2ra-1576/15 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil

Prima instanță: Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 2ra -1576/15 Judecător: C. Ursachi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, L. Bulgac, N. Simciuc ÎNCHEIERE 05 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Nadejda Toma, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Novac Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Novac Anatolie împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de către Anatolie Novac, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 02 decembrie 2014 în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, fiind emisă în această parte o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial pretenția lui Anatolie Novac împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Anatolie Novac prejudiciul moral în mărime de 100 (o sută) lei, în rest, hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 decembrie 2014 fiind menținută, c o n s t a t ă : La 21 octombrie 2014, Anatolie Novac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Anatolie Novac a indicat că în anul 2011 toţi lucrătorii SRL „Comunalindmontaj” au depus la Judecătoria Botanica cereri de chemare în judecată privind încasarea salariului de la SRL „Comunalindmontaj”, conținutul cererilor şi anexe fiind practic identice la toţi.

Toate cererile au fost examinate de către judecătorii la care au fost repartizate încă în anul 2012. Menționează că a depus la Judecătoria Botanica cererea de chemare în judecată privind încasarea salariului în mărime de 113 516 lei şi prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei de la SRL „Comunalindmonţaj” pe data de 06 decembre 2011. Cererea dată a fost repartizată spre examinare judecătorului Svetlana Garştea-Bria care prin încheierea din 14 decembrie 2011, a dispus de a nu da curs cererii menționate mai sus din motivul că nu sunt expuse circumstanțele de drept pe care se bazează cerințele, lipsesc probe care confirmă cheltuieli de judecata şi nu sunt autentificate în modul corespunzător înscrisurile anexate.

La 28 decembrie 2011 a fost depusă cerere de înlăturarea neajunsurilor în care a fost indicată legislația în baza la care se solicită încasarea salariului, s-a menționat că deoarece la litigiul de muncă taxa de stat nu se achită, în calitate de cheltuieli de judecată rămân doar cheltuielile de judecare a pricinii care sunt enumerate în arţ. 90 din CPC şi care apar numai la examinarea pricinii, respectiv la depunerea cererii de chemare în judecată nu pot fi anexate probe care confirmă cheltuielile de judecată care vor avea loc la examinarea pricinii. Referitor la anexe, a fost explicat că originalele vor fi prezentate în prima ședință de judecată pentru a fi autentificate de către instanţa. Prin încheierea din 04 ianuarie 2012, Judecătoria Botanica, mun.

Chişinău a restituit cererea de chemare în judecată pe motivul că nu au fost înlăturate neajunsurile, fără a explica care anume neajunsuri nu au fost înlăturate. La 12 ianuarie 2012 la Judecătoria Botanica a fost depusă repetat cererea de chemare în judecată privind încasarea salariului de.la SRL „Comunalindmontaj” în mărime de 94316 lei. La depunerea cererii au fost luate în considerație indicațiile instanţei în încheierea din 14 decembrie 2011, cererea modificată şi anexe autentificate. Prin încheierea din 30 ianuarie 2012 cererea dată a fost restituită de către judecătorul Nicolae Șova pe motivul că nu a fost respectată calea prealabilă de soluționare a litigiului (la cerere s-a anexat reclamație fără dovada expedierii).

La 06 martie 2012 cererea de chemare în judecată a fost depusă a treia oară, în cazul dat cu anexe autentificate şi cu dovada primirii reclamației, cererea dată iar a fost repartizată judecătorului Svetlana Garştea-Bria. Pe data de 21 martie 2012, reclamantul a primit prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei” cerere de chemare în judecată depusă pe data de 06 martie 2012 cu anexe. La materialele primite nu a fost anexată încheierea privind restituirea cererii. La 26 martie 2012, reclamantul a depus în cancelaria Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău cerere prin care a solicitat să fie eliberată încheierea privind restituirea cererii de chemare în judecată. La cererea privind eliberarea încheierii a primit răspuns că actele au fost restituite fără încheiere.

A invocat reclamantul că astfel, în cazul restituirii cererii de chemare în judecată depuse la 06 martie 2012, a fost grav încălcate prevederile CPC, şi dreptul reclamantului privind contestarea deciziei despre restituirea cererii de chemare în judecată. Tot atunci, la materialele restituite a fost anexată o scrisoarea de însoțire, prin care i-a fost adus la cunoștință că cererea depusă pe data de 06 martie 2012 a fost restituită deoarece nu au fost executate încheierile Judecătoriei Botanica din 14 decembrie 2011 şi 30 ianuarie 2012 (încheierile pe alte două dosare). Susține reclamantul că pornindu-se de la idea că scrisoarea dată înlocuiește încheierea de restituire, reclamantul a fost nevoit să conteste decizia jud. Sv.

