/5 din 29.04.2011.

In motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 29 aprilie 2011, Consiliul comunei Stăuceni a adoptat decizia nr. 5/5 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate a cetăţenilor din comuna Stăuceni. Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a efectuat controlul sub aspectul legalităţii a deciziei vizate şi a constatat, că actul administrativ respectiv contravine legislaţiei în vigoare. Menţionează că, Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat ca la 16 iunie 2011 a notificat (act nr. 212-S\11) Consiliul com. Stăuceni despre ilegalitatea deciziei menţionate şi a solicitat abrogarea/modificarea acesteia, Consiliul com.

Stăuceni a examinat notificarea Oficiului Teritorial Chişinău şi prin decizia nr. 9\11 din 08 iulie 2011 a menţinut în vigoare decizia contestată.

Consideră reclamantul că decizia nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 contravine prevederilor legale, or potrivit art. 14 alin. (2) lit. e ) al Legii privind administraţia publică locală, consiliul local decide atribuirea şi propune schimbarea destinației terenurilor proprietate a satului (comunei), oraşului (municipiului), după caz, în condiţiile legii, conform art. 11 alin.(l) din Codul Funciar autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate: - trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești şi grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislaţia; atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodărești şi grădini: în orașe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localități rurale - pînă la 0,12 hectare; - trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieşind din suprafaţa reală a terenului ce deservește construcţiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare.

Astfel, prevederile legale enunţate stabilesc expres cazurile în care se atribuie cetăţenilor terenuri fără plată, fiindu-le eliberate titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Explică reclamantul că, urmare a examinării actelor care au stat la baza adoptării deciziei nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 şi conform datelor din Registrul bunurilor imobile s-a constatat următoarele: cet. Gîlcă Vera şi-a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilului (casă de locuit) din str. V. Alecsandri 11, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr. 2804 din 19 august 2004; cet. Ţurcan Petru deţine cu drept de proprietate 1/2 din imobilul (casă de locuit), din str. D. Matcovschi în temeiul contractului de donaţie nr. 494 din 03 octombrie 1998; cet.

Cozonac Carolina şi-a înregistrat dreptul de proprietate asupra casei de locuit din str. Nucarilor 54, în temeiul contactului de vînzare- cumpărare nr. 45 din 20 martie 1995; cet. Ichim Claudia şi-a înregistrat dreptul de proprietate asupra casei de locuit din str. M. Eminescu 15 în temeiul Hotărîrii comitetului executiv Stăuceni din 05 iunie 1991; cet. Culla Valentina şi cet. Culla Serghei şi-au înregistrat dreptul de proprietate asupra 3/4 cotă-parte şi respectiv 1/4 cotă-parte din imobilul (casă de locuit) din str. Miorița 43 în temeiul certificatului de moştenitor legal nr. 7564 din 30 decembrie 2008 şi nr. 7566 din 30 decembrie 2008; cet.

Dușca Nicolai şi-a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilului (casă de locuit) din str. Vasile Alecsandri 26 în temeiul dispoziţiei Primăriei Stăuceni nr. 02/1-7/08 din 13 ianuarie 2005. Indică reclamantul că, terenurile de pămînt aferente caselor de locuit ce aparţin persoanelor vizate în decizie, urmau să fie înstrăinate conform dispoziţiilor legale şi anume potrivit art. 4 alin. (10) al Legii nr. 1308 din 25 iulie 2007 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului terenul de pe lîngă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vînd la preţul normativ conform tarifului indicat la poziţia I din anexa sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află.

Relevă că, potrivit art.14 alin. (2) lit. b) şi lit. e) al Legii privind administraţia publică locală, consiliul local administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului), decide atribuirea şi propune schimbarea destinației terenurilor proprietate a satului (comunei), oraşului (municipiului) după caz, în condiţiile legii, iar conform art. 75 alin. (l), (2) al actului legislativ menţionat, fac parte bunurile determinate de lege, precum şi bunurile care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public local, interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface necesitățile colectivității, fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinației.

