2ra-1905/15 — Recunoașterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-1905/15 Prima instanţă: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (jud: L. Lupașco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Pruteanu, N. Craiu, V. Negru) DECIZIE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele ședinței Valentina Clevadî Judecătorii: Iurie Bejenaru Liliana Catan Ion Guzun Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de avocatul Gandrabur Valentin, în interesele lui Saftiuc Ion, împotriva deciziei din 16.04.2015 a Curţii de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Saftiuc Ion împotriva ÎS „Colegiul Național de Vinicultură şi Vinificație Chișinău”, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, Agenția Proprietății Publice al RM cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate după Saftiuc Ion asupra imobilului amplasat pe str.Bucovinei 4, com.Stăuceni, mun.Chișinău, cererea reconvențională a ÎS „Colegiul Național de Viticultură şi Vinificație Chișinău” împotriva lui Saftiuc Ion cu privire la evacuarea lui Saftiuc Ion cu membrii familiei sale din imobilul amplasat pe str.Bucovinei 4, com.Stăuceni, mun.Chișinău, c o n s t a t ă : La 22 mai 2012 Saftiuc Ion s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva ÎS „Colegiul Național de Vinicultură şi Vinificație Chișinău, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, Agenția Proprietății Publice al RM cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate după Saftiuc Ion asupra imobilului amplasat pe str.Bucovinei 4, com.Stăuceni, mun.Chișinău.

În motivarea acțiunii s-a indicat că ÎS „Colegiul Național de Viticultură şi Vinificație Chișinău”, în baza ordinului nr.137 din 10.12.1999, i-а vândut reclamantului imobilul cu nr. cadastral 3153, construcția lit. A cu anexa lit. „a”, în total cu suprafața de 38,7 m.p., la prețul de 5791 lei, construită în anul 1966, amplasată pe str.Bucovinei 4, com.Stăuceni, mun. Chișinău. Susține reclamantul că, în calitate de cumpărător, a achitat integral plata convenită pentru procurarea imobilului respectiv, fapt confirmat prin bonul de plată nr. 545795 seria AX din 08.12.1999, eliberat de contabilitatea pîrîtului. Pîrîtul a acceptat plata pentru procurarea imobilului din speță şi a executat doar obligația de transmitere în natură a imobilului în posesia reclamantului.

Astfel, din luna decembrie a anului 1999 şi până în prezent, reclamantul locuiește împreună cu familia sa în acest imobil şi suportă toate cheltuielile necesare pentru întreținerea lui, efectuând în acest sens investiții financiare majore în îmbunătățire considerabilă a stării bunului imobil respectiv. Consideră reclamantul că pârâtul manifestând un comportament de rea-creanță, în raport cu legislația în vigoare şi faţă de drepturile şi interesele legitime personale, garantate de legislația în vigoare, nu şi-a executat obligația de perfectare juridică a documentelor necesare pentru confirmarea dreptului de proprietate asupra imobilului sus nominalizat.

La fel, consideră reclamantul că recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv şi înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, reprezintă unica metodă legală de apărare a dreptului civil asupra imobilului în litigiu, precum și posibilitatea de a-și realiza drepturile reale asupra acestui bun, ce derivă din institutul dreptului de proprietate. Solicită reclamantul recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului - căsuța cu numărul cadastral 3153, construcție lit. A cu anexa lit. „a”, în total cu suprafața de 38,7 m.p., la preţul de 5791 lei, construită în anul 1966 și amplasată pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău cu obligarea ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău de a înregistra dreptul de proprietate după Saftiuc Ion.

La data de 20 decembrie 2012, Saftiuc Ion a înaintat o cerere de concretizare a pretențiilor sale, invocând că locuiește în imobil - căsuţa cu nr. cadastru 3153, construcție lit. A cu anexa lit. „a”, amplasată pe str. Bucovinei 4, com Stăuceni, mun. Chișinău, din anul 1995. Acest fapt fiind confirmat de mai mulţi martori dintre care şi arhitectorul com. Stăuceni, ceea ce denotă faptul că acest imobil este în posesia sa timp de 17 ani. Relatează recurentul că nu a cunoscut şi nici nu a putut să cunoască că posesia imobilului dat este ilegală, cu atât mai mult că prin contractul de vânzare - cumpărare a procurat imobilul cu acordul administrației pîrîtului. Menționează că fiind posesor, nu a dobândit bunul în baza unui just titlu.

