Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2019/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
26 august 2015
Părțile
SRL Blando Auto vs lui Marcenco Denis
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2ra-2019/15 — Încasarea datoriei

Prima instanţă, Jud. Ungheni: M. Moraru dosarul nr. 2ra-2019/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bălți: E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz ÎNCHEIERE 26 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Petru Moraru examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Marcenco Denis, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Blando Auto” împotriva lui Marcenco Denis cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 21 aprilie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Blando Auto”, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 02 decembrie 2014 și emisă o nouă hotărîre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă La 15 aprilie 2013, SRL „Blando Auto” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marcenco Denis cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii SRL „Blando Auto” a indicat că, la 01 aprilie 2011, a încheiat cu Marcenco Denis contractul de sublocațiune nr.01-04/11, prin care ultimul a primit în folosință temporară încăperea din str. Bucuriei 12 A, mun. Chișinău, cu o suprafață de 70 m.p. cu plata lunară pentru chirie în mărime de 140 Euro, calculată în lei la cursul Băncii Naționale a Moldovei în ziua efectuării plății. Susține că, potrivit acordului adițional la contractul de locațiune cu același număr și aceiași dată, pîrîtul Marcenco Denis urma să achite și plata pentru serviciile comunale pe perioada folosirii încăperii închiriate. Declară, că în legătură cu neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către Marcenco Denis – neachitarea chiriei și serviciilor comunale, conform actului de verificare a decontărilor din 01 martie 2013, pîrîtul a acumulat o datorie de 29 002,40 lei.

Menționează reclamantul că potrivit contractului sus menționat s-a stipulat că pentru întîrzierea obligațiilor pecuniare, pîrîtul urmează să achite amendă în mărime de 2316,22 lei, 20 541,49 lei penalitate și 4 220,92 lei dobînda de întîrziere. Afirmă că, în scopul soluționării litigiilor pe cale amiabilă a expediat pîrîtului Marcenco Denis notificarea nr.3163 din 18 decembrie 2012, însă obligația contractuală nu a fost executată benevol. 1 Solicită, reclamantul încasarea din contul lui Marcenco Denis a sumei de 56 080,76 lei cu titlu de datorie pentru chirie și serviciile comunale, penalități, amendă și dobîndă de întîrziere. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 06 decembrie 2013 prezenta cauză, la cererea reprezentantului reclamantului, în temeiul art.43 alin.(2) lit.b) CPC, a fost strămutată după competență jurisdicțională la Judecătoria Ungheni.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 02 decembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 21 aprilie 2015, a fost admis apelul declarat de către SRL „Blando Auto”, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 02 decembrie 2014 și pronunțată o nouă hotărîre de admitere a acțiunii. S-a încasat din contul lui Marcenco Denis în beneficiul SRL „Blando Auto” suma de 29 002,10 lei cu titlu de datorie la plata chiriei și serviciilor comunale, 20 541,49 lei cu titlu de penalitate, 4 220,92 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere. În rest hotărîrea a fost menținută.

La 18 mai 2015, în termenul prevăzut de art.434 CPC, Marcenco Denis a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălți din 21 aprilie 2015 şi menținerea hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 02 decembrie 2014. În motivarea recursului Marcenco Denis a indicat că instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural, precum și nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele importante ale pricinii, aprecierea probelor a fost arbitrară. Menționează reclamantul că SRL „Blando Auto” a fost obligat de către instanța de fond să prezinte probe primare pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată, fapt ce nu a avut loc, astfel, instanța de apel nu era în drept să administreze probele prezentate de SRL „Blando Auto”, care au putut fi prezentate în prima instanță.

Mai mult, instanța de apel prin decizia recurată a încasat din contul său în beneficiul lui SRL „Blando Auto” suma totală de 57 764 lei, pe cînd apelantul-intimat a solicitat doar 50 080,37 lei, careva cereri de majorare sau concretizare a pretențiilor din partea apelantului-intimat nu au fost prezentate. La 14 iulie 2015 în adresa întimatului SRL „Blando Auto” a fost expediată copia recursului declarat de către Marcenco Denis, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 29 iulie 2015, SRL „Blando Auto” a depus referință la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu obiecțiile din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Marcenco Denis este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). 2 Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Marcenco Denis nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanța de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut ca motiv al admisibilităţii prezentului recurs argumentul invocat de către Marcenco Denis precum că instanța de apel nu era în drept să admită probe care au putut fi prezentate în prima instanță, deoarece întru confirmarea pretențiilor sale intimatul-reclamant a prezentat în prima instanță suficiente probe.

Deasemenea, nu poate fi reținut ca motiv al admisibilităţii argumentul recurentului precum că instanța de apel prin decizia din 21 aprilie 2015, a încasat mai mult decît s-a cerut, adică 57 764 lei, sumă ce diferă de suma solicitată de SRL „Blando Auto” în cererea de chemare în judecată 50 080,37 lei, or din materialele pricinii rezultă cert că instanța de apel a încasat de la Marcenco Denis în beneficiul SRL „Blando Auto” suma de 53 764,51 lei ce constituie datoria la plata chiriei și serviciilor comunale, penalitatea și dobînda de întîrziere. Indicarea de către SRL „Blando Auto” în cererea de apel a sumei de 50 080,37 lei a fost doar o eroare de calcul. 3 Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia. Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Marcenco Denis, ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Marcenco Denis, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Petru Moratu 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.