Garştea Bria exprimată în scrisoarea de însoțire care poate fi calificată ca încheierea de restituire sub o altă formă de cât cea prevăzută de legislație. Prin Decizia din 12.06.2014, Curtea de Apel Chişinău a constatat ca acțiunile instanţei de fond nu au fost legale, recursul a fost admis, restituind pricina în aceiași instanță pentru examinarea în fond. Ignorând decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2012, prin încheiere din 01 august 2012, Sv. Garştea-Bria iar nu dă curs cererii de chemare în judecată pe motive pe care deja s-a expus Curtea de Apel Chişinău. În perioada din luna noiembrie 2012 şi până la 31 mai 2013, d-a Sv.

Garştea- Bria a admis în ședință de judecata în calitatea de reprezentant al SRL „Comunalindmontaj” persoana care nu avea drept legal să reprezinte persoana juridică dată şi care, cu permisiunea instanţei, a întreprins un șir de măsuri procedurale, inclusiv şi a depus recursul din 20 februarie 2013. Prin acțiunile date susține reclamantul că d-a Sv. Garştea-Bria grav a încălcat Codul de procedură civilă. Cererea de chemare în judecată privind încasarea salariului de la SRL „Comunalindmontaj”, depusă în instanţa de judecată pe data de 06 martie 2012 până în prezent nu a fost examinată şi asta demonstrează atitudinea instanţei de Judecată faţă de dosarul dat şi articolul 192 CPC, care spune că litigiile de muncă se judecă de urgență şi în mod prioritar.

Mai mult ca atât, în perioada de doi ani şi jumătate d-a Sv. Garştea-Bria a admis practic toate demersurile înaintate de pârât, dar demersul reclamantului privind audierea martorilor de mai multe ori a ignorat. Toate demersurile au fost admise până la audierea părților. Reclamantul ca parte pe dosar a fost audiat numai în ședința din 15 iulie 2014. În ședința dată, de către instanță a fost luată decizia privind finisarea examinării în fond. A mai indicat reclamantul că în ședința de judecată din 11 august 2014, ora 09-00, numită pentru susțineri verbale, judecătorul Sv. Garştea-Bria a dat citirii încheiere privind reluarea examinării pe motivul că în cancelaria judecătoriei a parvenit referința pârâtului, după mai mult de doi ani de zile din data depunerii cererii de chemare în judecată.

Tot aici reclamantul menționează că în ședința din 11 august 2014, reclamantului nu i-a fost înmânată referința şi nu i-a fost dată posibilitate să se expună asupra ei. Pentru a obține referința reclamantul a depus cererea prin care a solicitat să facă cunoștință cu dosarul. La întoarcerea dosarului a rugat grefiera să-i elibereze un exemplar de referință deoarece în ședință nu i-a fost dat, la ce a primit un răspuns că referința a fost depusă pe data de 08 august 2014, vineri, seara şi pe data de 11 august 2014, luni, dimineață încă nu era la judecător. Consideră reclamantul că erorile judiciare comise de instanţa de fond a determinat încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei.

Drept dovadă a prejudiciului moral îl reprezintă situația materială a reclamantului care având la întreținere trei copii, la care soția se află în concediul de maternitate şi care are mari datorii, deja nu are posibilitatea să încaseze salariul de la SRL „Comunalindmontaj”, deoarece conducerea nouă a falimentat intenționat întreprinderea dată şi în anul 2013 a înstrăinat imobilul care aparținea întreprinderii. Toate acestea au determinat apariția certurilor pe motive financiare ce a determinat o situație şi suferințe extrem de resimțite de către reclamant.

Prin urmare, a solicitat Anatolie Novac, constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei Novac Anatolie împotriva SRL „Comunalindmontaj” cu privire la încasarea salariului neachitat, dosarul nr. 2- 3098/12; repararea prejudiciului moral cauzat în urma încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul său a sumei de 150 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 decembrie 2014, acțiunea lui Anatolie Novac a fost admisă parțial. A fost constatat violarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil stabilit de art. 6 al CEDO, în rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 05 martie 2015, s-a admis apelul declarat de către Anatolie Novac, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 decembrie 2014 în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, fiind emisă în această parte o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial pretenția lui Anatolie Novac împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Anatolie Novac prejudiciul moral în mărime de 100 (o sută) lei, în rest, hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 decembrie 2014 fiind menținută.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 04 mai 2015, în termenul prevăzut de lege, Anatolie Novac a declarat recurs, solicitând casarea parțială a deciziei Curţii de Apel Chișinău din 05 martie 2015 în partea în care s-a încasat prejudiciului moral în mărime de 100 (o sută) lei, cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie Novac împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei să fie admisă integral cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 150 000 lei. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele care au importantă pentru soluționarea pricinii, și a aplicat eronat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Novac Anatolie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Novac Anatolie ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Novac Anatolie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nadejda Toma Ion Druţă