2ra-1813/15 — Repararea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani municipiul Chișinău, Judecător – Svetlana Balmuș Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Boris Bîrca, Sergiu Arnaut, Eugeniu Clim dosar 2ra-1813/15 ÎNCHEIERE 22 iulie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Iuliana Oprea, Maria Ghervas Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ștefan Bîcos, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Bîcos împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Ștefan Bîcos, a con st at at: La 11 iulie 2014 Ștefan Bîcos a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitînd constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei Ștefan Bîcos împotriva Ministerului Finanțelor privind repararea prejudiciului,

încasarea din contul Ministerului Justiției al Republicii Moldova a prejudiciului moral în mărime de 650 000 (șase sute cincizeci mii) lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 000 (trei mii) lei. În motivarea acţiunii, a indicat că a activat în organele afacerilor interne din anul 1991 şi pînă în anul 2008, iar în prezent este pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne. În primăvara – vara anului 1992 a participat la războiul pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi este decorat cu medalia „Meritul militar”. A indicat că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2010, a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui Ștefan Bîcos împotriva Consiliul municipal Chişinău şi a fost obligat Consiliul municipal Chişinău să-i acorde lui Ștefan Bîcos spaţiul locativ în municipiul Chişinău, conform normelor sanitare la momentul executării.

Întru executarea hotărîrii menţionate, de către Curtea de Apel 1 Chişinău a fost eliberat titlul executoriu nr.3-1403/10 din 15 aprilie 2010, care a fost prezentat spre executare executorului judecătoresc Ungureanu Oleg, care la rîndul său prin încheierea nr.12-1079/10 din 09 iunie 2010, a intentat procedura de executare cu acelaşi număr, prin care a obligat Consiliul municipal Chişinău să execute documentul executoriu în termen de 15 zile, însă hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2010 nu a fost executată. Pentru a concretiza motivele neexecutării pînă în prezent a hotărîrii judecătoreşti, la 19 aprilie 2012 prin scrisoare recomandată s-a adresat executorului judecătoresc Ungureanu Oleg, prin care a solicitat de a fi informat la ce etapă se află procedura de executare a documentului executoriu.

Potrivit informaţiei recepţionate, i-a fost comunicat că debitorul la moment nu dispune de spaţiu locativ. La data 11 iunie 2012 Ștefan Bîcos a depus o cerere de chemare în judecată cu privire la constarea încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2010, iar prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîşcani municipiul Chişinău din 31 ianuarie 2013, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013 apelurile declarate de Ștefan Bîcos şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova au fost respinse, cu menţinerea hotărîrii judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 31 ianuarie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2014 au fost casate parțial hotărârile instanțelor de judecată inferioare, fiind emisă o nouă hotărîre, prin care a fost încasată suma de 3 000 (trei mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în beneficiul lui Ștefan Bîcos. Astfel, Ștefan Bîcos a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 650 000,00 (șase sute cincizeci mii) lei. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 16 octombrie 2014 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Bîcos către Ministerul Justiției al RM, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015 a fost respins apelul declarat de Bîcos Ștefan. A fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 16 octombrie 2014, în pricina civilă la acțiunea înaintată de Bîcos Ștefan către Ministerul Justiției al RM, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral. 2 La 22 mai 2015 Ștefan Bîcos a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, solicitînd casarea integrală a deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acțiunea lui Ștefan Bîcos împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

În motivarea cererii a indicat că nu este deacord cu soluțiile date de instanțele de judecată, ori instanțele nu au oferit nici un argument concludent care motivează circumstanțele constatate ale pricinii. Consideră că instanța de apel în mod nefondat a menționat că perioada de examinare nu poate fi imputată instanțelor de judecată, ori termenul pretins se datorează neprezentării participanților la proces în ședințele de judecată, contestării actelor judecătorești și imposibilității judecătorului I.Vornciescu de a participa în continuare la examinarea pricinii. A mai indicat că, atît instanța de fond, cît și instanța de apel a ignorat prevederile Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și nu a reținut că aceasta este o Lege specială.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Ștefan Bîcos ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Colegiul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, recursul declarat de Ștefan Bîcos, se limitează la simpla expunere a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului, ceea ce denotă caracterul declarativ al recursului și evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de 3 judecată, fără a evidenția acele erori sau omisiuni ale instanței de apel care ar dicta declararea recursului ca fiind admisibil. Se cere a fi precizată că, specific recursului declarat în condiţiile secţiunii a 2- a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ștefan Bîcos. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Iuliana Oprea Maria Ghervas 4