2rh-62/15 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile

dosarul nr. 2rh-62/15

prima instanță: N. Toma

instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavrilița

instanța de recurs: V. Clevadî, Ion Druță, I. Corolevschi

Î N C H E I E R E

04 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii Ion Druță, Ion Corolevschi

examinând cererea de revizuire depusă de Primăria satului Suruceni, raionul

Ialoveni în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Suruceni,

raionul Ialoveni împotriva Agenției „Apele Moldovei”, Agenția Relații Funciare și

Cadastru, intervenienți accesorii Întreprinderea de stat „Cadastru”, filiala OCT Ialoveni,

Agenția Proprietății Publice, Societatea pe acțiuni „Pescăruș-Dănceni” și Societatea cu

răspundere limitată „Victoraș” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunurilor imobile și obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 august 2014, prin care a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni,

c o n s t a t ă:

La 02 august 2012, Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Agenției „Apele Moldovei”, Agenția Relații Funciare și Cadastru,

intervenienți accesorii ÎS „Cadastru” filiala OCT Ialoveni, Agenția Proprietății Publice,

SA „Pescăruș-Dănceni” și SRL „Victoraș” cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobile și obligarea efectuării rectificărilor în Registrul

bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii, a indicat că în conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. k) a Legii

privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 981 -XIV din 11 mai 2000 și a

Legii cu privire la proprietate publică a unităților administrativ - teritoriale nr. 523-XIV

din 16 iulie 1999, bunurile imobile, și anume, bazinul acvatic cu nr. cadastral

5530302990, cu suprafața de 121,428 ha, construcția hidrotehnică cu nr. cadastral

5530302990.01, cu suprafața de 20825,89 m2, bazinul acvatic cu nr. cadastral

5530302991, cu suprafața de 7,5324 ha și bazinul acvatic cu nr. cadastral 5530103372,

1

cu suprafața de 20,0015 ha au fost declarate proprietate publică a Consiliului sătesc

Suruceni.

Susține că conform deciziei Primăriei Suruceni nr. 2 din 06 februarie 1995,

bunurile indicate au fost transmise cu titlul de folosință întreprinderii piscicole Ialoveni,

reorganizată în SA „Pescăruș-Dănceni”

Menționează că prin hotărârea Curții Constituționale nr. 17 din 05 august 2003,

prevederile pct. 4 și pct. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1202 din 08 noiembrie

2001 cu privire la unele măsuri pentru reglementarea utilizării bazinelor acvatice, prin

care a fost aprobată lista bazinelor acvatice piscicole, proprietate publică a statului

atribuite în folosință întreprinderilor piscicole, iar autoritățile publice locale au fost

obligate să anuleze deciziile de transmitere în arendă a bazinelor acvatice proprietate

publică a statului, au fost declarate neconstituționale.

A mai indicat că prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2010 instanța

de judecată a constatat că bunurile imobile în litigiu aparțin administrației publice locale.

Prin cererea de chemare în judecată și cererea de concretizare a cerințelor

reclamanta Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a solicitat recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobile, și anume, a terenului bazinului acvatic cu nr.

cadastral 5530302990, cu suprafața de 121,428 ha, construcției hidrotehnică cu nr.

cadastral 5530302990.01, cu suprafața de 20825,89 m2, bazinului acvatic cu nr. cadastral

5530302991, cu suprafața de 7,5324 ha, bazinul acvatic cu nr. cadastral 5530103372 cu

suprafața de 20,0015 ha după administrația publică locală a satului Suruceni, r-nul

Ialoveni și obligarea ÎS „Cadastru” filiala OCT Ialoveni să efectueze rectificări în

Registrul bunurilor imobile privind înscrierea dreptului de proprietate a bunurilor

imobile.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 17 octombrie 2013 acțiunea a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2014 a fost respins apelul

declarat de Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 august 2014 recursul declarat de

Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a fost considerat inadmisibil.

La 27 ianuarie 2015, Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii

instanței de recurs și rejudecarea cauzei de instanța de recurs.

Revizuienta, Primăria s. Suruceni, r-nul Ialoveni, în motivarea cererii de revizuire,

a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC - au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Menționează că din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 770 din

23 octombrie 2014, efectuat de către Centrul de Expertize Independente „Cexin” rezultă

2

că documentele oficiale care au stat la baza privatizării, și anume, procesul-verbal cu

privire la terenurile proprietate publică din 05 iulie 2001 și decizia Consiliului local

Suruceni nr. 9 din 15 noiembrie 2001, au fost falsificate.

La fel, prin ordonanța Direcției Generale Urmărire Penală a Centrului Național

Anticorupție din 21 octombrie 2014, a fost pornită cauza penală pe art. 332 alin. (1) Cod

penal, pe faptul falsului în acte publice.

Astfel, consideră că circumstanțele noi descoperite intervin în obiectul probației,

având importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei, totodată, având și o putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată.

La 13 februarie 2015, Agenția Relații Funciare și Cadastru a depus referință la

cererea de revizuire prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată

și nefondată.

Prin referința din 02 martie 2015, SA „Pescăruș-Dănceni” a solicitat respingerea

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

La 03 martie 2015, revizuenta Primăria s. Suruceni a depus cerere de completare a

cererii de revizuire în care a indicat că prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1997/14 din

13 august 2014, Primăria s. Suruceni primind copia încheierii din 13 august 2014, dosarul

nr. 2ra-1977/14, a constatat că încheierea a fost falsificată. Astfel spus, aceasta este

afectată de un viciu fundamental, care poate fi reparat doar prin casarea acestei încheieri

și rejudecării recursului declarat.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea

lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea

participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată, nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din

27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative

cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra

aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) CPC cu art. 444 CPC, care este modificat

printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la citarea și participarea

părților în instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire în lipsa participanților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate, urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar

retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC este important ca

circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii

a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

Având ca temei prevederile normei enunțate, revizuienta, Primăria s. Suruceni, r-

nul Ialoveni a anexat la cererea de revizuire Raportul de constatare tehnico-științifică nr.

770 din 23 octombrie 2014 și ordonanța Direcției Generale Urmărire Penală a Centrului

Național Anticorupție din 21 octombrie 2014, care demonstrează că documentele care au

servit temei la privatizarea bazinelor acvatice au fost falsificate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că înscrisurile menționate nu pot fi considerate ca circumstanțe sau

fapte esențiale ale pricinii, care nu a fost și nu au putut fi cunoscute anterior petiționarului,

dat fiind faptul că aceste înscrisuri nu existau la momentul judecării pricinii.

Mai mult, la judecarea cauzei s-a constatat cu certitudine că bazinele acvatice în

litigiu au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile la 23 decembrie 2005 și,

respectiv, la 05 august 2009 ca proprietate a statului, iar prin urmare revizuienta nu poate

pretinde că ar fi fost lezată în careva drepturi.

De asemene, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că argumentul invocat de către revizuentă, precum că

încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 august 2014 a fost falsificată nu poate

constitui temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece este declarativ.

4

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârile Curții Europene a

Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 și în cazul

Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că temeiul invocat în

cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Primăria satului

Suruceni, raionul Ialoveni împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 august

2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Suruceni,

raionul Ialoveni împotriva Agenției „Apele Moldovei”, Agenția Relații Funciare și

Cadastru, intervenienți accesorii Întreprinderea de stat „Cadastru” filiala OCT Ialoveni,

Agenția Proprietății Publice, Societatea pe acțiuni „Pescăruș-Dănceni” și Societatea cu

răspundere limitată „Victoraș” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunurilor imobile și obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii Ion Druță

Ion Corolevschi

5