2ra-2832/15 — Constatarea raportului de rudenie, stabilirea faptului naţionalizării proprietăţii ca urmare a represiunilor politice

Dosarul nr.2ra-2832/15 Instanţa de fond: Judecătoria sec. Rîşcani, mun. Chişinău: judecător – E. Cobzac Instanţa de apel: CA Chişinău: judecători – N. Cernat, N. Simciuc, L. Bulgac ÎNCHEIERE 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedinte judecătorul Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor declarate de către Tatiana Pilipciuc şi Consiliul mun.

Chişinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tatiana Pilipciuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Finanţelor, Consiliul mun.Chişinău, intervenient accesoriu Societatea Generală de Survillance „Moldova” SA privind constatarea raportului de rudenie, constatarea calităţii de moştenitor, stabilirea faptului naţionalizării proprietăţii ca urmare a represiunilor politice şi recuperarea valorii acestora, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015, prin care s-a admis apelul declarat de către Tatiana Pilipciuc şi s-a casat hotărîrea Judecătoriei sec. Rîşcani, mun. Chişinău din 24 iunie 2010, prin care acţiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 22 august 2003 Tatiana Pilipciuc s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de către Ministerul Finanţelor, Consiliul mun.

Chişinău, intervenient accesoriu SGS Moldova privind retrocedarea casei nr.7, situată în mun. Chişinău, str. Mihai Eminescu, şi a terenului aferent, restituirea valorii confiscate în mărime de 70 000 lei. (f.d.1-4, vol.I) În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că Mihail Grosu, născut în anul 1884 în comuna Ţarigrad, judeţul Soroca, este bunicul său. La 21 august 1940 a fost arestat şi în temeiul hotărîrii extraordinare a NKVD URSS din 18 ianuraie 1941 a fost condamnat pe un termen de 8 ani închisoare în lagăr, fiind declarat persoană periculoasă pentru regimul sovietic-comunist de ocupaţie. Prin cererea din 22 septembrie 2003 reclamanta şi-a suplinit pretenţiile, solicitînd încasarea de la Ministerul Finanţelor a prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 lei.

(f.d.14, vol.I) 1 La 21 mai 2007 Tatiana Pilipciuc a depus o cerere de concretizare, prin care a solicitat repunerea cererii în termenul de prescripţie; anularea contractului de vînzare- cumpărare din 05 mai 1999, încheiat între Primăria mun. Chişinău şi Compania SGS Moldova; retrocedarea casei de locuit din mun. Chişinău, str. Mihai Eminescu, nr.7. (f.d.76, vol.I) Prin cererea din 25 aprilie 2008 reclamanta şi-a concretizat cerinţele, solicitînd repunerea cererii în termenul de prescripţie, încasarea costului imobilului, situat în mun. Chişinău, str. Mihai Eminescu, nr.7. (f.d.131, vol.I) La 13 aprilie 2009 Tatiana Pilipciuc şi-a completat pretenţiile, solicitînd repunerea cererii în termenul de prescripţie; stabilirea faptului că Tatiana Pilipciuc este moştenitoarea Mariei Grosu şi Mihail Grosu; stabilirea faptului naţionalizării imobilului, situat în mun.

Chişinău, str. Mihai Eminescu, nr. 7; încasarea din contul Consiliului mun. Chişinău şi Ministerului Finanţelor în mod solidar a sumei de 3 732 435 lei, contravaloarea imobilului naţionalizat ca urmare a condamnării lui Mihail Grosu. (f.d.209, vol.I) Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 24 iunie 2010 acţiunea Tatianei Pilipciuc s-a respins ca fiind nefondată. (f.d.241-243, vol.I) Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 01 iunie 2011 a respins apelul declarat de către Tatiana Pilipciuc şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei sec. Rîşcani, mun. Chişinău din 24 iunie 2010. (f.d. 271-275, vol.I) Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 mai 2012 s-a admis recursul declarat de către Tatiana Pilipciuc.

