Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-504/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
8 aprilie 2015
Părțile
SRL Ilinstal în proces de insolvabilitate vs GŢ Nistru
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2rac-504/15 — Încasarea datoriei

Judecătoria Anenii Noi Dosarul nr. 2rac-504/15 Judecător: D. Musteaţă Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată formulată de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate împotriva GŢ „Nistru” cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, CONSTATĂ : La 11.11.2013, administratorul SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate a depus cerere de chemare în judecată împotriva GŢ „Nistru” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea cererii, s-a invocat că, în urma înţelegerilor între administraţia SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate şi pârâtul GŢ „Nistru”, reclamantul a livrat marfa în formă de produse chimice în sumă totală de 37843 lei, pe care pârâtul urma să le achite. Livrarea este confirmată prin facturile fiscale prezentate de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate după cum urmează: Factura fiscală nr. DK 0135625 din 05.08.2005 pentru suma de 21956 lei şi Factura fiscală nr. DC 353296 din 26.07.2005 pentru suma de 37843 lei. Ca urmare, pârâtul a stins parţial datoria faţă de reclamant în sumă de 21956 lei, astfel acumulând o datorie în sumă de 15887 lei. La data de 15.07.2013 a fost întocmită o somaţie de plată care a fost recepţionată şi semnată de către pârât la data de 18.07.2013, însă acesta nu a reacţionat la cerinţele de executare.

Pînă în prezent pârâtul nu a efectuat nici o plată şi ignorează solicitările reclamantului privind achitarea datoriei. SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate cere încasarea de la GŢ „Nistru” a datoriei în sumă de 15887 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 03 aprilie 2014 s-a respins ca depusă tardiv cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate împotriva GŢ „Nistru” cu privire la încasarea datoriei în mărime de 15887 lei. La 30.04.2014, hotărîrea instanţei de fond a fost contestată cu apel de către administratorul insolvabilităţii SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate care solicită 1 admiterea apelului casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a actiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 03 aprilie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi- au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. În motivarea deciziei, instanţa de apel a indicat că, administratorul insolvabilităţii poate înainta cereri în interesul întreprinderii insolvabile, în vederea recuperării datoriilor, în baza tranzacţiilor avute loc în perioada de 3 ani, anticipată intentării procesului de insolvabilitate, la caz, perioada 21.08.2008-21.08.2011.

Mai menţiona instanţa de apel că acest termen este un termen special care diferă de cel din CC, aplicat de prima instanţă şi care este aplicat de instanţă din oficiu. La caz, tranzacţia între părţile litigante a avut loc în a. 2005, pîrîtul GŢ „Nistru” aflîndu-se în imposibilitatea de a verifica existenţa ori lipsa datoriei pe motiv că nu mai activează din a. 2005, fiind nimicite actele contabile, şi consideră că cererea de chemare în judecată înaintată de administratorul insolvabilităţii SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate împotriva GŢ „Nistru” cu privire la încasarea datoriei în mărime de 15887 lei este tardivă. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

La 13 februarie 2015, SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de chemare în judecată şi în cererea de apel, indicînd totodată că instanţa de apel nu a apreciat corect probele şi circumstanţele cauzei.

La data de 17.03.2015, intimatul GŢ „Nistru” a depus referinţă la recursul declarat de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil cu menţinerea în vigoare a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 03 aprilie 2014. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

2 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată formulată de SC „Ilinstal” SRL în proces de insolvabilitate împotriva GŢ „Nistru” cu privire la încasarea datoriei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.