Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1098/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
23 septembrie 2015
Părțile
Zatic Tatiana vs Serviciul PC si SE al MAI
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-1098/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: G. Bivol dosarul nr. 3ra-1098/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahapol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Zatic împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Tatiana Zatic, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 10 iunie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă La 01 martie 2013, Zatic Tatiana a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale, solicitînd repunerea în termenul de prescripţie, recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul MAI nr. 15/4-Z-63/13 din 14 februarie 2013 de a achita indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul CNAS nr. VII-Z-202/13 din 20 februarie 2013 de a achita indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; încasarea în mod solidar din contul MAI şi CNAS în beneficiul Tatianei Zatic indemnizaţia pentru creşterea copilului Zatic Olivia, lunar a câte 30% reieşind din venitul mediu lunar de 4039,97 la locul de muncă pentru perioada 05 septembrie 2010-19 noiembrie 2012, cît şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 3 000 lei (f.d.

3-7). În motivarea acţiunii a indicat că, la 01 iunie 2001, s-a căsătorit cu Zatic Oleg, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie cu seria şi numărul CS-IV 0055036, eliberat de OSC mun. Chişinău. În rezultatul căsătoriei lor la 05 septembrie 2010 s-a născut copilul Zatic Olivia, fapt confirmat prin certificatul de naştere cu seria şi numărul NA-VI 0958412, eliberat de OSC s. Centru, mun. Chişinău. Susţine reclamanta că, este angajată în bază de contract în cadrul organelor afacerilor interne din 24 august 2001 şi deţine funcţia de inspector superior al Secţiei Resurse Umane a Direcţiei Situaţii Excepţionale mun. Chişinău a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI.

Relevă că, pentru perioada de timp 05 decembrie 2010 şi pînă la 05 septembrie 2013 prin ordinul MAI nr. 164 EF din 13 decembrie 2010 i s-a acordat concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului. Explică că, potrivit art. 49 alin. (1) şi (2) din Constituţia RM, statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin. Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare. Reieşind din prevederile art. art. 16 şi 18 ale Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004, privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, asiguratul care se află în concediu pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data naşterii şi până la vîrsta lui de 3 ani.

Astfel, indică că, la 07 februarie 2013, s-a adresat către MAI cu solicitare să-i fie calculate şi achitate indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 289 din 22 iulie 2004, la care a primit răspunsul din 14 februarie 2013 de la Şeful DGEF a MAI sub nr. 15/4-Z-63/13, prin care i s-a respins cererea prealabilă argumentându-şi poziţia prin faptul că cererea a fost depusă tardiv, deoarece copilul s-a născut la 05 octombrie 2010. Totodată menţionează că, la 07 februarie 2013, s-a adresat către CNAS cu solicitare să-i fie calculate şi achitate indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 289 din 22 iulie 2004, la care a primit răspunsul din 20 februarie 2013 sub nr. VH-Z- 202/13, prin care cerere i-a fost respinsă pe motiv că colaboratorilor de poliţie nu li se calculează contribuţii individuale în bugetul asigurărilor sociale de stat şi respectiv nu întrunesc stagiul necesar de cotizare şi nu sunt persoane asigurate.

Consideră că, refuzul MAI şi CNAS de a-i satisface cerinţele îi încalcă dreptul său de a primi indemnizaţia pentru creşterea copilului, deoarece MAI nu au asigurat-o la CNAS. Invocă că, potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270-XVm din 23 decembrie 2011 art. 7, alin. (1) Plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanţaţi de la bugetul public naţional, sînt obligaţi să transfere, în mărimea cuvenită, în modul şi în termenele stabilite în anexa nr. 3, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferente salariilor calculate şi altor recompense. Relevă că, conform Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999, art. 29, neachitarea plăţii drepturilor cuvenite asiguraţilor.

