3ra-1149/15 — Contestarea actelor administrative

prima instanță: A. Braga dosarul nr. 3ra-1149/15 instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Lanitron”, în pricina civilă la cerea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Lanitron” împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire a contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Lanitron” şi menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 19 ianuarie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 30 septembrie 2014, SRL „Lanitron”, reprezentă de avocatul Gheorghe Botezatu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative. În motivarea acţiunii a invocat că este întreprindere înregistrată ce activează în Republica Moldova, genul principal de activitate este în domeniul telecomunicațiilor, iar incluzând importul și comercializarea echipamentelor pentru telecomunicații, şi pentru desfășurarea activității sale reclamanta efectuează periodic importuri de echipamente de telecomunicații, inclusiv cabluri specializate.

Invoca că mai multe importuri de așa gen au avut loc inclusiv şi în anii 2013- 2014, printre altele fiind importat și cablu de model U/UTP cat.5E-4P-PVC, ce a fost declarat de fiecare dată şi admis pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către organele vamale, ca cablu de tipul celor de telecomunicații la poziția tarifară nr.85444920, la care nu se aplică taxă vamală/tarif, comparativ cu cablurile electrice/conductoare la care se aplică taxă vamală de 10%, fapt confirmat inclusiv prin copia declarației vamale din 24 octombrie 2013. Susține că clasificarea anterioară a cablului ca fiind cablu de telecomunicații nu a fost contestată de organele vamale, iar declarațiile vamale, inclusiv, cea din 24 octombrie 2013, nu au fost modificate de organele vamale.

Indică că la 24 iulie 2014, în regim obișnuit a introdus în vamă un lot de marfa incluzând şi cablu de modelul UTP cat.5E-4P-PVC, iar brokerul său a întocmit şi a depus declarația vamală ca și anterior, declarând cablul menționat la poziție: cablu de tipul celor de telecomunicații 85444920, bazându-se suplimentar şi pe raportul de încercări din 13 mai 2014 întocmit de Laboratorul de încercări a mijloacelor tehnice de telecomunicații pe lângă SA „Moldtelecom” al ÎS „Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio”, cât şi pe certificatul de conformitate eliberat de ÎS „Centrul Naţional pentru Frecvențe Radio” pe lângă Ministerul Tehnologiei Informației şi Comunicațiilor.

Considera că raportul de încercări cât și certificatul de conformitate indică că cablul UTP cat.5E-4P-PVC este un cablu de telecomunicații, descriind detaliat parametrii tehnici ai acestuia, iar pentru a se asigura de conformitatea mărfurilor importate, comandă periodic încercări a tuturor produselor de telecomunicații pe care le importă, și toate încercările până acum au indicat la faptul că cablul UTP cat.5E-4P- PVC este un cablu de telecomunicații și nu cablu electric, fapt confirmat prin specificația tehnică emisă de producător, ce indică tensiune obișnuită de 30V, precum și faptul că cablul este produs în conformitate cu standardul internațional ISO/IEC 11801. Afirmă că, cu toate acestea, la 28 iulie 2014, funcționarul pârâtului a dispus ca cablul UTP cat.5E-4P-PVC să fie clasificat ca conductor electric și să fie modificată declarația sa vamală, cât și achitată taxă vamală de 10 % din valoarea cablului în sumă de 18 344,12 lei, ce se confirmă prin imprimarea din sistemul electronic ASYCUDA și prin copia declarației vamale din 24 iulie 2014. De asemenea, indică că după vămuirea din iulie 2014, a primit prin poștă de la pârât raportul de încercări din 30 aprilie 2014, întocmit de Laboratorul de încercări ale produselor industriale de pe lângă ÎS „Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare”,

ce indică că tensiunea de lucru recomandată pentru cablul UTP cat.5E-4P-PVC este de 250V, ultimul invocând că a efectuat clasificarea cablului ca conductor electric în baza raportului de încercări respectiv. Insistă că acest raport nu poate fi luat în considerație la clasificarea cablului, deoarece, același laborator în luna septembrie 2014, a emis un alt raport de încercări asupra cablului UTP cat.5E-4P-PVC indicând în pag.2 că este utilizat la tensiuni ce nu depășesc 72V.

