Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rh-184/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
12 august 2015
Părțile
Primăria s. Suruceni, r-nul Ialovenivs Agenţia Apele Moldovei, Agenţia Relaţii Funciare şi cadastru, ÎS Cadastru, Filiala OCT Ialoveni, Agenţia Proprietăţii Publice, SA Pescăruş Dănceni, SRL Victoraş
Pe scurt
Temeiurile declarării revizuirii

2rh-184/15 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanță N. Toma dosarul nr. 2rh-184/15 instanța de apel N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa instanţa de recurs V. Clevadî, I. Druţă, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Suruceni, raionul Ialoveni împotriva Agenţiei „Apele Moldovei”, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, intervenienţi accesorii Întreprinderea de Stat „Cadastru”, filiala OCT Ialoveni, Agenţia Proprietăţii Publice, Societatea pe acţiuni „Pescăruş-Dănceni” şi Societatea cu răspundere limitată „Victoraş” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2014, prin care recursul declarat de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni a fost declarat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 02 august 2012, Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei „Apele Moldovei”, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, intervenienţi accesorii ÎS „Cadastru” filiala OCT Ialoveni, Agenţia Proprietăţii Publice,

SA „Pescăruş-Dănceni” şi SRL „Victoraş” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile. În motivarea acţiunii, a indicat că în conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. k) a Legii privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr. 981 -XIV din 11 mai 2000 şi a Legii cu privire la proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale nr. 523-XIV din 16 iulie 1999, bunurile imobile, şi anume, bazinul acvatic cu nr. cadastral 5530302990 cu suprafaţa de 121,428 ha, construcţia hidrotehnică cu nr. cadastral 5530302990.01, cu suprafaţa de 20825,89 m2, bazinul acvatic cu nr. cadastral 5530302991, cu suprafaţa de 7,5324 ha şi bazinul acvatic cu nr. cadastral 5530103372, cu suprafaţa de 20,0015 ha au fost declarate proprietate publică a Consiliului sătesc Suruceni.

Susţine că conform deciziei Primăriei Suruceni nr. 2 din 06 februarie 1995, bunurile indicate au fost transmise cu titlul de folosinţă întreprinderii piscicole Ialoveni, reorganizată în SA „Pescăruş-Dănceni”. Menţionează că prin hotărârea Curţii Constituţionale nr. 17 din 05 august 2003, prevederile pct. 4 şi pct. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1202 din 08 noiembrie 2001 cu privire la unele măsuri pentru reglementarea utilizării bazinelor 2 acvatice, prin care a fost aprobată lista bazinelor acvatice piscicole, proprietate publică a statului atribuite în folosinţă întreprinderilor piscicole, iar autorităţile publice locale au fost obligate să anuleze deciziile de transmitere în arendă a bazinelor acvatice proprietate publică a statului, au fost declarate neconstituţionale.

A mai indicat că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2010 instanţa de judecată a constatat că bunurile imobile în litigiu aparţin administraţiei publice locale. Prin cererea de chemare în judecată şi cererea de concretizare a cerinţelor reclamanta Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, şi anume, a terenului bazinului acvatic cu nr. cadastral 5530302990, cu suprafaţa de 121,428 ha, construcţiei hidrotehnică cu nr. cadastral 5530302990.01, cu suprafaţa de 20825,89 m2, bazinului acvatic cu nr. cadastral 5530302991, cu suprafaţa de 7,5324 ha, bazinul acvatic cu nr. cadastral 5530103372 cu suprafaţa de 20,0015 ha după administraţia publică locală a satului Suruceni, r-nul Ialoveni şi obligarea ÎS „Cadastru” filiala OCT Ialoveni să efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile privind înscrierea dreptului de proprietate a bunurilor imobile.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 17 octombrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2014 recursul declarat de Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a fost considerat inadmisibil. La 27 ianuarie 2015, Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de recurs şi rejudecarea recursului. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015 cererea de revizuire depusă de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

La 08 august 2015, Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni a depus cerere de revizuire, solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierilor Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015 şi 13 august 2014 cu dispunerea rejudecării recursului. Revizuientul, Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni, în motivarea cererii de revizuire a indicat că nu este de acord cu încheierea instanţei de recurs deoarece instanţa nu s-a pronunţat în fapt şi in drept asupra fondului cauzei, deci a evitat să se pronunţe asupra ilegalităţii comise la privatizarea bazinelor acvatice. Consideră că există temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. a) şi b) CPC.