Însă, consideră că este îndreptățit de a fi considerat ca posesor de bună-credinţă, pentru că comportarea sa la dobândirea bunului nu a fost contrară ordinii publice, conformându- se raportului juridic. Ori, o altă condiţie care îi permite de a solicita recunoașterea dreptului de proprietate este faptul că acest imobil nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile. La data de 04 martie 2013 reclamantul a înaintat o altă cerere suplimentară, în care a invocat că prin adeverinţa nr. 1055 din 24.05.2007, Primăria com. Stăuceni, mun. Chișinău a confirmat că casa brigăzii cu nr. de inventar 1004 îi aparţine lui Saftiuc Ion. La data de 04.01.2013 reclamantul a depus un demers cu nr. 01/13, în care a solicitat Primăriei com.

Stăuceni, eliberarea unei informații, în posesiunea şi folosinţa cui se află imobilul litigios. Prin răspunsul recepționat la 14.02.2013 cu nr. 02/1-24/113 s-a confirmat că Saftiuc Ion împreună cu familia sa locuiesc permanent în imobilul dat, din anul 1995, drept dovadă servind chitanțele şi avizele de plată eliberate pe numele reclamantului, care confirmă achitarea impozitului funciar pentru terenul aferent imobilul din str. Bucovina 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău. Consideră reclamantul că a posedat sub nume de proprietar un bun imobil, care nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile şi poate dobândi dreptul de proprietate asupra acestuia, în baza cererii adresate în instanța de judecată.

Solicită reclamantul recunoașterea posesiunii şi folosinței imobilului din str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău după Saftiuc Ion, precum și recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului din str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chişinău, după Saftiuc, Ion, prin uzucapiune. La data de 19 iulie 2013 ÎS ”Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” a înaintat o cerere reconvențională împotriva lui Saftiuc Ion privind evacuarea acestuia împreună cu membrii familiei sale din imobilul situat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău. 2 În motivarea cererii a invocat că la data de 13.03.2013 a înaintat un demers în adresa Primăriei com.

Stăuceni, în care a solicitat să fie informat în temeiul cărui fapt, a eliberat lui Valeriu Gandrabur, avocatul lui Saftiuc Ion, confirmarea nr. 02/1- 24/113 din 14.02.2013 în care se menționează faptul că Saftiuc Ion din anul 1995 locuiește permanent împreună cu familia sa în imobilul din str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău. Ca răspuns la demersul înaintat, prin scrisoarea nr. 02/1-24/199 din 15.03.2013 semnată de către primarul com. Stăuceni, Valentin Sîtnic, s-a menționat că certificatul prin care s-a confirmat domicilierea lui Saftiuc Ion în imobilul respectiv, a fost întocmit din spusele lui Saftiuc Ion.

Susține că terenul aferent bunului imobil, care este obiectul litigiului, este proprietate de stat și se află în gestiunea ÎS „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău”, drept dovadă servind titlul de autentificare a dreptului asupra terenului nr. 3153209002, eliberat ÎS „Colegiului Național de Viticultură şi Vinificație din Chișinău” la data de 29.04.2010. Respectiv, consideră că Saftiuc Ion nu a putut achita impozitul funciar pentru terenurile proprietate de stat, iar chitanțele de recepție a plăților fiscale prezentate de către Saftiuc Ion, precum că ar confirma achitarea impozitului funciar pentru terenul aferent la imobilul de pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, sunt falsificate.

Solicită evacuarea lui Saftiuc Ion împreună cu membrii familiei sale din bunul imobil amplasat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău. Prin hotărârea din 23.06.2014 a judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, acțiunea inițială a fost respinsă, iar cea reconvențională a fost admisă dispunându-se evacuarea lui Saftiuc Ion împreună cu membrii familiei sale din bunul imobil amplasat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chişinău. Prin decizia din 16 aprilie 2015 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de Saftiuc Ion a fost respins și menținută hotărîrea instanței de fond. La data de 05 iunie 2015 avocatul Gandrabur Valentin, în interesele lui Saftiuc Ion, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și pasibilă de a fi casată. Menționează că uzucapiunea, ca unul din modurile de dobândire a dreptului de proprietate, îndeplinește funcția de clarificare a unor situații juridice, avînd ca efect nașterea dreptului de proprietate al posesorului. Prin urmare, interesul social cere ca posesiunea îndelungată să aibă drept efect atribuirea către posesor a proprietății, fapt prevăzut de prevederile art.320 Cod civil şi pct.13 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea unor dispoziții ale Codului civil și ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe nr. 2 din 27.03.2006.