La fel, indică că la 07 august 2014 a depus o contestație la Serviciul Vamal și ulterior un supliment, prin care s-au argumentat încălcările comise de pârât și s-a solicitat constatarea ilegalității acțiunilor respective, modificarea declarației vamale, cât și restituirea sumei achitate în surplus ca taxă vamală, iar la 01 septembrie 2014, a recepționat un răspuns prin care i s-a refuzat în admiterea contestației depuse, refuzul fiind motivat pe faptul că organul vamal are competenţă exclusivă de clasificare a mărfurilor.

Consideră acest argument declarativ și care nu are relevanță pentru fondul cauzei, deoarece faptul că organul vamal are competenţă exclusivă de clasificare a mărfurilor, nu înseamnă că acesta are dreptul să clasifice marfa eronat și să impună agenților economici să achite taxe suplimentare nejustificate, în timp ce susține că a declarat corect cablul UTP cat.5E-4P-PVC ca fiind cablu le telecomunicaţii, având în vedere multiplele declarații vamale anterioare acceptate de organele vamale, cât şi documentele tehnice, caracteristicile cablului, certificatele de conformitate, rapoartele de încercări.

Solicită anularea dispoziției Biroului Vamal Chișinău din 28 iulie 2014 privind clasificarea mărfii reclamantei-cablu UTP cat.5E-4P-PVC ca conductoare electrice fără conductori pentru o tensiune peste 80V dar sub 1000V sub codul 85444995, modificarea parțială a declarației vamale din 24 iulie 2014 cu clasificarea mărfii cablu UTP cat.5E-4P-PVC sub codul 854449200 de tipul celor utilizate pentru telecomunicații pentru o tensiune de maxim 80V şi dispunerea restituirii SRL „Lanitron” de către Biroul Vamal Chișinău a taxei vamale de 10% achitată în surplus în suma de 18 344,12 lei.

La 24 octombrie 2014, SRL „Lanitron” a depus o cerere de concretizare a acţiunii, solicitând anularea dispoziției din 28 iulie 2014 privind clasificarea mărfii ca cablu UTP cat.5E-4P-PVC sub codul 85444995, modificarea parţială a declarației vamale din 24 iulie 2014 cu clasificarea mărfii cablu UTP cat.5E-4P-PVC sub codul 854449200, dispunerea restituirii SRL „Lanitron” de către Biroul Vamal Chișinău a taxei vamale de 10% achitată în surplus în suma de 18 344,12 lei și anularea deciziei de regularizare nr.408 din 15 august 2014. În motivarea cererii de concretizarea acţiunii a indicat suplimentar că la momentul importului din luna aprilie 2014, era valabil certificatul de conformitate eliberat de organismul de certificare a produselor de telecomunicații, informatică și poștă din 08 mai 2013, eliberat pe termen de 1 an adică până la 08 mai 2014, în care era indicat că cablul UTP cat.5 E se clasifică sub codul tarifar 54449200, ca fiind cablu de tipul celor utilizate în telecomunicații, fapt confirmat și prin copia adeverinței a certificatului de conformitate, însă, după trecerea a 4 luni de la importul respectiv, pârâtul în mod arbitrar a emis decizia de regularizare nr.408,

prin care a schimbat codul mărfii cablu UTP cat.5E-4P-PVC importat la 10 aprilie 2014 devamate şi acceptate de organele vamale sub codul 854449200 de tipul celor utilizate pentru comunicații pentru o tensiune de maxim 80V, în codul 854449950 conductoare electrice fără conductori cu o tensiune peste 80V dar sub 1000V 4 perechi şi a recalculat plăţi vamale în mărime de 40 252,55 lei, solicitând achitarea de către societate. Susține că decizia de regularizare a fost recepționată prin poștă la 01 septembrie 2014, şi nefiind de acord cu aceasta, la 08 septembrie 2014, a depus contestație la Serviciul Vamal, însă, aceasta a fost respinsă prin răspunsul nr.28-11/12787 din 24 septembrie 2014, ultimul invocând formal şi declarativ că decizia de regularizare este legală şi întemeiată.

