- Dosarul nr.
- 3ra-1441/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 noiembrie 2015
- Părțile
- Nica Tatiana vs Ministerul Afacerilor Interne
- Pe scurt
- Indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale
3ra-1441/15 — Repunerea în termen, recunoaşteresa ca ilegal refuzul şi obligarea achitării indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului
Dosarul nr.3ra-1441/15 Instanţa de fond: Judecătoria Centru mun. Chişinău – D. Suşchevici Instanţa de apel: CA Chişinău – V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova DECIZIE 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Iulia Sîrcu, Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari, Elena Covalenco, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne în pricina civilă la acţiunea Tatianei Nica împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind repunerea acţiunii în termen, recunoașterea ca ilegal refuzul şi obligarea achitării indemnizației pentru îngrijirea copilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2015, prin care s-a admis cererea de apel, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 07 aprilie 2014, prin care s-a respins cererea reclamantei privind repunerea acţiunii în termen, s-a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind tardivă, CONSTATĂ: La 04 iulie 2012 Nica Tatiana s-a adresat instanței judecătorești cu acțiune împotriva MAI, solicitînd repunerea acţiunii în termenul de adresare în judecată, recunoaşterea ilegalității refuzului şi obligarea achitării diferenței indemnizației lunare, neachitate de CNAS pentru creșterea copilului Beregoi Alexandru, născut la 14.09.2009, câte 25% pentru perioada – 14.09.2009 – 31.12.2009 şi câte 30% pentru perioada 01.01.2010 –26.12.2011 reieșind din salariul mediu lunar de 3 792 lei, încasarea prejudiciului moral în cuantum de 1 000 lei şi cheltuielilor de judecată 3 000 lei ( f.d.3-8).
În motivarea cererii a indicat că în 2003 a fost angajată la MAI. La 14 septembrie 2009 s-a născut fiul Beregoi Alexandru. Prin ordinul MAI nr. 456 ef. din 13.11.2009 i s- a acordat concediu de îngrijire a copilului pentru perioada 16.11.2009 – 14.09.2010, prelungit prin ordinul nr.87 ef. din 18.03.2011 pentru perioada 15.09.2010 – 01.01.2012. Conform ordinului nr. 608 ef. din 28.12.2011 a fost reintegrată în exercițiul funcției. CNAS Buiucani mun. Chişinău i-a stabilit indemnizația pentru creșterea copilului în mărime de 150 lei pentru perioada 14.09.2009 - 31.12.2009, în mărime de 250 lei pentru perioada 01.01.2010-31.12.2010, în mărime de 300 lei pentru perioada 01.01.2011 -31.03.2011. La 30.05.2012 reclamanta a solicitat MAI achitarea diferenței neplătite de CNAS la plata indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani reieșind din salariul de funcție.
Prin scrisoarea nr. l5/4-N-216/12 din 05.06.2012 i s-a comunicat că MAI a expediat cererea pentru soluționare către CNAS conform competenței. Potrivit 1 prevederilor Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, asiguratul care se află în concediu pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizația lunară pentru creșterea copilului de la data nașterii şi până la vârsta de 3 ani, care se achită de angajator. Începând cu anul 2009, cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 25% din baza de calcul stabilită conform art. 7 al legii, dar nu mai puţin de 250 lei pentru fiecare copil, iar din 2010 constituie 30%, dar nu mai puţin de 300 lei pentru fiecare copil.
Pentru martie 2009- august 2009 salariul ei a constituit 22 752 lei, iar media lunară 3 792 lei. Consideră că pîrîtul urmează să-i achite îndemnizaţia pentru creşterea copilului 25% din media lunară pentru perioada 14.09.2009-31.12.2009 şi 30% din media lunară pentru perioada 01.01.2010-26.12.2011, reieșind din salariul mediu lunar 3 792 lei. Prin refuzul pîrîtului de a achita indemnizația cuvenită i-a fost cauzat prejudiciu moral, exprimat prin suferințe psihice, care au afectat-o nu doar pe ea, dar şi pe membrii familiei sale, fiind lipsită de posibilitatea de a-şi întreține copilul. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2012 acțiunea Tatianei Nica a fost admisă parţial.
S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite Tatianei Nica diferența neplătită de CNAS la indemnizația pentru creșterea copilului lunar a cîte 25 % pentru perioada 14.09.2009 pînă la 31.12.2009 şi cîte 30 % pentru perioada 01.01.2010 pînă la 26.12.2011, reieșind din salariul mediu de 3792 lei. S-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul reclamantei cheltuieli de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei. În rest pretențiile au fost respinse ( f.d. 35). La data de 26 iunie 2013 prin decizia Curţii Supreme de Justiţie recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne a fost admis, s-a casat integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012 cu restituirea pricinii spre rejudecare în fond la Judecătoria Centru mun.