Menţionează că prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie din 12 martie 2015, în cauza penală nr. 2014970528, cadrul urmăririi penale s-a stabilit că Odobescu Taisia şi Sidun Nicolai au comis infracţiunea de fals în acte publice, infracţiune prevăzută de art. 332 alin. (1) Codul penal, însă urmărirea penală în privinţa acestora a fost încetată, în conformitate cu art. 275 pct. 4 CPP în legătură cu intervenirea termenului de prescripţie şi pct. 5 în legătură cu decesul făptuitorului, pe temei de reabilitare. 3 La fel a indicat că în ordonanţă a procurorului sunt făcute constatări deosebit de importante circumstanţe noi descoperite, în sensul că SA „Pescăruş – Dănceni” acţionînd cu intenţii criminale prin intermediul instituţiilor de sat a falsificat total şi a obţinut documente false la privatizarea criminală a celor două bazine acvatice de pe teritoriul administrativ al Primăriei Suruceni-proprietate publică de stat la nivel local.

Astfel, consideră că ordonanţa procurorului în Procuratura anticorupţie, Nadejda Busuioc din 12 martie 2015 în cauza penală nr. 20149700528 este o probă concludentă şi pertinentă, are importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, este obiect al probaţiei care duce la apariţia, modificarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile care au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, totodată avînd putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată şi care nu au fost cunoscute revizuientului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii, care au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă.

La fel, în opinia revizuientului o importanţă deosebită o au rapoartele de expertiză efectuate de către Direcţia Asigurare Operativă a CNA din 12 noiembrie 2014 nr. 282, 283 şi din 12 februarie 2015 nr. 20, care sunt descrise în ordonanţa procurorului nominalizată mai sus, din care rezultă falsificarea documentelor prezentate de către SA „Pescăruş-Dănceni, directorul Bortă Vitalie Victor.

Prin urmare, probatoriul susţinut de instanţa de recurs cît şi concluziile trase de pe urma aprecierii acestui probatoriu în raport cu probele noi recent descoperite de revizuient demonstrează falsul absolut total al probelor prezentate de reclamantul SA „Pescaruş-Dănceni” instanţelor de judecată, iar anterior instituţiilor de stat la privatizarea bazinelor acvatice de pe teritoriul administrativ al Primăriei Suruceni-proprietate publică de stat, astfel că se ajunge la concluzia că instanţele de judecată n-au observat elementele de rea-credinţă în comportamentul SA „Pescăruş-Dănceni”. La 27 mai 2015 şi la 30 iulie 2015, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi respectiv SA „Pescăruş-Dănceni” a depus referinţă la cererea de revizuire prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

4 Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) CPC cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a)s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. Colegiul reţine că revizuentul invocă drept temei pentru declararea revizuirii lit. a) şi b) din norma precitată. Referitor la lit. a) a art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că acest temei se referă la cazurile 5 în care un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre alţi participanţi la proces enumeraţi în art. 55, 59 CPC, care au luat parte la judecarea unei pricini civile, au fost condamnaţi printr-o sentinţă penală irevocabilă pentru infracţiune în legătură cu judecarea pricinii civile, anterior examinate.

Astfel, în acest caz, forţă probantă o are doar sentinţa irevocabilă, care să fie în legătură cu expunerea pricinii. Prezentarea în instanţa de revizuire numai a actelor de pornire a urmăririi penale sau de transmitere în privinţa unuia dintre subiecţii menţionaţi care se bănuieşte sau se învinuieşte că a comis o infracţiune în legătură cu judecarea pricinii, nu pot fi acceptate ca probă pentru constatarea circumstanţelor prevăzute de art. 449 lit. a) CPC. Drept urmare celor expuse, Colegiul consideră că ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Nadejda Busuioc din 12 martie 2015 nu poate fi acceptată ca probă în sensul art. 449 lit. a) CPC.

Colegiul mai menţionează că pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Colegiul învederează că circumstanţe noi descoperite trebuie să nu fi fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii, care au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă şi revizuentul dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, Colegiul consideră că în temeiul prevederilor art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, înscrisurile anexate de către revizuient la cererea de revizuire nu pot fi acceptate drept circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuenţilor, în vederea admiterii cererii de revizuire, deoarece ordonanţa anexată pe care se bazează revizuientul exista la data emiterii încheierii instanţei de recurs, însă ultimul nu a întreprins toate măsurile pentru a o prezenta. Cu atît mai mult, chear revizuientul în cererea de revizuire recunoaşte că această ordonanţă exista la data examinării pricinii în ordine de recurs, prin urmare revizuientul nu a întreprins toate măsurile pentru a le prezenta instanţei pînă la data devenirii hotărîrii judecătoreşti irevocabile.

La fel, nu poate constitui drept temei de admitere a cererii de revizuire copia încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2014 cu scrisoarea de însoţire. În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezenţa vreunui temei pentru admiterea cererii de revizuire. Mai mult, Colegiul menţionează că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). 6 Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 13 august 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Suruceni, raionul Ialoveni împotriva Agenţiei „Apele Moldovei”, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, intervenienţi accesorii Întreprinderea de Stat „Cadastru”, filiala OCT Ialoveni, Agenţia Proprietăţii Publice, Societatea pe acţiuni „Pescăruş-Dănceni” şi Societatea cu răspundere limitată „Victoraş” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.