La categoria bunurilor domeniului public de interes local pot fi raportate terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public şi porțiunile de subsol, drumurile, străzile, piețele, obiectivele acvatice separate, parcurile publice, clădirile, monumentele, muzeele, pădurile, zonele de protecție şi zonele sanitare, precum şi alte obiective care, conform legii, nu aparţin domeniului public al statului. Susţine că, în baza art. 76 alin.(l), (2) al Legii privind administraţia publică locală, din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale fac parte bunurile care, în modul stabilit de lege, nu sînt transferate în domeniul public de interes local sau raional, după caz. Din domeniul privat pot face parte şi alte bunuri dobîndite, în condiţiile legii, de unitatea administrativ- teritorială.

Invocă că, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile terenurile cu nr. cadastral 3153215354 şi nr.3153216395 aparţin cu drept de proprietate statului, în această ordine de idei reclamantul menţionează că, potrivit art.22 alin. (l) al Legii cadastrului bunurilor imobile, Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului, dacă datele din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din registrul bunurilor imobile, cu excepţia cazurilor de eroare tehnică evidentă. În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, terenurile din proprietatea publică a statului pot fi transmise în proprietatea publică a unităţi-teritoriale prin hotărîre de Guvern, cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale.

Solicită reclamantul, anularea deciziei Consiliul comunei Stăuceni nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate a cetăţenilor din com. Stăuceni”. La 04 august 2014, reclamantul şi-a concretizat cerinţele, solicitînd anularea punctelor 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 din decizia Consiliului comunei Stăuceni nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate a cetăţenilor din com. Stăuceni” Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 februarie 2015, s- a admis acţiunea. S-a declarat ilegală în parte Decizia Consiliului comunei Stăuceni nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 şi s-au anulat pct. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 din Decizia nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate a cetăţenilor din com.

Stăuceni”. S-a menţionat că Hotărîrea în partea anulării pct. 1, 2 şi 4 din Decizia nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate a cetăţenilor din com. Stăuceni”, nu se pune în executare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, a fost admis apelul declarat de reprezentantul Consiliului com. Stăuceni avocatul Paşcan Octavian, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 februarie 2015 şi emisă o nouă soluţie sub formă de încheiere, prin care s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, din motiv că, cererea este semnată şi depusă în judecată de o persoană neîmputernicită. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 august 2015, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat în persoana șefului Oficiului Iancu Ţurcanu a declarat recurs solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 04 februarie 2015. În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material şi a încălcat normele de drept procedural. Indică recurentul că, în speţă instanţa de apel a reținut că în şedinţa de apel s-a constatat că cererea de chemare în judecată înaintată şi înregistrată în prima instanţă la data de 03 august 2011 a fost depusă şi semnată de o altă persoană decît şeful Oficiului teritorial Chişinău - Palihovici Sergiu, fără a fi anexată procura care îl împuternicește să semneze şi să depună în instanţa de judecată în numele Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat şi lipseşte şi ordinul său de angajare.

În contextul motivelor de scoatere a cererii de pe rol menţionează recurentul, că potrivit ordinului Secretarului general al Guvernului nr. 183-C din 22 iulie 2011, dl Sergiu Palihovici, în perioada 01 august - 06 septembrie 2011 s-a aflat în concediu de odihnă, iar în perioada concediului s-a dispus exercitarea atribuțiilor șefului Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat de către dl. Iancu Ţurcanu, şef adjunct al Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, care conform procurii nr. 1312-363 din 20 aprilie 2011, valabilă pe un termen de 6 luni, a fost împuternicit să reprezinte interesele Cancelariei de Stat în procesele judiciare în care aceasta este parte şi anume: să exercite în numele Cancelariei de Stat toate actele de procedură, inclusiv: de a semna cererea şi de a o depune în judecată.