Considera că decizia de regularizare a Biroului Vamal Chișinău este una ilegală, deoarece, la devamarea mărfii la 10 aprilie 2014, clasificarea cablului UTP cat.5E-4P- PVC declarată nu a fost pusă la îndoială de către colaboratorii vamali, iar la devamare fiind prezentate toate informațiile şi anume în baza acestor documente marfa a fost declarată corect sub codul 85444920 de tipul celor utilizate pentru telecomunicații, pentru o tensiune de maximum 80V. Insistă că pârâtul, arbitrar pe un import la care societatea a prezentat integral toate datele exacte şi complete referitoare la cablul respectiv, a admis marfa sub un cod, iar peste 4 luni a emis decizia de regularizare, impunând o altă clasificare a cablului deja clasificat.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 19 ianuarie 2015, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curți de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către SRL „Lanitron” și menținută hotărârea primei instanțe. În motivarea deciziei instanța de apel a invocat prevederile art. 1422 alin.(1), (4) din Codul Vamal, care indică că clasificarea mărfurilor se efectuează de către declarant. Ea constă în stabilirea, pentru mărfurile declarate organelor vamale, a unui cod conform Nomenclatorului mărfurilor. Decizia Serviciului Vamal cu privire la clasificarea mărfurilor este obligatorie. Declarantul este în drept să conteste decizia în modul stabilit de legislația în vigoare.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut că clasificarea mărfurilor importate se efectuează de către declarat conform codului indicat în Nomenclatorul mărfurilor, și în caz de clasificare incorectă a acestora, organul vamal este îndreptățit de a efectua de sine stătător clasificarea în corespundere cu Nomenclatorul mărfurilor, iar potrivit Nomenclatorul mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007, la poziția tarifară nr. 8544 sunt atribuite fibre, cabluri, alte conducătoare electrice izolate cu sau fără conectori, astfel, în temeiul raporturilor de încercare nr. 34/04, 35/04, 36/4, 37/04 și 38/04 din 30 aprilie 2014, întocmite de Laboratorul de încercări ale produselor industriale a ÎS „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, cablu de telecomunicații UTP cat.

5E-04-PVC 24 AWG, de categoria celui importat de SRL „Lanitron” , are o tensiune de 250V, prin urmare, potrivit cerințelor instituite de Nomenclatorul mărfurilor, cablurile importate de ultima de categoria indicată se atribuie la poziție tarifară nr. 854449950. La 07 iulie 2015, SRL „Lanitron” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cerințelor. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Consideră că atât prima instanța, cît şi instanţa de apel la emiterea hotărârii contrar prevederilor art. 130 CPC au ignorat o multitudine de probe prezentate de societatea și anume descrierea tehnică de la producător, standardul internațional ISO / IEC 11801, certificatele de conformitate pe marfa, rapoartele de încercări de la singura instituție acreditată pentru încercarea produselor de telecomunicații, declarațiile vamale care probează că intimatul a acordat liber de vamă la cabluri importate de întreprindere bazându-se doar de un singur înscris raportul de încercări din 30 aprilie 2014, fără a aprecia veridicitatea lui în ansamblu cu alte probe acumulate.