Iar, în pct. 14 al aceleiași hotărîri este stipulat că atunci cînd aceste două capete de cereri se examinează în cadrul aceleiași proceduri, ele se află în raport strict condițional, adică recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune se poate pronunța numai dacă este constatat faptul posesiunii pe parcursul a cel puţin 15 ani. Consideră recurentul că aceste condiții au fost întrunite, deoarece Saftiuc Ion nu a cunoscut şi nici nu a putut să cunoască, că posesia imobilului dat este ilegală. Mai mult, că deţine ordinul nr.137 din 10.12.1999, pe care î-l consideră ca un contract de vînzare-cumpărare, care nu a fost anulat. Respectiv, recurentul nu cunoștea nici despre faptul că administrația intimatului nu avea dreptul de a-i acorda acest spaţiu pentru locuinţă, și nici să-i perfecteze documentele pentru înstrăinarea acestui imobil cu drept 3 de proprietate.

Ori, prin acţiunile sale, administrația Colegiului şi-a exprimat voinţa fermă de а-i transmite cu drept de proprietate recurentului - căsuţa de pe adresa menționată supra. Faptul că instanţa nu a recunoscut dreptul de proprietate după Saftiuc Ion nu semnifică că administrația Colegiului nu i-а permis să locuiască în imobilul dat, dimpotrivă în mod tacit a permis posesia şi folosința lui ca posesor de bună-credinţă. Afirmă recurentul că o altă condiţie care î-i permite să ceară recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune, este faptul că acest imobil nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Declară că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel şi-au motivat soluţia de respingere a acţiunii prin faptul că recurentul cunoştea despre faptul că poseda imobilul ilegal.

Instanțele, însă, nu menționează că prin perfectarea documentelor de înstrăinare a imobilului respectiv - ordinul nr.137 din 10.12.1999 se demonstrează, fără echivoc, că pe parcursul acestei perioade Saftiuc Ion împreună cu soția sa posedau imobilul cu titlul de proprietar, ca posesor de bună-credinţă, iar faptul achitării prețului negociat între Saftiuc Ion şi administraţia Colegiului pentru înstrăinarea căsuţei brigăzii de vii, demonstrează dorinţa ultimului de a înstrăina imobilul din litigiu şi nu terenul aferent de lîngă casa brigăzii. Astfel, recurentul apreciază critic susţinerea instanţei de apel precum că obiectul litigiului este terenul aferent de lîngă imobil, deoarece recurentul nu solicită recunoașterea dreptului de posesiune şi folosinţă a terenului aferent imobilului, ci a căsuţei brigăzii de vii.

Conform inventarierii tehnice a imobilului eliberat de OCT Chişinău, filiala ÎS „Cadastru” înscris la data de 11.06.2010, este indicat la anexa la Planul construcţiei că destinaţia încăperilor este cameră de locuit, camera de bucătărie și coridor. A mai invocat recurentul că nu este relevantă nici afirmația instanței de apel, precum că potrivit extraselor din Registrul mijloacelor fixe ale ÎS ”Colegiul Național de Viticultură şi Vinificaţie” din luna ianuarie a anului 2014 şi respectiv, din luna mai a aceluiași an, casa de brigadă cu nr. de inventar 1004 din str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chişinău, este inclusă în lista mijloacelor fixe ale intimatului, deoarece conform prevederilor art.321, alin.(2) Cod civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prvăzute de lege.

Adică, imobilul din litigiu nu poate fi recunoscut proprietatea intimatului atîta timp cît nu este înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chişinău. La fel, recurentul consideră că urmează a fi apreciate critic și concluziile instanței de apel, în vederea invocării art. 10 alin. (l) şi (2) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice nr. 121-XVI din 04.05.2007, cît şi art.296. alin.(4) Cod civil, deoarece aceste prevederi nu pot fi aplicate speței date.