Mai indică recurentul că, dat fiind faptul că din data de 01 august 2011 dl Iancu Ţurcanu exercita atribuţiile șefului Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat şi în conformitate cu împuternicirile acordate prin procură, Dumnealui a semnat cererea de chemare în judecată cu privire la anularea deciziei Consiliului comunei Stăuceni nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate a cetăţenilor din comuna Stăuceni”. În aceiaşi ordine de idei, menţionează recurentul, că prin Hotărîrea Guvernului nr.79 din 05 februarie 2014 dl Iancu Ţurcanu a fost numit în funcţia de şef al Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

În calitate de şef al Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat dl Iancu Ţurcanu semnează cererile de chemare în judecată, inclusiv prezenta cerere de recurs, fapt care confirmă că semnătura depusă pe cererea de chemare în judecată cu privire la anularea deciziei Consiliului comunei Stăuceni nr. 5/5 din 29 aprilie 2011 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate a cetăţenilor din comuna Stăuceni” îi aparţine. Astfel, consideră recurentul-Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat că instanţa de apel neîntemeiat a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat pe motiv că cererea este semnată şi depusă în judecată de o persoană neîmputernicită.

Consideră recurentul, că decizia este neîntemeiată în situaţia în care nu i s-a acordat posibilitate Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat de a prezenta înscrisurile, ce confirmă că cererea a fost semnată de către o persoană care a fost în drept de a înainta cererea de chemare în judecată, dispunînd în acest sens de împuternicirile necesare, or Consiliul comunei Stăuceni în cererea de apel declarată asupra hotărîrii Judecătoriei sectorului Rîşcani a invocat alte temeiuri decît lipsa împuternicirilor semnatarului cererii de chemare în judecată. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 26 iunie 2015 (f.d.

109), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră declarat în termen. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 octombrie 2015, recursul a fost declarat admisibil. Examinînd argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, „instanța după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel şi hotărârea primei instanțe, precum şi încheierile atacate cu recurs”.

Conform art. 75 alin. (2) CPC, „Procesele persoanelor juridice se susțin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari”. Potrivit art. 80 alin. (1) CPC, „Împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege”.

Studiind materialele dosarului, Colegiul constată că cererea de chemare în judecată, înaintată şi înregistrată în prima instanţă la data de 03.08.2011, a fost depusă şi semnată de o altă persoană de cît şeful Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat - Palihovici Sergiu, fără a fi anexată procura care îl împuterniceşte să semneze şi să depună în instanţa de judecată în numele Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat şi lipseşte şi ordinul său de angajare. Totodată, din cererea de recurs rezultă că, cererea de chemare în judecată a fost semnată de către şeful-adjunct al Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat Iancu Țurcanu, cererea de chemare în judecată nefiind însoţită de actele ce atestă împuternicirile acestuia.

Colegiul respinge argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a acordat posibilitate Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat de a prezenta înscrisurile ce confirmă că cererea a fost semnată de către o persoană care a fost în drept de a înainta cererea de chemare în judecată. Potrivit avizului de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 87), Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a fost citat pentru ședința de judecată din 11 iunie 2015, însă din motive necunoscute nu s-a prezentat. Colegiul menționează că actele anexate de către recurent la cererea de recurs (ordinul nr. 183-c din 22 iulie 2011 și procura din 1312-363 din 20 aprilie 2011), nu pot fi luate în considerare de către instanța de recurs.

Potrivit art. 442 alin. (1) CPC, „Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi”. Mai mult ca atît, Colegiul conchide că acestea urmau a fi prezentate la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, în ordinea prevăzută de art. 166 CPC. În conformitate cu art. 267 lit. c) CPC, „Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită”. Conform art. 56 alin. (3) CPC, „Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă”. Avînd în vedere că cererea de chemare în judecată a fost depusă fără a fi respectate condițiile cu privire la reprezentare în procesul civil, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel prin prisma art. 267 lit. c) CPC corect a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia contestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție. d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat. Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2015, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenienţi accesorii Gîlcă Vera, Ţurcan Petru, Cozonac Carolina, Ichim Claudia, Culla Valentina şi Dușca Nicolai, privind anularea parţială a deciziei nr. 5/5 din 29 aprilie 2011. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Vladimir Timofti Ion Druţă

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.