2ra-1662/15 — Anularea sechestrului

prima instanţă, jud.: L. Caraianu dosarul nr. 2ra-1662/2015 instanţa de apel, jud.: A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan DECIZIE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Iurie Diaconu, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către SRL „Imexagro”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Taşi Mihail împotriva CP „Agrocazaiac” şi SRL „Imexagro” cu privire la anularea sechestrului, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 03 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de SRL „Imexagro” și menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga c o n s t a t ă La 20 ianuarie 2014 Taşi Mihail s-a adresat în judecătoria Ceadîr-Lunga cu acţiunea sus menţionată către intimaţii CP „Agrocazaiac” şi SRL „Imexagro” cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc Zmeu Nicolae din 19 iulie 2013 privind luarea măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu în partea sechestrării bunurilor imobile, înregistrate cu numărul cadastral 9616000239.01, ca fiind ilegală.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la 19 iulie 2013 executorul judecătoresc Zmeu Nicolae a emis încheierea privind luarea măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu în conformitate cu care au fost sechestrate bunurile imobile, ce aparţineau debitorului CP „Agrocazaiac”, inclusiv asupra bunurilor imobile, înregistrate cu numărul cadastral 9616000239. Susţine că încheierea menţionată în partea sechestrării bunurilor imobile, înregistrate cu numărul cadastral 9616000239 şi sechestrarea acestor bunuri sunt ilegale şi urmează a fi anulate din următoarele considerente. Afirmă că, bunurile sus menţionate, ce anterior aparţineau CP „Agrocazaiac” au fost vîndute reclamantului la 02 iulie 2013 prin desfăşurarea licitaţiei în condiţiile art. 125 Cod de executare.

Conform rezultatelor desfăşurării licitaţiei executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal în conformitate cu cerinţele art. 135 Cod de executare, care ulterior în modul stabilit, art. 136 Cod de executare, a fost confirmat de către instanţa de judecată prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 09 iulie 2013. Mai mult ca atît, reclamantul a menţionat, că conform prevederilor art. 37/1 Legii cadastrului bunurilor imobile dreptul de proprietate este valabil fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile dacă provine inclusiv în baza actului executorului judecătoresc.

Astfel, reclamantul a menţionat, că este proprietarul bunurilor imobile, înregistrate cu numărul cadastral 9616000239 din momentul confirmării şi recunoaşterii legalităţii procesului-verbal al licitaţiei prin încheierea instanţei de judecată, adică din 09 iulie 2013, care în conformitate cu prevederile art. 135 alin. (5) Cod de executare serveşte temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate pe numele adjudecătorului. În acelaşi timp, reclamantului i-a fost refuzat în înregistrarea dreptului de proprietate, în legătură cu existenţa notei privind sechestrarea bunurilor procurate, de către executorul judecătoresc Zmeu Nicolae. În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) pct. d) Cod de executare sechestrul se ridică de pe bunuri în cazul vînzării bunului.

Necătînd la cerinţele normative indicate, precum şi la circumstanţele sus menţionate, ce obiectiv confirmă procurarea de către el în modul stabilit a bunurilor imobile cu dreptul de proprietate, executorul judecătoresc i-a refuzat în ridicarea sechestrării. Astfel, reclamantul consideră, că încheierea executorului judecătoresc Zmeu Nicolae din 19 iulie 2013 a fost adoptată cu încălcarea modului stabilit, fără prezenţa temeiurilor legale, ce presupune anularea ei, ca fiind ilegală. Ca urmare, anularea încheierii din 19 iulie 2013 în partea menţionată, atrage după sine ridicarea sechestrului a bunurilor imobile înregistrate cu numărul cadastral 9616000239, ca fiind ilegal. Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 23 iulie 2014 a fost admisă acţiunea în mod integral.

La 04 august 2014 SRL „Imexagro” a depus apel împotriva acestei hotărîri, solicitînd casarea hotărîrii instanţei de judecată şi restituirea acţiunii conform cerinţelor art. 170 lit. b) CPC. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 03 martie 2015 a fost respins apelul declarat de SRL „Imexagro” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr- Lunga din 23 iulie 2014. La 08 mai 2015 SRL „Imexagro” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului cu casarea hotărîrilor şi restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului a invocat că, prima instanţă a emis un act judecătoresc neclar, hotărîre sau încheiere, astfel, în partea descriptivă l-a numit hotărîre iar în dispozitiv l-a numit încheiere cu indicare modului de contestare a încheierilor.

Prin acestea acţiuni ducînd în eroare în ce procedură s-a examinat acţiunea, dacă în procedura contencioasă atunci se pronunţă o hotărîre, dacă se contestă actele executorului judecătoresc se pronunţă o încheiere. Afirmă că, a depus recurs la încheiere primei instanţe, pe cînd Curtea de Apel Comrat a examinat-o în ordine de apel, cu menţinerea hotărîrii şi suplimentar a dispus încasarea de la SRL „Imexagro” a taxei de stat pentru depunerea apelului.