Precizează recurentul că în răspunsul eliberat Agenţiei Proprietăţii Publice, corect s-a indicat, în baza art. 62 alin (5) din Legea cu privire la învățământ nr.547-XIII din 21.07.95, despre interzicerea înstrăinării şi transmiterea edificiilor, construcțiilor şi terenurilor aferente, care aparţin instituțiilor de învățământ, cu o singură excepţie - imobil care aparține instituției date trebuie să fie cu drept de proprietate, însă bunul imobil litigios nu aparține intimatului cu drept de proprietate, pe motiv că nu este înregistrat la OCT Chişinău, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Astfel, deoarece bunul imobilul litigios nu este înregistrat la OCT mun. Chișinău și nu este inclus în patrimoniul intimatului, recurentul poate pretinde la recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

4 Consideră că este eronată și concluzia instanței de apel, precum că căsuța de brigadă, i-a fost oferită lui Saftiuc Ion doar pentru a locui, fiind în relații de muncă cu intimatul, deoarece în cazul de faţă relaţiile de muncă s-au întrerupt în anul 2005, atunci cînd s-a pensionat, prelungind să locuiască în imobil cu acordul tacit al intimatului. A mai invocat că achitarea impozitului funciar, nu a fost combătută de intimat atît în cadrul dezbaterilor judiciare în prima instanţă, cît şi în apel, respectiv, înscrisurile şi alte documente anexate la dosar se prezumă a fi veridice pînă la proba contrarie. Mai menționează că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au dat o calificare juridică corectă raportului material litigios, determinând corect norma aplicabilă, însă, din cauza înțelegerii greșite a sensului acesteia, au formulat o concluzie greșită cu privire la drepturile şi obligațiile părților.

La caz, în speța dată obiectul litigiului nu este terenul aferent imobilului, după cum insistă instanța de apel şi care într-adevăr este gestionat de intimat prin transmiterea lui din proprietatea statului, ci însăși imobilul - căsuţa brigăzii de vii în care recurentul locuiește mai mult de 20 ani, posedându-l cu bună-credinţă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul reține că recursul este declarat în termen, deoarece conform procesului-verbal al ședinței din 16.04.2015 reprezentantul Gandrabur Valeriu, în interesele lui Saftiuc Ion, s-a prezentat la ședința de judecată și a participat la dezbaterile judiciare, iar recursul a fost declarat de 05.06.2015.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, trimiţând pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art. 432 alin. (3) lit. b). În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

După cum rezultă din materialele dosarului, Saftiuc Ion înaintând acţiunea în judecată împotriva ÎS „Colegiul Național de Vinicultură şi Vinificație Chișinău”, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, Agenția Proprietății Publice al RM a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate după Saftiuc Ion asupra imobilului amplasat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău. La rîndul său, ÎS „Colegiul Național de Vinicultură şi Vinificație Chișinău” a depus cerere reconvențională împotriva lui Saftiuc Ion, solicitând evacuarea lui Saftiuc Ion cu membrii familiei sale din imobilul amplasat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia respingerii cererii inițiale înaintate de Saftuic Ion și admiterii integrale a cererii reconvenționale depuse de ÎS „Colegiul Național și Vinicultură și Vinificație Chișinău”; fiind dispusă evacuarea lui Saftiuc Ion împreună cu membrii familiei sale 5 din bunul imobil amplasat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chişinău. Soluționând apelul depus de către Saftiuc Ion, Curtea de Apel Chişinău a ajuns la concluzia netemeiniciei şi respingerii acestuia, cu menținerea hotărârii primei instanţe. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră însă, că atât soluția instanței de apel, cât şi cea dată de prima instanţă sunt pripite.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs remarcă că instanțele judecătorești la emiterea hotărârilor sale au dispus evacuarea lui Saftiuc Ion împreună cu membrii familiei sale din bunul imobil amplasat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chişinău, însă, instanțele ierarhic inferioare nu au luat în calcul că în cadrul desfășurării procesului s-a soluționat problema drepturilor unor persoane neimplicate în proces şi anume membrii familiei lui Saftiuc Ion, care nu au avut calitatea de parte în procesul civil menționat. Astfel, este incontestabil că judecând pricina în cauză, prima instanță nu a ţinut cont că prin emiterea hotărârii în pricina dată, s-a soluționat şi problema drepturilor unor persoane neimplicate în proces şi anume a membrilor familiei lui Saftiuc Ion, fără stabilirea acestora.