Nedepunerea contribuţiei de asigurări sociale de către angajator nu afectează plata drepturilor cuvenite asiguraţilor. Referitor la pretenţia privind obligarea pârâţilor la achitarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului în mărime de 30% din salariul mediu lunar pe parcursul perioadei 05 septembrie 2010-19 noiembrie 2012, indică că în conformitate cu art. 17 din Legea bugetului de stat pentru anul 2012, nr. 282 din 27 decembrie 2011, despăgubirile de asigurare pentru persoanele care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii se plătesc în baza documentelor perfectate de către serviciile de specialitate ale autorităţilor (instituţiilor) în care sânt angajate aceste persoane, din mijloacele autorităţilor (instituţiilor) respective.

Conform prevederilor art. 18 al Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, asiguratul care se află în concediu pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data naşterii şi până la vârsta lui de 3 ani… Începînd cu anul 2010, cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită conform art. 7, dar nu mai puţin de 300 de lei pentru fiecare copil. Menţionează că, acest fapt este prevăzut şi în art. 124 alin. (2) al Codului Muncii, potrivit căruia în baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin. (1). după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit Legii privind sistemul public de asigurări sociale Nr. 489-XIV din 08 iulie 1999, indemnizaţie unică la naşterea copilului şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani - formă de sprijin bănesc ce se stabileşte şi se acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanei asigurate pentru creşterea copilului; Potrivit art. 2 dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale. Iar art. 4 indică că în sistemul public, sînt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: 1) persoana care desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă.

Iar art. 10 indică expres că Bugetul asigurărilor sociale de stat face parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul de stat. Astfel afirmă că, deoarece MAI face parte din autorităţile executive, situaţia ei cade şi sub incidenţa art. 4 alin. (1) pct. 2) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, conform căruia în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care sunt numite la nivelul autorităţii executive. Acest fapt este prevăzut expres în Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, art. 30, colaboratorii Serviciului sânt supuşi asigurării obligatorii de stat în condiţiile şi în modul stabilite de legislaţie.

Prin urmare consideră că, colaboratorii serviciului sunt persoane asigurate de stat şi se bucură de dreptul la indemnizaţii din fondurile de asigurări ale SPC. Relatează că, în art. 13, alin. (2) al Legii bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2012 este expres stipulat că, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţiile de maternitate pentru persoanele angajate prin contract individual de muncă şi indemnizaţiile de maternitate pentru soţiile aflate la întreţinerea soţilor salariaţi se calculează şi se plătesc la locul de muncă de bază, conform prevederilor Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, Zatic Tatiana Petru pe parcursul lunilor august-martie 2012 a realizat un venit de 24239 lei şi 83 bani, media lunară constituind 4039 lei 91 bani.

Cu referire la normele enunţate, conchide că nu există vreun temei de refuz privind achitarea indemnizaţiei pentru concediului pentru creşterea copiilor şi nici o interdicţie stabilită prin lege care să prevadă careva condiţii sau cerinţe speciale de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copiilor, fiind stipulat în mod expres persoanele care au dreptul de a beneficia de aceste indemnizaţii. Referitor la cuantumul indemnizaţiei specifică că este calculat în conformitate cu normele legale, reieşind din datele prezentate de angajator, or fiecare parte urmează să probeze temeinicia pretenţiilor înaintate. Mai solicită reclamanta să se ţină cont de soluţionarea cauzelor analogice la Curtea Supremă de Justiţie.

Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată, menţionează că în conformitate cu prevederile art. 94, alin. (1) şi art. 96 CPC, instanţa urmează să încaseze de la parte care pierde procesul cheltuielile suportate de părţi, în cazul în care le consideră reale, necesare şi rezonabile, iar cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 3000 lei, suportate urmează a fi considerate ca fiind reale, necesare şi rezonabile şi respectiv urmează a fi încasate de la pîrîţi. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 12 iunie 2013 acţiunea înaintată de Zatic Tatiana a fost admisă parţial. Instanţa a dispus obligarea MAI de a-i achita Tatianei Zatic indemnizaţia pentru creşterea copilului Zatic Olivia, lunar cîte 30 %, reieşind din venitul mediu lunar de 4039,97 lei pentru perioada 05 septembrie 2010-19 noiembrie 2012; încasarea de la MAI a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei (f.d.