Chişinău ( f.d. 55-60). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 07 aprilie 2014 s-a respins cererea reclamantei de repunere în termen de prescripție şi s-a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind tardivă ( f.d. 91). Curtea de Apel Chişinău la data de 02 octombrie 2014 a respins apelul declarat de Nica Tatiana, menţinînd fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 07 aprilie 2014 ( f.d. 138). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din data de 28 ianuarie 2015 s-a casat decizia instanţei de apel din 02 octombrie 2014 cu transmiterea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată ( f.d. 156-160). Curtea de Apel Chişinău la data de 13 mai 2015 a admis apelul declarat de Nica Tatiana, a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 07 aprilie 2014, a admis cererea de repunere în termenul de adresare în judecată. A admis acţiunea în partea recunoașterii ilegalităţii refuzului nr. 15/4-N-216/12 din 05 iunie 2012 şi a obligat MAI să achite diferenţa indemnizaţiei lunare neachitată de CNAS pentru creșterea copilului Beregoi Alexandru, născut la 14.09.2009, calculată din salariul 3792 lei, cîte 25% pentru perioada -14.09.2009-31.12.2009 şi câte 30% pentru perioada 01.01.2010-26.12.2011 cu excluderea indemnizaţiei lunare achitate de CNAS pentru această perioadă. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul Tatianei Nica suma de 3000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. În rest pretențiile au fost respinse ( f.d.
187). 2 Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 14 august 2015 Ministerul Afacerilor Interne a contestat - o cu recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2015 cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material, astfel, fiind încălcate prevederile art. 432, alin. 2, lit. c) CPC. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunțată la 13 mai 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal ( f.d.
193) În lipsa informației privind recepționarea deciziei, cererea de recurs depusă la 14 august 2015 se consideră a fi depusă în termen ( f.d. 195-196). Potrivit art. 440 alin. (2) CPC recursul înaintat de către Ministerul Afacerilor Interne a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează a fi respins, pornind de la următoarele. Conform art.445 alin.(1) lit.a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.
Potrivit materialelor dosarului, instanţa de recurs constată că Nica Tatiana s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva MAI privind calcularea şi achitarea indemnizației pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Instanţa de fond a respins acţiunea ca fiind tardivă, soluţie casată de instanţa de apel, care a admis apelul declarat de Nica Tatiana şi a pronunţat o nouă hotărîre, prin care a admis cererea de chemare în judecată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră decizia instanţei de apel legală din următoarele considerente. Potrivit art. 27 al. 3 al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale indemnizaţia neplătită la timp din vina organului care o stabileşte sau o plăteşte se achită fără nici o limită în termen.
Conform art. 24 al aceleiași Legi, calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se efectuează de organele abilitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Conform art. 6 al Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr. 244 din 21.11.2008, despăgubirile de asigurare pentru persoanele care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii se plătesc în baza documentelor perfectate de către serviciile de specialitate ale autorităţilor (instituţiilor) în care sînt angajate aceste persoane, din mijlocele autorităţilor (instituţiilor) respective. Colegiul reţine că potrivit ordinului nr. 456 EF din 13 noiembrie 2009 şi ordinului nr. 89 EF din 18 martie 2011 d-nei Nica Tatiana în baza cererii depuse, i-a fost acordat în conformitate cu art. 124 alin. (2) CM concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului.
Art. 18 alin. 1 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22.07.2004 asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani la toate 3 unităţile în care desfăşoară activităţi are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data acordării concediului şi pînă la vîrsta de 3 ani a copilului.
Conform alin. 4 din acelaşi articol, începînd cu 1 ianuarie 2009, cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie 25% din baza de calcul stabilită, dar nu mai puţin de 250 de lei pentru fiecare copil, începînd cu anul 2010, cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită conform art. 7, dar nu mai puţin de 300 lei pentru fiecare copil, iar potrivit art. 7 alin. 1, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat. Potrivit art. 34 al.
1 din Legea cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 toţi colaboratorii poliţiei sunt supuşi asigurării de stat obligatorii pe o sumă egală cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum şi din contul mijloacelor încasate pe bază de contract de la ministere, departamente, întreprinderi, instituţii şi organizaţii. Conform prevederilor art. 41 lit. d) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/08.07.1999 (în vigoare pînă la 01.01.2013), asiguraţii din sistemul public au dreptul, în afară de pensie, la indemnizaţia unică la naşterea copilului şi indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.
Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1478 din 15.12.2001, persoană asigurată se consideră persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute în art. 6 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Totodată pct. 4 din același Regulament stipulează că familiile cu copii beneficiază de următoarele tipuri de indemnizaţii: a) indemnizaţia unică la naşterea copilului; b) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani - în cazul persoanelor asigurate şi a vîrstei de 1,5 ani – în cazul persoanelor neasigurate.