S-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iunie 2011 şi s-a restituit cauza la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecători. (f.d.317-321, vol.I) Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 s-a admis cererea de apel depusă de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărîrea Judecătoriei sec. Rîşcani, mun. Chişinău din 24 iunie 2010 şi s-a adoptat o nouă soluţie, prin care s-a admis parţial acţiunea Tatianei Pilipciuc. S-a încasat de la Consiliul mun. Chişinău şi bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Tatianei Pilipciuc suma de 2 870 355 lei cu titlu de compensaţie. În rest acţiunea a fost respinsă. (f.d.174-180, vol.II) Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 martie 2015 s-au admis recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Consiliul mun.

Chişinău. S-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 şi s-a restituit pricina la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată. (f.d.214-222, vol.II) Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 s-a admis apelul declarat de către Tatiana Pilipciuc. S-a casat hotărîrea Judecătoriei sec. Rîşcani, mun. Chişinău din 26 iunie 2010 şi s-a adoptat o nouă hotărîre, prin care s-a admis parţial acţiunea Tatianei Pilipciuc. S-a constatat că Tatiana Pilipciuc se află în raport de rudenie cu Mihail Grosu, Maria Grosu şi Liudmila Grosu. S-a constatat că Tatiana Pilipciuc este moştenitoarea succesivă a lui Mihail Grosu, Maria Grosu şi Liudmila Grosu. S-a constatat că imobilul amplasat în mun.

Chişinău, str. Mihailovscaia, nr.7 (Mihai Eminescu, nr.7) a fost naţionalizat. S-a încasat de la Consiliul mun. Chişinău în beneficiul Tatianei Pilipciuc contravaloarea a 1/3 cotă parte ideală din imobilul amplasat în mun. Chişinău, str. Mihai Eminescu, nr.7 ce constituie 47 282 euro, 2 convertiţi în valută naţională la data executării hotărîrii. În rest cerinţele au fost respinse. (f.d.250-259, vol.II) Nefiind de acord cu soluţia instanţei de apel, la 23 iulie 2015 Consiliul mun. Chişinău a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite.

Instanţa de apel nu a stabilit cercul de moştenitori ai lui Mihail Grosu, nu a fost prezentat nici un document care să ateste că Mihail Grosu este proprietarul bunului naţionalizat. (f.d.1-3, vol.III) La 13 august 2015 recurs a declarat şi Tatiana Pilipciuc, solicitînd modificarea deciziei instanţei de apel, în partea ce ţine de încasarea costului 1/3 cotă parte din imobilul, situat în mun. Chişinău, str. Mihai Eminescu, nr. 7 cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie încasat costul întreg al bunului naţionalizat în mărime de 177 750, 78 euro, convertiţi în valută naţională la data executării hotărîrii. În motivarea recursului recurenta a indicat că instanţa de apel a soluţionat greşit litigiul, or Tatiana Pilipciuc este îndreptăţită la recuperarea întregii valori al imobilului naţionalizat, nu doar la o 1/3 cotă parte din valoarea acestuia.

(f.d.6-10, vol.III) Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015 a fost expediată părţilor la 04 iunie 2015. Dovada recepţionării actului de dispoziţie motivat al instanţei de apel lipseşte. (f.d.260, vol.II) În asemenea împrejurări, instanţa de recurs consideră că cererile de recurs, depuse la 23 iulie 2015 şi respectiv 13 august 2015, au fost depuse în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Consiliul mun.

Chişinău şi Tatiana Pilipciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, completul de judecată menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei.

Conform jurisprudenţei CEDO recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere. La fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursurile declarate de către Consiliul mun. Chişinău şi Tatiana Pilipciuc asemenea aspecte nu se regăsesc. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor 3 de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibile recursurile, declarate de către Consiliul mun.

Chişinău şi Tatiana Pilipciuc împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Pilipciuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Finanţelor, Consiliul mun.Chişinău, intervenient accesoriu Societatea Generală de Survillance „Moldova” SA privind constatarea raportului de rudenie, constatarea calităţii de moştenitor, stabilirea faptului naţionalizării proprietăţii ca urmare a represiunilor politice şi recuperarea valorii acestora. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte judecătorul Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 4