55-63, Vol. I). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, MAI a declarat apel, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintate de Zatic Tatiana. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 a fost admis apelul declarat de MAI, casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 12 iunie 2013, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de fond. (f.d. 99-104, Vol. I). La 09 iunie 2014, în cadrul rejudecării pricinii în instanţa de fond, Zatic Tatiana pin intermediul reprezentantului său avocatul Lebedinschi A. a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor în acţiune, formulînd pretenţii şi faţă de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI (în continuare SPC şi SE).

Astfel Zatic Tatiana a solicitat repunerea în termenul de prescripţie, recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul SPC şi SE nr. 19/7-Z-14/14 din 07 martie 2014 de a achita indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul MAI nr. 15/4-Z-63/13 din 14 februarie 2013 de a achita indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul CNAS nr. VII-Z-202/13 din 20 februarie 2013 de a achita indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; încasarea în mod solidar din contul SPC şi SE, MAI şi CNAS în beneficiul Tatianei Zatic indemnizaţia pentru creşterea copilului Zatic Olivia, lunar a cîte 30% reieşind din venitul mediu lunar de 4039,97 la locul de muncă pentru perioada 05 septembrie 2010-19 noiembrie 2012, cît şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei.

Suplimentar a indicat că, la 07 februarie 2014 s-a adresat către SPC şi SE cu solicitare să-i fie calculate şi achitate indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 289 din 22 iulie 2004, la care a primit răspunsul din 07 martie 2014 de la Şeful Serviciului, Colonel al serviciului salvare, Mihail Harabagiu, sub nr. 19/7-Z- 14/14, prin care i-a respins cererea prealabilă argumentându-şi poziţia prin faptul că cererea a fost depusă tardiv deoarece potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) al Legii nr. 289 din 22 iulie 2004, calcularea şi achitarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului poate fi solicitată, în bază de acte justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condiţiilor de stabilire a acestei indemnizaţii si deoarece la moment în instanţa de judecată se examinează acţiunea înaintată de Zatic Tatiana privind achitarea concediului pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani, instanţa urmând să se pronunţe asupra cazului dat.

Consideră că, răspunsul Serviciului PC şi SE este ilegal şi nefondat invocînd motivele expuse în cererea de chemare în judecată Referitor la repunerea în termenul de prescripţie pentru adresarea în instanţa de judecată, reclamanta a indicat că, potrivit art. 27 alin. (3) (termenul de prescripţie pentru plata indemnizaţiei de asigurări sociale) al Legii nr. 289 din 22 iulie 2004, indemnizaţia neplătită la timp din vina organului care o stabileşte sau o plăteşte se achită fără nici o limită în termen (f.d. 123-127, Vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 10 iunie 2014 acţiunea înaintată de Tatiana Zatic împotriva MAI, CNAS şi SPC şi SE privind recunoaşterea ca fiind ilegală a răspunsurilor şi încasarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie (f.d.

138-139, Vol. I). La 19 iunie 2014, Zatic Tatiana a declarat apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretenţiilor în acţiune. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 aprilie 2015 s-a admis apelul declarat de Zatic Tatiana; s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 10 iunie 2014 şi s-a adoptat o nouă hotărîre prin care: s-a repus în termen cererea de chemare în judecată înaintată de Zatic Tatiana; s-a recunoscut ilegal refuzul SPC şi SE nr. 19/7-Z-14/14 din 07 martie 2014 de a achita Tatianei Zatic indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; s-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul MAI nr. 15/4-Z-63/13 din 14 februarie 2013 de a achita Tatianei Zatic indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; s-a încasat din contul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI în beneficiul Tatianei Zatic indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului Zatic Olivia, născută la 05 septembrie 2010, în mărime de 30% din venitul mediu lunar la locul de muncă al Tatianei Zatic (din 4 039,97 lei) pentru perioada 05 septembrie 2010-19 noiembrie 2012, cît şi cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 3000 lei.

În rest acţiunea s-a respins. La 17 iunie 2015 Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, nu a aplicat legea care trebuia aplicată. Mai mult ca atît, a invocat recurentul că, instanţa de apel eronat a interpretat repunerea în termen, în cazul conform practicii judiciare, solicitările reclamantei sunt depuse tardiv. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Galina Stratulat

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.