Potrivit art. 61 al. 1 al Legii nr 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului viaţa, sănătatea şi capacitatea de muncă a poliţistului sînt supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat. Art. 37 al. 4 al aceleiași Legi stipulează că concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului.
Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat. În aceste circumstanţe de fapt şi de drept indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului Beregoi Alexandru, născut la data de 14 septembrie 2009 urma să fie achitată de din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne şi nu de Casa Națională de Asigurări Sociale, or modificările operate în cadrul naţional şi anume adoptarea şi întrarea în vigoare a Legii cu privire la activitatea poliției şi statutul polițistului, în vigoare la 05 martie 2013, anume angajatorului îi revine obligaţia de a achita indemnizația de îngrijire a copilului minor. Normele de drept material indicate 4 sunt aplicabile şi în cadrul raporturilor parte a căror este colaboratorul poliţiei, fără excepţie.
În această situaţie, dat fiind faptul că Nica Tatiana activează în cadrul organelor afacerilor interne, nu poate fi discriminată şi nu-i pot fi încălcate drepturile sale de a beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vîrstă de pînă la 3 ani. Colegiul conchide că conform prevederilor legale citate, angajaţii MAI, drept persoane supuse asigurării de stat obligatorii, beneficiază de indemnizaţia pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, în baza documentelor perfectate de către serviciile de specialitate ale MAI, din mijloacele MAI. Astfel, reţine Colegiul că statutul reclamantei de angajat al MAI, îi acordă calitatea de persoana asigurată de la bugetul de stat. Acesta nu poate constitui un temei de discriminare în raport cu persoanele asigurate de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Statutul special nu poate leza dreptul la indemnizaţie pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, în calitate de persoană asigurată. Colegiul, consideră legală soluţia instanţei de apel privind repunerea acţiunii în termen, din următoarele considerente. Copilul minor s-a născut la data de 14 septembrie 2009. Cererea prealabilă cu privire la stabilirea şi achitarea indemnizației pentru creșterea copilului minor a fost depusă în adresa Ministerului Afacerilor Interne la data de 30 mai 2012. Potrivit art. 7 al. 1, lit. b) indemnizația unică la naşterea copilului se stabilește: cu condiţia că a fost solicitată în termen de 12 luni de la naşterea copilului.
În cazul în care îndemnizaţia respectivă a fost solicitată mai tîrziu de termenul indicat, aceasta se stabilește retroactiv, dar nu mai mult decît pentru 12 luni premergătoare datei adresării cu condiţia că a fost solicitată în termenul de 3 ani - în cazul persoanelor asigurate şi în termen de 1,5 ani- în cazul persoanelor neasigurate, de la data naşterii copilului. În speţă, reclamanta iniţial, în termenul stabilit de lege a depus cerere la CNAS din cauza legislaţiei incerte la acel moment, iar CNAS a efectuat calculul indemnizației reieșind din statutul unei persoane neasigurate. Erorile admise de CNAS în situații similare au fost corectate prin practica judiciară şi apoi soluţia a fost legiferată în Legea privind activitatea poliţiei.
Colegiul concluzionează că prin refuzul de a achita indemnizaţia pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, MAI a lezat acest drept al reclamantei, respectivul refuz este o încălcare a prevederilor legale invocate supra. Totodată, Colegiul, reieşind din materialele dosarului, constată că, venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat a constituite 3792 lei. Respectiv urmează să i se calculeze indemnizaţia cîte 25 % lunar pentru perioada 14.09.2009- 31.12.2009 şi cîte 30 % lunar pentru perioada 01.01.2010-26.12.2011, cu excluderea sumei indemnizației lunare achitată de CNAS pentru această perioadă.
Colegiul reţine drept legală respingerea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral, ori constatarea violării normelor de drept şi recunoaşterea revendicărilor pecuniare prevăzute de lege, constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral eventual suferit de reclamantă şi admiterea pretenţiilor cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, care sunt reale, necesare şi rezonabile. Analizînd argumentele recursului coroborate circumstanţelor de drept, pe care este întemeiată hotărîrea instanței de apel, instanţa de recurs consideră că s-a ajuns la o concluzie corectă și argumentată cu privire la admiterea acţiunii, ca fiind întemeiată.
În opinia instanţei de recurs, instanța de apel a determinat definitiv circumstanţele, care au 5 importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, aplicînd corect normele de drept material şi procedural, şi întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la admiterea acţiunii, ca fiind întemeiată. Prin prisma art. 94 CPC corect au fost încasate şi cheltuielile judiciare care au fost reale, necesare şi rezonabile şi în această parte argumentele recurentului sunt neîntemeiate. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanței de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 mai 2015, în pricina civilă la acţiunea Tatianei Nica împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind repunerea acţiunii în termen, recunoașterea ca ilegal refuzul şi obligarea achitării indemnizației pentru îngrijirea copilului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, Judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva Dumitru Mardari Elena Covalenco Maria Ghervas 6