- Dosarul nr.
- 2rac-256/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 iulie 2015
- Părțile
- SRL ILINSTAL vs SRL Demarc-Prim
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2rac-256/15 — Încasarea datoriei
Prima instanţă: A. Donos 2rac-256/15 Instanţa de apel: N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş ÎNCHEIERE 22 iulie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Iuliana Oprea, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Demarc-Prim” privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 16 aprilie 2014, c o n s t a t ă: La 07 octombrie 2013, SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Demarc-Prim” privind încasarea datoriei în sumă de 88 280 lei.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, SRL „Ilinstal”, în calitate de vînzător, a livrat către SRL „Demarc-Prim”, în calitate de cumpărător, conform facturii fiscale seria SW nr. 0421798 din 29 februarie 2008, seminţe de porumb destinate pentru agricultură, în sumă totală de 88 280 lei. Menţionează că datoria în sumă de 88 280 lei nu a fost achitată de către pîrît, din care motive, la 18 iulie 2013, a expediat în adresa SRL „Demarc-Prim” o pretenţie prin care a solicitat achitarea datoriei în decurs de 7 zile, însă care nu a fost satisfăcută pînă în prezent. Reclamanta SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate solicită încasarea de la SRL „Demarc-Prim” a datoriei în mărime de 88 280 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 16 aprilie 2014, cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate împotriva SRL „Demarc-Prim” privind încasarea datoriei în sumă de 88 280 lei, a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 16 aprilie 2014. La 28 mai 2015, SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 martie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 16 aprilie 2014 cu remiterea pricinii spre rejudecare instanţei de insolvabilitate, la Curtea de Apel Chişinău.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 martie 2015 este una ilegală şi neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea competenţei jurisdicţionale, precum şi cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material, şi anume nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum şi a încălcat normele de drept procedural. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.
Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ilinstal”, în proces de insolvabilitate. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea Maria Ghervas