Prin urmare, instanța de apel examinând legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile legislației în vigoare, a trecut în mod superficial asupra neatragerii membrilor familiei lui Saftiuc Ion în procesul de judecată și constatarea de către instanță a calității procesuale a acestora. În acest context, Colegiul judiciar al Curții Supreme de Justiție constată că atît prima instanță, cît şi instanţa de apel au admis încălcarea prevederilor procedurale încă la faza de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare, nefiind stabilită la caz componenţa participanţilor la proces, fapt care a fost omis şi de instanța de apel. Astfel, instanța de recurs relevă că încălcarea admisă de către primă instanță şi de către instanța de apel care se impune a fi elucidată neapărat la rejudecarea pricinii vizează stabilirea componenței participanților la proces conform art. 183 CPC.

În conformitate cu art.183 alin.(2) lit.c) CPC, pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare include şi stabilirea componenței participanților la proces şi implicarea în proces a altor persoane. În acest sens, încă în faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare actele judecătorului vor fi îndreptate la soluționarea problemei intervenirii în proces a coreclamanților, copîrîţilor, intervenienților. Astfel, cu raportare la obiectul dedus judecății, instanța de recurs consideră că la examinarea prezentei pricini era necesară atragerea în proces a familiei lui Saftiuc Ion, mai mult că pîrîtul a acordat explicaţii referitor la persoanele împreună cu care domiciliază în imobil, iar în acţiune – cererea reconvenţională se solicită evacuarea nu numai a lui Saftiuc I., dar şi a membrilor familiei acestuia, care însă nu au avut posibilitatea de a participa în cadrul procesului în vederea apărării drepturilor sale.

La rejudecarea pricinii, prima instanță urmează să țină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanților la proces şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. Distinct de cele relatată şi având în vedere faptul că, atît prima instanță, cît și instanța de apel nu au elucidat circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii întru aplicarea corectă a normei de drept procedural, iar eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite 6 recursul, de a casa decizia instanței de apel şi hotărîrea primei instanţe de a restitui pricina spre rejudecare la judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău, în alt complet de judecată, doar în partea admiterii cererii reconvenţionale. În partea în care acţiunea lui Saftiuc I. a fost respinsă, hotărîrile instanţelor judecătoreşti urmează a fi menţinute, dat fiind că soluţiile sunt legale, au fost adoptate ca urmare a stabilirii exacte a circumstanţelor pricinii şi aplicării corecte a normelor dreptului material. Instanţele de judecată corect au stabilit despre netemeinicia acţiunii depuse de către Saftiuc Ion şi au respins argumentele acestuia motivînd suficient de clar şi cert soluţia adoptată în sensul respingerii cererii, aplicînd corect normele dreptului material. Argumentele recurentului expuse în recurs sunt similare celor invocate în cererea de chemare în judecată şi în cererea de apel şi au fost supuse verificării de către instanţele inferioare.

Criticile aduse de către recurent reprezintă un dezacord al recurentului cu soluţiile adoptate, fără însă a le putea influenţa, nişte aserţiuni pe care Colegiul le respinge dat fiind netemeinicia acestora. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de avocatul Gandrabur Valentin, în interesele lui Saftiuc Ion. Se casează decizia din 16.04.2015 a Curţii de Apel Chișinău și hotărârea din 23.06.2014 a judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Saftiuc Ion împotriva ÎS „Colegiul Național de Vinicultură şi Vinificație Chișinău”, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, Agenția Proprietății Publice al RM cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate după Saftiuc Ion asupra imobilului amplasat pe str. Bucovinei 4, com.

Stăuceni, mun. Chișinău și la cererea reconvențională a ÎS „Colegiul Național de Viticultură şi Vinificație Chișinău” împotriva lui Saftiuc Ion cu privire la evacuarea lui Saftiuc Ion cu membrii familiei sale din imobilul amplasat pe str. Bucovinei 4, com. Stăuceni, mun. Chișinău, în partea admiterii cererii reconvenţionale a ÎS „Colegiul Național de Viticultură şi Vinificație Chișinău” împotriva lui Saftiuc Ion cu privire la evacuarea lui Saftiuc Ion cu membrii familiei sale din imobil cu restituirea pricinii în această parte spre rejudecare la judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, în alt complet de judecătă. În rest, decizia din 16.04.2015 a Curţii de Apel Chișinău și hotărârea din 23.06.2014 a judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău se menţin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței Valentina Clevadî Judecătorii: Iurie Bejenaru Liliana Catan Ion Guzun Oleg Sternioală 7