Consideră că au fost încălcate normele de drept procedural, potrivit art. 368 CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr- o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor, prin ce s-a dus la soluţionarea greşită a pricinii, ducînd în eroare părţile referitor la procedura examinării cauzei de care depinde competenţa jurisdicţională (cererea privind contestarea actelor de executare se înaintează în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul executorului judecătoresc, art. 161 alin. (2) Cod de executare.

Susţine recurentul că, atît prima instanţă cît şi instanţa de apel au încălcat prevederile art. 164 Cod de executare, în cazul în care instanţele nu au ridicat sechestrul aplicat de executorul judecătoresc dar au anulat, în parte, actul executoriului ca fiind ilegal, şi au anulat sechestrul, care prezumă acţiuni ilegale ale executoriului, fără a indica anume în ce constă ilegalitatea. A mai invocat recurentul că, instanţele nu li-au prezentat actele de procedură emise în limba de stat, mai mult ca atît actele au fost emise cu încălcarea competenţei, deoarece în speţă acţiunea urma a fi examinată de către Judecătoria Cimişlia şi nicidecum de Judecătoria Ceadîr-Lunga. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Deoarece materialele cauzei nu atestă date cu privire la expedierea în adresa SRL „Imexagro” a copiei deciziei contestate, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 08 mai 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 20 ianuarie 2014 Taşi Mihail s-a adresat în Judecătoria Ceadîr-Lunga cu acţiune către intimaţii CP „Agrocazaiac” şi SRL „Imexagro” cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc Zmeu Nicolae din 19 iulie 2013 privind luarea măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu în partea sechestrării bunurilor imobile, înregistrate cu numărul cadastral 9616000239.01. Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, şi prin hotărîrea din 23 iulie 2014 a admis-o integral, dispunînd anularea sechestrului.

Judecînd cauza în ordine de apel, instanţa de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii de apel şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 23 iulie 2014. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţelor judiciare că sunt juste, avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu art. 130 CPC. Astfel, instanţa de recurs reţine că, instanţa de apel corect a indicat prevederile art. 40 alin. (1) CPC RM, care stipulează că, acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de pămînt, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri.

Dacă bunurile ce constituie obiectul acţiunii sînt situate în circumscripţia mai multor instanţe, cererea se depune în orice instanţă în a cărei rază teritorială se află o parte din bunuri. Materialele cauzei denotă cert că, la 19 iulie 2013 executorul judecătoresc Zmeu Nicolae a emis încheierea privind luarea măsurilor de asigurare a executării documentului executoriu nr. 2e-142/2013 din 19 iulie 2013, conform căruia au fost sechestrate bunurile imobile, ce aparţineau debitorului CP „Agrocazaiac”, inclusiv şi bunurile, amplasate în s. Cazaclia, str. Lenin, 2 „b”, înregistrate cu numărul cadastral 9616000239.01. Conform prevederilor art. 37/1 alin. (1) Legii cadastrului bunurilor imobile, dreptul de proprietate este valabil fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile dacă provine inclusiv în baza actului executorului judecătoresc.

În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) pct. d) Cod de executare, sechestrul se ridică de pe bunuri în cazul vînzării bunului în condiţiile art. 125 din prezentul cod. Prin urmare, instanţele just au reţinut că conform procesului-verbal al licitaţiei din 02 iulie 2013, bunurile imobile sub formă de edificiu FLM pe str. Lenin 2, „b”, înregistrate cu numărul cadastral 9616000239.01 au fost vîndute lui Taşi Mihail, prin licitaţie în condiţiile art. 125 Cod de executare.

Conform rezultatelor desfăşurării licitaţiei executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal în conformitate cu cerinţele art. 135 Cod de executare, care ulterior în modul stabilit a fost confirmat de către instanţa de judecată prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 09 iulie 2013. În speţă, colegiul consideră necesar a menţiona şi prevederile art. 164 alin. (1) Cod de executare, care prevede că, dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparţin cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură contencioasă o acţiune de ridicare a sechestrului.

Prin prisma normelor supra indicate şi în conformitate cu art. 40 alin. (1) CPC, Colegiul constată că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SRL „Imexagro”, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. A examinat pricina în conformitate cu normele de drept procedural în vigoare, respectînd principiul disponibilităţii şi egalităţii părţilor în proces.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul cu menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către SRL „Imexagro”. Se menţine decizia Curţii de Apel Comrat din 03 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Taşi Mihail împotriva CP „Agrocazaiac” şi SRL „Imexagro” cu privire la anularea sechestrului.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Iurie Diaconu Galina Stratulat