2ra-1959/15 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1959/15 Prima instanță: judecătoria Botanica, mun. Chișinău (jud. E. Silivestru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță) ÎNCHEIERE 16 septembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Ion Corolevschi Judecătorii: Liliana Catan Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de ÎM ”Moldcell” SA împotriva deciziei din 19 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎM ”Moldcell” SA împotriva lui Avramov Andrei privind încasarea sumei, c o n s t a t ă : La data de 05 iunie 2013 ÎM ”Moldcell” SA a depus în instanța de judecată cerere împotriva lui Avramov Andrei privind încasarea sumei.

În motivarea cererii s-a indicat că la data de 12.08.2011 între părți a fost încheiat contractul de abonament și acordul suplimentar la contract nr.78500515 prin care operatorul oferă servicii de telefonie mobilă GSM, iar conform acordului suplimentar, abonatul beneficiază de opțiunea promoțională pentru procurarea unui telefon mobil ”Samsung Galaxy Mini” la un preț special cu condiția achitării sumei abonamentului lunar stabilit între părți pe un termen de 18 luni. A mai indicat reclamantul că în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale, abonatul și-a asumat responsabilitatea să achite compensația în mărime de 2940 lei ce reprezintă costul telefonului promoțional. La fel a fost stabilită și o dobîndă de întârziere în mărime de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, care urma să fie calculată pe un termen nu mai mare de 100 zile.

Ulterior, la data de 17.09.2011 între părți a fost încheiat încă un acord adițional conform căruia abonatul beneficiază de opțiune promoțională pentru procurarea unui telefon ”Huawai U 8500” la un preț special cu condiția achitării sumei abonamentului lunar stabilit între părți pe un termen de 18 luni. În cazul neexecutării obligațiilor contractuale, pîrîtul și-a asumat responsabilitatea să achite suma datoriilor, cît și suma pentru lunile restante pînă la 18 luni, această sumă incluzînd și dobînda de întîrziere în mărime de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere pe un termen care nu depășește 100 zile. Afirmă reclamantul că pîrîtl nu și-a executat obligațiile contractuale. În vederea soluționării amiabile a litigiului, reclamantul a expediat pîrîtului o reclamație, care nu s-a soldat cu executarea obligațiilor contractuale de către pîrît, motiv din care contractul a fost reziliat unilateral.

A solicitat reclamantul încasarea de la pîrît a datoriei în sumă totală de 9246,50 lei care include: datoria pentru convorbirile telefonice – 821 lei; compensația pentru telefonul mobil de model ”Samsung Galaxy Mini” – 2940 lei; compensația pentru telefonul mobil de model ”Huawai U8500” – 2400 lei; dobînda de întîrziere – 3085 lei. De asemenea a solicitat cheltuielile de asistență juridică în sumă de 800 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 280 lei. Prin hotărîrea din 04 noiembrie 2013 a judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, cererea ÎM ”Moldcell” SA a fost respinsă. Prin decizia din 19 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de ÎM ”Moldcell” SA a fost respins și a fost menținută hotărîrea din 04 noiembrie 2013 a judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău. La data de 11 iunie 2015 avocatul Nicolae Strulea, în interesele ÎM ”Moldcell” SA, a depus recurs împotriva deciziei din 19 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele inferioare la emiterea deciziei recurate au încălcat normele de drept material și anume nu au aplicat prevederile art. 624 Cod civil. Conform art.434 CPC recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Conform materialelor pricinii, Curtea de Apel Chișinău a emis decizia recurată la data de 19.03.2015, care a fost expediată recurentului, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere.(f.d.106). Dar, instanța de recurs reține că pe scrisoarea de expediere nu a fost indicată data expedierii.

Careva informații privind recepționarea deciziei date nu se conțin. Recurentul a depus cerere de recurs la data de 11.06.2015 și invocă că a făcut cunoștință cu decizia recurată la data de 08.05.2015. Astfel, instanța de recurs va lua în calcul data de 08.05.2015, ca dată cînd i s-a adus la cunoștință decizia motivată și va considera recursul depus în termen. Examinând temeiurile recursului declarat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”.

Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului.

Completul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept, Completul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă. Completul consideră că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Nicolae Strulea în interesele ÎM ”Moldcell” SA, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art.art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de avocatul Nicolae Strulea în interesele ÎM ”Moldcell” SA împotriva deciziei din 19 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Ion Corolevschi Judecătorii Liliana Catan Oleg Sternioală