La fel, indică că după examinarea cauzei în instanța de apel, în cadrul societății a parvenit scrisoarea cu nr.238 din 05 mai 2015, de la ÎS Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare, care, de fapt este organul care a efectuat încercări și a emis raportul din 30 aprilie 2014, în temeiul căruia a concluzionat instanță de apel referitor la contradicțiile din rapoartele de încercări nominalizate, iar în paragraful 4 al scrisorii menționate, Laboratorul de încercări de produse industriale, explică că nu este recomandat de a utiliza cabluri la tensiune mai mare precum este 250V, deoarece, această tensiune este maximă la care se păstrează proprietăți izolante a izolatorului pe tot termenul de exploatare, astfel, fiind evident că aceasta nu este tensiune recomandată de lucru, ci doar maximul după care nu rezistă izolatorul.

De asemenea, invocă că în același paragraf, LÎPI indică că recomandarea acestei tensiuni de 250V în raporturi de încercări s-a făcut la solicitarea Biroului Vamal Chișinău, prin urmare, rezultă că este evident că intimatul a manipulat organismul de încercări pentru a avea un argument pentru a impune societatea să achite taxa vamală neîntemeiată şi să inducă în eroare instanțele de judecată invocând acest raport de încercări dubios ca probă.

Totodată, LÎPI a indicat că tensiunea de lucru nu este parametrul obligatoriu stabilit de către standardele pentru clasificarea cablurilor, clasificarea se efectuează după alte criterii și anume frecvența maximă de utilizare, construcție, domeniul de utilizare, iar anume din cauză că există diferență între tensiunea maximă de rezistență a izolatorului și tensiunea reală de lucru reieșind din domeniul de utilizare a cablurilor, astfel, însăși LIPI care este laboratorul care a efectuat încercările pe care s-a bazat prima instanță și instanța de apel a confirmat că cablul UTP cat.5E-4P-PVC intră în categoria „de tipul celor utilizate pentru telecomunicații, pentru o tensiune de maxim 80V” și, respectiv, trebuie să fie clasificat sub codul 854449200. La 14 august 2015, Biroul Vamal Chișinău a depus referință la recursul declarat prin care inovat caracterul neîntemeiat al acestuia şi a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil.

Indică intimatul că Curtea de Apel Chișinău în decizia din 09 aprilie 2015, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, pe când argumentele recurentului sunt declarative. La 24 august 2015, SRL „Lanitron” a declarat recurs suplimentar, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotării primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea cerințelor.

În motivarea recursului suplimentar a indicat că după depunerea recursului inițial a făcut cunoștința cu ordonanța procurorului adjunct al Procurorului anticorupție, Adrian Popenco din 02 iulie 2015. Susține că anterior, la data de 17 iunie 2015, s-a adresat la Procuratura Anticorupție cu plângere referitor la acțiunile colaboratorilor vamali, iar în cadrul examinării plângerii a fost chestionat Ilie Grinceşen, şef al laboratorului care a declarat că există cerințe stricte referitor la mărimea rezistenței electrice a conductoarelor şi în dependență de domeniul de utilizare a cablurilor aceste cerințe sunt diferite şi în acelaşi timp variază mărimea tensiunii aplicate la sarcină, astfel, la cablurile de telecomunicații şi transmitere de date analogice şi digitale tensiunea variază de la 60 V Alternativ Curent, 5-72 V Curent Continuu, respectiv, fiind evident că specialistul în domeniul din cadrul laboratorului de încercări a confirmat că datele tehnice a producătorului corespund cu standardele în domeniul.

La fel, indică că prin ordonanțata menționată s-a stabilit cu certitudine că în ultimele rapoarte de încercări LÎPI indică anume aceste mărimi de tensiune de lucru şi anume 60V, 5-72 V, care, de fapt sunt obiective și corespund realității, ceea ce este evident mai mic de 80V, astfel, rezultă că odată ce există încercări efectuate mai târziu cu indicarea obiectivă a tensiunii care corespunde cu date tehnice a producătorului, instanțele de judecată urmau să aprecieze critic raportul din 30 aprilie 2014. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Lanitron” este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat SRL „Lanitron” de nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SRL „Lanitron” asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Lanitron” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Lanitron” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva