3ra-726/15 — Contestarea actelor administrative, restabilire la lucru şi repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S. Bleşceaga dosarul nr. 3ra-726/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna DECIZIE 09 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Serviciul Vamal, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Daradaica, Hariton Grigoreţ, Artur Cerezov şi Vasile Buţa împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Serviciul Vamal şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 07 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 09 ianuarie 2014, Gheorghe Daradaica, Hariton Grigoreş, Artur Cerezov şi Vasile Buţa a depus o cerere de chemare în judecata împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că Gheorghe Daradaica a activat în calitate de inspector principal în temeiul contractului individual de muncă nr. 2 din 01 martie 2010, prelungit în baza acordului adiţional nr. 2 din 06 iunie 2011 până la 01 martie 2016. Conform pct. 1 din contractul individual de muncă enunţat, el a fost angajat de pârât în funcţie de inspector principal post vamal Leuşeni- Albiţa, Biroul vamal Leuşeni, iar pe parcursul întregii activităţi, în calitate de inspector al Serviciului Vamal şi, ulterior, în calitate de inspector principal al Serviciului Vamal, care durează deja 34 de ani, nu a fost niciodată permutat, transferat sau mustrat.

Menţionează că Hariton Grigoreţ a activat în calitate de inspector superior în temeiul contractului individual de muncă nr. 21 din 01 martie 2010, prelungit în baza acordului adiţional nr. 2 din 06 iunie 2011 până la 01 martie 2016. Conform pct. 1 din contractul individual de muncă, el a fost angajat de pârât în funcţie de inspector superior în subdiviziunea post vamal Leuşeni-Albiţa, Biroul vamal Leuşeni. iar pe parcursul întregii activităţi, în calitate de inspector al Serviciului Vamal şi, ulterior, în calitate de inspector superior al Serviciului Vamal, care durează deja 18 de ani, nu a fost niciodată permutai, transferat sau mustrat.

Susţin că Artur Cerezov a activat în calitate de inspector principal în temeiul contractului individual de muncă nr. 268 din 12 iulie 2011, până la 12 iulie 2016. Conform pct. 1 din contractul individual de muncă, el a fost angajat de pârât în funcţie de inspector principal în subdiviziunea post vamal Leuşeni - Albita, Biroul vamal Leuşeni. Pe parcursul întregii activităţi în calitate de inspector al Serviciului Vamal şi, ulterior, în calitate de inspector principal al Serviciului Vamal, care durează deja 23 de ani, nu fost niciodată permutat, transferat sau mustrat. Afirmă că Vasile Buţa a activat în calitate de inspector superior în temeiul contractului individual de muncă nr. 29 din 01 martie 2010, prelungit în baza acordului adiţional nr. 2 din 06 iunie 2011 până la 01 martie 2016. Conform pct. 1 din contractul individual de muncă, el a fost angajat de pârât în funcţie de inspector superior în subdiviziunea post vamal Leuşeni - Albita, Biroul vamal Leuşeni.

Pe parcursul întregii activităţi în calitate de inspector al Serviciului Vamal şi, ulterior, în calitate de inspector superior al Serviciului Vamal, care durează deja 21 de ani, nu a fost niciodată permutat, transferat sau mustrat.

Invocă că la 31 decembrie 2013, Serviciul Vamal, prin intermediul angajaţilor Secţiei de cadre a Biroului vamal Leuşeni, a solicitat reclamanţilor să ia cunoştinţă şi să execute fiecare câte un ordin personal şi, anume: Gheorghe Daradaica - ordinul nr. 1094-p din 27 decembrie 2013, prin care a fost permutat cu serviciu în funcţia de inspector principal al postului vamal Tudoara – Staraokazacie (auto), Biroul vamal Bender; Hariton Grigoreţ - ordinul nr. 1098-p din 27 decembrie 2013, prin care a fost permutat în funcţia de inspector superior al postului vamal Bulboaca (c/f), Biroul vamal Bender; Artur Cerezov - ordinul nr.1095-p din 27 decembrie 2013, prin care a fost permutat în funcţia de inspector principal al postului vamal Gura Bîcului, Biroul vamal Bender şi Vasile Buţa – ordinul nr. 1097-p din 27 decembrie 2013, prin care a fost permutat în funcţia de inspector principal al postului vamal Bender 2, Biroul vamal Bender, în condiţiile contractului individual de muncă, eliberându-l din funcţia anterior ocupată, începând cu 02 ianuarie 2014. Mai invocă că ulterior, la 30 decembrie 2013, prin ordinul nr. 2374-p/o, pârâtul a aprobat graficul de serviciu ale posturilor vamale din cadrul Biroului vamal Bender pentru luna ianuarie 2014, cu modificările ulterioare.

Menţionează că ei nu sunt de acord cu ordinele nr. 1094-p, 1098-p, 1095-p şi 1097-p din 27 decembrie 2013, deoarece sunt abuzive şi total ilegale, contravin legislaţiei RM şi contractelor individuale de muncă. Susţin că contrar art. 74 din Codul muncii, Serviciul Vamal a încălcat obligaţia legală, depăşind termenul de trei zile calendaristice, în interiorul căruia era obligat să aducă la cunoştinţă reclamanţilor ordinele contestate şi, anume, ordinele enunţate, fiind emise de pârât la 27 decembrie 2013, au fost aduse la cunoştinţă reclamanţilor la 31 decembrie 2013, adică în cea de a cincea zi calendaristică după emitere. Afirmă că conform art. 14 alin. (2) din Codul muncii, în termenul calculat în săptămâni sau zile calendaristice se includ şi zilele nelucrătoare.

Invocă că pârâtul ilegal a evitat să solicite acordul reclamanţilor pentru schimbarea locului de muncă, camuflând transferul la o altă muncă ca fiind permutare la altă muncă, contrar situaţiei de fapt şi a art. 74 din Codul muncii. Mai invocă că în sensul art. 74 din Codul muncii şi art. 1 din Codul electoral, diferenţa esenţială dintre transfer şi permutare este în două semne: acordul angajatului şi spaţiul unităţii administrativ-teritoriale în care se efectuează munca de către angajat. Aşadar, în caz de transfer, este necesar de acordul angajatului pentru schimbarea locului de muncă şi este schimbată localitatea în care se efectuează munca de către angajat, iar în cazul permutării, nu este necesar acordul angajatului pentru schimbarea locului de muncă şi nu este schimbată localitatea în care se efectuează munca de către angajat.

Menţionează că confruntând circumstanţele de fapt cu cele de drept cumulate, prin ordinile contestate, pârâtul întreprinde de fapt un transfer clasic, însă total ilegal, pe care-1 intitulează permutare şi face trimitere la normele care reglementează permutarea (art. 74 alin. (4) din Codul muncii), pentru a lipsi reclamanţii de posibilitatea legală de a nu fi de acord cu transferul întreprins de pârât. Aşadar, pentru transferul reclamanţilor, era necesar acordul scris al acestora, dat fiind faptul că locul de muncă la care s-a efectuat transferul se află în localităţi diferite de locul de muncă anterior şi în subdiviziuni diferite ale Serviciului Vamal. Susţin că pârâtul, prin acţiunile sale ilegale, cauzează prejudicii considerabile reclamanţilor.

Afirmă că executând munca în cadrul postului vamal Leuşeni-Albiţa, reclamanţii îşi desfăşurau atribuţiile de serviciu în regimul de muncă pe schimburi a câte 12 ore, pe când la noile locuri de muncă, reclamanţii au regimul de muncă pe schimburi a câte 24 ore din 96 ore, aflându-se timp de circa 30 de ore în afara domiciliului de la momentul plecării spre noul loc de muncă şi revenirii la domiciliu. Invocă că în cadrul postului vamal Leuşeni-Albita, reclamanţii se angajau într-o deplasare de doi - zece km spre locul de muncă, domiciliul avându-l în apropierea postului vamal Leuşeni-Albiţa, împreună cu familia sa, pe când către posturile vamale interne ale Biroului vamal Bender, unde au numit noul loc de muncă, reclamanţii parcurg circa 300 km în ambele direcţii cu automobilul personal, suportând astfel cheltuieli considerabile, care nu se compensează sub nici o formă de angajator.

Aşadar, reclamanţii suportă cheltuieli ce depăşesc 500 lei fiecare, pentru fiecare schimb (combustibil, alimentaţie şi igiena personală), exercitând munca lunar la noul loc de muncă în 7- 8 schimburi pe lună, reclamanţii suportă cheltuieli de circa 4000 lei lunar fiecare, astfel, cheltuind cea mai mare parte a salariului de funcţie cu care sunt remuneraţi, lăsând în această modalitate familiile sale fără sursa de întreţinere şi impunându-li-se concluzia de nerentabilitate a muncii sale. Mai invocă că ei ajung epuizaţi după parcurgerea distanţei de 150 km într-o direcţie spre noul loc de muncă, punând în risc calitatea muncii la care a mizat angajatorul la momentul angajării acestora şi viaţa şi sănătatea proprie şi a celor înconjurători.

Menţionează că ei, fiind lucrători exemplari ai Serviciului Vamal şi executând munca cu dedicaţie de sine şi cu cea mai înaltă calitate pe perioada a zeci de ani, sunt grav prejudiciaţi moral în efectul executării forţate şi ilegale a ordinelor contestate. Susţin ei, pe parcursul activităţii, au dat dovadă de perseverenţă, calităţi profesionale înalte, care nu o dată au fost apreciate pozitiv de conducerea Serviciului Vamal, fiind acordate numeroase distincţii pentru recunoaşterea acestora drept fiind lucrători buni.

Prin urmare, solicită declararea nulă a ordinelor Serviciului Vamal nr. 1094- p, 1095-p, 1097-p şi 1098-p din 27 decembrie 2013; obligarea Serviciului Vamal RM de a-l restabili pe Gheorghe Daradaica în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni - Albiţa, Birou vamal Leuşeni, pe Hariton Grigoreţ în funcţia de inspector superior al postului vamal Leuşeni - Albiţa, Biroul vamal Leuşeni, pe Artur Cerezov în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni – Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni şi pe Vasile Buţa în funcţia de inspector superior al postului vamal Leuşeni – Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni şi încasarea de la pârât a cîte 1000 lei pentru fiecare pentru două schimburi lucrate pînă la depunerea prezentei cereri, în vederea reparării prejudiciului material, cu recalcularea acestuia la momentul pronunţării hotărârii, a cîte 50000 lei pentru fiecare, în vederea reparării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 07 octombrie 2014 acţiunea a fost admisă parţial. A fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1094-p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Gheorghe Daradaica şi a fost restabilit Gheorghe Daradaica în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni. A fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1095-p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Artur Cerezov şi a fost restabilit Artur Cerezov în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni. A fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1097-p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Vasile Buţa şi a fost restabilit Vasile Buţa în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni.

A fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1098-p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Hariton Grigoreţ şi a fost restabilit Hariton Grigoreţ în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni. Au fost încasate de la Serviciul Vamal în beneficiul lui Gheorghe Daradaica, Hariton Grigoreţ, Artur Cerezov şi Vasile Buţa cîte 4000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat de către Serviciul Vamal şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 03 aprilie 2015, în termenul prevăzut de lege, Serviciul Vamal a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea integrală a acţiunii.

Recurentul Serviciul Vamal, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală, deoarece normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi concluziile instanţei sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Menţionează că instanţele judecătoreşti eronat au concluzionat că intimaţii au respectat procedura adresării în instanţa de judecată şi nu erau obligaţi să respecte procedura prealabilă.

Susţine că conform art. 14 din Legea contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel, iar conform pct. 43 din hotărârea Plenului Curţii Supreme Justiţie nr. 10 din 30 octombrie 2009 cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ, doar actele de numire, transferare, detaşare sau eliberare din funcţie, inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare pot fi atacate de către funcţionar public fără respectarea procedurii prealabile.

Afirmă că instanţa de apel eronat a concluzionat faptul că Serviciul Vamal este divizat în unităţi, care se materializează sub formă de birouri vamale, care sunt unităţi diferite şi care se află în localităţi diferite şi în acest caz, nu poate fi permutare. Invocă că Serviciul Vamal este compus din birouri vamale, care sunt în subordinea Aparatului Central al Serviciului Vamal şi constituie o singură unitatea condusă/gestionată de către directorul general.

Mai invocă că conform pct. 8 din Regulamentul Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 4 din 02 ianuarie 2007, directorul general al Serviciului Vamal angajează si soluţionează problemele ce ţin de mişcarea de personal în cadrul Serviciului Vamal şi unităţilor din subordine, iar conform art. 1 din Codul muncii, unitate - întreprindere, instituţie sau organizaţie cu statut de persoană juridică, indiferent de tipul de proprietate, de forma juridică de organizare şi de subordonarea departamentală sau apartenenţă ramurală; angajator - persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor prezentului cod.

Menţionează că conform art. 74 alin. (4) din Codul muncii, nu se consideră transfer şi nu necesită consimţământul salariatului permutarea lui în cadrul aceleiaşi unităţi la un alt loc de muncă, în altă subdiviziune a unităţii situată în aceeaşi localitate, însărcinarea de a îndeplini lucrul la un alt mecanism ori agresat în limitele specialităţii, calificării sau funcţiei specificate în contractul individual de muncă. În caz de permutare, angajatorul emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre) care se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare. Susţine că permutarea din funcţia de inspector superior/principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni, în funcţia de inspector superior/principal al postului vamal Hîrbovăţ/Bender 2, Biroul vamal Bender, are loc în cadrul aceleaşi unităţi Serviciul Vamal, deoarece angajatorul este Serviciul Vamal.

Consideră că conform prevederilor Codului muncii, pentru permutare este necesară îndeplinirea unor condiţii strict determinate, cum sunt: permutarea în cadrul aceleiaşi unităţi (în cazul dat - Serviciul Vamal) şi însărcinarea de a îndeplini lucrul în limitele specialităţii, calificării sau funcţiei deţinute. Afirmă că permutarea intimaţilor a fost efectuată în cadrul aceluiaşi contract individual de muncă, care în esenţă nu a suferit schimbări, deoarece intimaţii îndeplineau aceleaşi atribuţii funcţionale conform art. 11 din Codul vamal, precum şi conform prevederilor fişei postului, fişe care sunt identice în ceea ce priveşte competenţe şi atribuţii. Invocă că în situaţia intimaţilor a avut loc anume permutarea, întrucât ei au fost permutaţi: în cadrul aceleiaşi unităţi (angajator - Serviciul Vamal) şi în limitele specialităţii, calificării sau funcţiei deţinute.

Mai invocă că la examinarea cauzei, instanţele judecătoreşti eronat au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi, anume, prevederile art. l pct. (10) din Codul vamal, deoarece aceste prevederi reglementează subordinea şi activitatea organelor vamale. În speţă, însă, este aplicabilă legislaţia din domeniul muncii şi, anume, art.1 şi art. 74 alin. (4) din Codul muncii. Menţionează că la judecarea cauzei, instanţele judecătoreşti nu au stabilit nici unul din temeiurile expres prevăzute în lege, care ar impune ilegalitatea actelor administrative contestate de către intimaţi, adică anularea ordinelor Serviciului Vamal nr. 1094-p, 1098-p, 1095-p, 1097-p din 27 decembrie 2013. Susţine că prima instanţă nu a constatat şi nu a demonstrat suferinţele psihice care au fost cauzate intimaţilor, care ar putea fi compensate prin echivalent bănesc.

Afirmă că intimaţii nu au justificat şi nici nu au probat în măsură suficientă cauzarea suferinţelor psihice, care ar putea fi reparate prin echivalent bănesc. Prin referinţa depusă la 28 aprilie 2015 Gheorghe Daradaica, Hariton Grigoreţ, Vasile Buţa şi Artur Cerezov reprezentaţi de către avocatul Ion Dodon a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 05 august 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârilor judecătoreşti din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 01 martie 2010, între Serviciul Vamal şi Gheorghe Daradaica a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 2, prin care ultimul a fost angajat în funcţie de inspector principal post vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni, însă în organele vamale şi, anume, Biroul vamal Leuşeni activează de 34 ani. La 01 martie 2010, între Serviciul Vamal şi Hariton Grigoreţ a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 21, prin care ultimul a fost angajat în funcţia de inspector superior în subdiviziunea post vamal Leuşeni-Albiţa, Biroul vamal Leuşeni, însă în organele vamale activează de 18 ani.

De asemenea, la 01 martie 2010, între Serviciul Vamal şi Vasile Buţa a fost încheiat contractului individual de muncă nr. 29, prin care ultimul a fost angajat în funcţia de inspector superior în subdiviziunea post vamal Leuşeni - Albita, Biroul vamal Leuşeni, însă în organele vamale activează de 21 ani. La 12 iulie 2011, între Serviciul Vamal şi Artur Cerezov a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 268, prin care ultimul a fost angajat în funcţia de inspector principal în subdiviziunea post vamal Leuşeni - Albita, Biroul vamal Leuşeni, însă în organele vamale activează de 23 ani.

La 27 decembrie 2013, Serviciul Vamal a emis ordinul nr.1094-p, prin care a dispus permutarea cu serviciu a lui Gheorghe Daradaica în funcţia de inspector principal al Postului vamal Tudora-Strokazacie (auto), Biroul vamal Bender, în condiţiile contractului individual de muncă, eliberându-l din funcţia anterior ocupată, începând cu 02 ianuarie 2014; ordinul nr. 1095-p, prin care a dispus permutarea cu serviciu a lui Artur Cerezov în funcţia de inspector principal al Postului vamal Gura Bîcului, Biroul vamal Bender, în condiţiile contractului individual de muncă, eliberându-l din funcţia anterior ocupată, începând cu 02 ianuarie 2014; ordinul nr. 1097-p, prin care a dispus permutarea cu serviciu a lui Vasile Buţă în funcţia de inspector principal al Postului vamal Bender 2 intern (c/f), Biroul vamal Bender, în condiţiile contractului individual de muncă, eliberându-l din funcţia anterior ocupată, începând cu 02 ianuarie 2014 şi ordinul nr.1098-p, prin care a dispus permutarea cu serviciu a lui Hariton Grigoreţ în funcţia de inspector superior al Postului vamal Bulboaca (c/f), Biroul vamal Bender, în condiţiile contractului individual de muncă, eliberându-l din funcţia anterior ocupată, începând cu 02 ianuarie 2014. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Gheorghe Daradaica, Artur Cerezov,

Vasile Buţă şi Hariton Grigoreţ au solicitat declararea nulă a ordinelor Serviciului Vamal nr. 1094-p, 1095-p, 1097-p şi 1098-p din 27 decembrie 2013; obligarea Serviciului Vamal de a-l restabili pe Gheorghe Daradaica în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni - Albiţa, Birou vamal Leuşeni, pe Hariton Grigoreţ în funcţia de inspector superior al postului vamal Leuşeni - Albiţa, Biroul vamal Leuşeni, pe Artur Cerezov în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni – Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni şi pe Vasile Buţa în funcţia de inspector superior al postului vamal Leuşeni – Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni şi încasarea de la Serviciul Vamal a cîte 1000 lei pentru fiecare pentru două schimburi lucrate pînă la depunerea prezentei cereri, în vederea reparării prejudiciului material, cu recalcularea acestuia la momentul pronunţării hotărârii, a cîte 50000 lei pentru fiecare, în vederea reparării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

Instanţele judecătoreşti, fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, au ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluţia dată de către instanţele judecătoreşti este una întemeiată şi legală. Conform art. 74 alin. alin. (1) şi (4) din Codul muncii, transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă conform art. 68, precum şi angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea se permit numai cu acordul scris al părţilor.

Nu se consideră transfer şi nu necesită consimţământul salariatului permutarea lui în cadrul aceleiaşi unităţi la un alt loc de muncă, în altă subdiviziune a unităţii situată în aceeaşi localitate, însărcinarea de a îndeplini lucrul la un alt mecanism ori agregat în limitele specialităţii, calificării sau funcţiei specificate în contractul individual de muncă. În caz de permutare, angajatorul emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre) care se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare. La caz, se reţine că Serviciul Vamal este divizat în unităţi, care se materializează sub forma: Biroul vamal Briceni, Biroul vamal Bălţi, Biroul vamal Ungheni, Biroul vamal Chişinău, Biroul vamal Leuşeni, Biroul vamal Bender şi Biroul vamal Cahul.

Astfel, Biroul vamal Leuşeni şi Biroul vamal Bender sunt unităţi diferite, care se află în localităţi diferite. Totodată, actele pricinii denotă faptul că în cadrul postului vamal Leuşeni- Albiţa intimaţii îşi exercitau atribuţiile de serviciu în regim de muncă pe schimburi a cîte 12 ore, pe cînd la noile locuri de muncă, intimaţii au un regim de muncă pe schimburi a cîte 24 ore din 96 ore, aflându-se timp de circa 30 de ore în afara domiciliului de la momentul plecării spre noul loc de muncă şi revenirii la domiciliu. Reieşind din cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele judecătoreşti corect au concluzionat că în acest caz, nu poate fi vorba de permutare, ci de transfer şi, prin urmare, pentru transferul intimaţilor era necesar acordul scris al acestora.

În asemenea circumstanţe, instanţele judecătoreşti temeinic şi legal au anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1094-p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Gheorghe Daradaica şi l-au restabilit pe Gheorghe Daradaica în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni- Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni; au anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1095- p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Artur Cerezov şi l-au restabilit pe Artur Cerezov în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni; au anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1097-p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Vasile Buţa şi l-au restabilit pe Vasile Buţa în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni; au anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 1098-p din 27 decembrie 2013 cu privire la permutarea cu serviciu a angajatorului Hariton Grigoreţ şi l-au restabilit pe Hariton Grigoreţ în funcţia de inspector principal al postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), Biroul vamal Leuşeni, iar argumentele invocate de către recurent în acest sens nu pot fi reţinute ca întemeiate.

De asemenea, instanţele judecătoreşti temeinic şi legal au încasat de la Serviciul Vamal în beneficiul lui Gheorghe Daradaica, Hariton Grigoreţ, Artur Cerezov şi Vasile Buţa cîte 4000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral, iar argumentele invocate de către recurent în acest sens nu pot fi reţinute, deoarece conform art. 90 alin. alin. (1), (2) lit. c) şi (3) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.

Nu poate fi reţinut nici argumentul invocat de către recurent precum că instanţele judecătoreşti greşit au concluzionat că intimaţii au respectat procedura adresării în instanţa de judecată şi nu erau obligaţi să respecte procedura prealabilă, deoarece acţiunea, care are ca obiect raporturile de serviciu, pot fi înaintate nemijlocit în instanţa de contencios administrativ, fiind exceptate de procedura extrajudiciară. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Serviciul Vamal. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 07 octombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Daradaica, Hariton Grigoreţ, Artur Cerezov şi Vasile Buţa împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actelor administrative, restabilire la lucru şi repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi