3ra-973/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Efros dosarul nr. 3ra-973/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Eudochiei Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ împotriva Primăriei mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 martie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de către Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 decembrie 2014, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 14 mai 2014, Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău, intervenient accesoriu ÎM „Piaţa Centrală” cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii au invocat la 07 decembrie 2012, Primăria mun.

Chişinău a eliberat ÎM „Piaţa Centrală” Certificatul de Urbanism cu nr. 758/12 pentru construirea unui obiectiv comercial (S+P+3E) cu portalul intrării în Piaţa Centrală din str. Bulgară în limitele hotarului terenului arendat cu reamplasarea staţiei de transformator. Susţin că ulterior, Certificatul de urbanism cu nr. 758/12 din 07 decembrie 2012 a fost anulat şi eliberat un alt Certificat de urbanism cu nr. 140/13 din 06 martie 2013, beneficiari fiind ÎM „Piaţa Centrală” şi SRL „Toptrans Service”. 1 Menţionează că la 12 iunie 2013, Primăria mun. Chişinău a eliberat dispoziţia cu nr. 431-d prin care a dispus anularea certificatul de urbanism cu nr. 140/13 din 06 iunie 2013 şi de a menţine valabilitatea Certificatului de urbanism cu nr. 758/12 din 07 decembrie 2012 eliberat ÎM „Piaţa Centrală”.

Afirmă că potrivit Regulamentului local de urbanism al oraşului Chişinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chişinău cu nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, terenul respectiv fiind amplasat în zona cu codul „C5”. Relatează că conflictul între comercianții din sectorul „Fierărie” a apărut la finele anului 2012, atunci când a fost eliberat Certificatul de urbanism cu nr. 758/12 din 07 decembrie 2012. După lungi dezbateri şi negocieri, la 08 iulie 2013, Direcţia Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a eliberat o scrisoare cu nr. 21/882 prin care a menţionat că pentru a obţine autorizaţia de construire beneficiarul urmează să soluţioneze toate chestiunile legate de necesitatea eliberării terenului pentru construcţie şi de asigurarea comercianţilor cu locuri noi de comerţ.

Indică că nu au fost asiguraţi cu locuri noi de comerţ, nici viitorul teren nu a fost eliberat. Afirmă că la 21 martie 2014, Primăria mun. Chişinău a eliberat ÎM „Piaţa Centrală” autorizaţia de construire cu nr. 93. Menţionează că nefiind de acord cu eliberarea documentaţiei permisive pentru construire, la 08 aprilie 2014, s-au adresat Primăriei mun. Chişinău cu solicitarea de a anula din oficiu Certificatul de urbanism cu nr. 758/12 din 07 decembrie 2012 şi Autorizaţia de Construire cu nr. 93 din 21 martie 2014, însă până în prezent nu a primit niciun răspuns din partea Primăriei mun. Chişinău.

Invocă prevederile art. 16 Legea contenciosului administrativ, care stipulează că persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate. Consideră că prin eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire, Primăria mun. Chişinău a încălcat legislaţia în vigoare. Astfel, conform art. 6 alin. (2) Legea privind autorizarea executării lucrărilor în construcţii, la certificatul de urbanism pentru proiectare, emitentul va anexa: a) planul de amplasare a imobilului/terenului, cu indicarea dimensiunilor/hotarelor acestuia, b) avizul sanitar, c) avizul ecologic, d) avizul serviciului pompieri şi salvatori.

Constată faptul că la Certificatul de urbanism lipsesc avizul ecologic şi avizul serviciului pompieri şi salvatori. Avizul privind coordonarea atribuirii terenului pentru amplasarea şi proiectarea obiectului nu a fost eliberat de Inspectoratul Ecologic de Stat. Menţionează că potrivit art. 3 alin. (l) lit. d) Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează şi se emite în baza cererii, la care se anexează, în original şi în copii, 2 următoarele documente acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit.

Acordul comercianţilor care au contracte de arendă a spaţiilor, a gheretelor din zona „Fierărie” nu a fost solicitat şi nici nu au fost petrecute consultările cu comercianţii aşa cum a menţionat în scrisoarea sa şeful interimar al Direcţiei Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare. Menţionează că certificatul de urbanism cu nr. 758/12 din 07 decembrie 2012, prevede expres că proiectarea se va face în limitele terenului arendat. Consideră că la elaborarea Certificatului de urbanism a fost încălcată Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriilor, care în art. 12 stipulează că planurile urbanistice sunt următoarele: a) planurile urbanistice generale, b) planurile urbanistice zonale, c) planurile urbanistice de detaliu.

Conform art. 27 Legea nr. 835/1996, consultarea populaţiei se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice şi de planuri de amenajare a teritoriului, cu excepţia planului de amenajare a teritoriului naţional şi a planurilor urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public. Prin urmare, acordându-i acestei zone regimul „C5”, Administraţia Publică Locală trebuia să elaboreze un plan urbanistic de detaliu a acestei zone care ar prevedea edificarea unor centre comerciale cu 4 etaje. Indică că prin prisma prevederilor Regulamentului local de urbanism al oraşului Chişinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chişinău cu nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare urma să elaboreze planul urbanistic zonal şi cel de detaliu pentru a-l aproba la Consiliul mun.

Chişinău. În acest context, eliberarea autorizaţiei de construire cu nr. 93 din 07 decembrie 2012, în baza proiectului urbanistic de organizare a şantierului contravine prevederilor art. 13 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996, care statuează că planul urbanistic general se întocmeşte pentru întreg teritoriul localităţii, inclusiv pentru toate teritoriile necesare funcţionării şi dezvoltării acesteia. Consideră că a fost încălcată şi decizia Consiliului mun. Chişinău cu nr. 22/40 din 15 decembrie 2008, care prevede expres că elaborarea Planului urbanistic local şi de detaliu şi aprobarea documentaţiei elaborate în corespundere cu cerinţele Regulamentului de urbanism al mun. Chişinău. Remarcă că terenul pe care ÎM „Piaţa Centrală” îşi desfăşoară activitatea este dat în arendă de către Consiliul municipal Chişinău.

Fac referire reclamanţii la prevederile art. 885 Cod civil, care statuează că nici locatorul şi nici locatarul nu are dreptul să schimbe forma sau destinaţia bunului în timpul locaţiunii. Susţin că consiliul municipal Chişinău nu a emis nici o decizie prin care să-i ofere dreptul de a construi pe terenul proprietate publică, chiar dacă ÎM „Piaţa Centrală” este o întreprindere fondată de Consiliul municipal Chişinău, iar 3 ocuparea abuzivă a domeniului public s-a făcut fără acordul Consiliului mun. Chişinău şi contrar prevederilor legale. Menţionează că planurile menţionate nu au fost aprobate de Consiliu şi nici nu există decizii privind atribuirea terenului arendat pentru a construi Centre Comerciale.

Conform proiectului prezentat de beneficiar, această construcţie urmează să fie conectată la sursa autonomă de încălzire prin arderea gazelor naturale. Indică că reieşind din aceasta, la proiect urma a fi petrecută expertiza ecologică de stat a proiectului, pentru a efectua studiul de fezabilitate privind factorii nocivi şi dăunători, ceea ce nu a fost făcut.

Conform art. 3 lit. d) Legea privind protecţia mediului înconjurător, proiectarea, amplasarea şi punerea în funcţiune a obiectivelor social-economice, realizarea programelor şi activităţilor care presupun schimbări ale mediului înconjurător sau ale unor componente ale acestuia se admit numai cu condiţia informării (de către autorităţile administraţiei publice locale şi beneficiari) şi cu acordul populaţiei care locuieşte în perimetrul zonei de protecţie sanitară a obiectivului respectiv, în etapele de proiectare şi amplasare a acestuia, cu cel puţin 30 de zile înainte de întocmirea materialelor de atribuire a terenului în conformitate cu legislaţia, cu avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat asupra documentaţiei de proiect, elaborate în modul stabilit.

Mai notează că la eliberarea autorizaţiei de construire cu nr. 93 din 21 martie 2014, a fost utilizată o semnătură a vice-primarului Nistor Grozavu, care nu-i aparţine, considerând că aceasta a fost falsificată, ceea ce este o gravă încălcare a legislaţiei, care poate fi sancţionată penal. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 1, 5, 7, 166, 167 CPC, art. 16, 21, 25, 26 Legea contenciosului administrativ, art. 14 Legea nr. 436, art. 3, 6, Legea nr. 163. Solicită admiterea acţiunii, anularea certificatului de urbanism cu nr. 758/12 din 07 decembrie 2012 şi a autorizaţiei de construire cu nr. 93 din 21 martie 2014 ca fiind eliberate cu încălcarea legislaţiei în vigoare. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 08 decembrie 2014 a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 martie 2015 a fost respins apelul declarat de către Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 22 mai 2015, Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu restituirea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată.

4 Susţin că la judecarea apelului nu au fost citaţi legal, nu au cunoscut despre data, ora şi locul judecării apelului. De asemenea, nu a fost informat nici intimatul, care nu s-a prezentat la şedinţa de judecată. Menţionează că contrar reţinerilor instanţei de apel, în şedinţa de judecată a fost prezent reprezentantul ÎM „Piaţa Centrală” care niciodată pe parcursul examinării cauzei nu a contestat calitatea lor de reclamanţi. Mai mult ca atât, dânşii au dreptul de subarendă a spaţiilor destinate comerţului pe teritoriul Pieţei Centrale. Invocă prevederile art. 885 Cod civil, care stipulează că nici locatorul şi nici locatarul nu are dreptul să schimbe forma sau destinaţia bunului în timpul locuţiunii.

Relatează că la momentul eliberării autorizaţiei de construire şi anume, la 21 martie 2014, Consiliul municipal Chişinău nu a emis nici o decizie prin care să-i ofere dreptul de a construi pe terenul proprietate publică, chiar dacă ÎM „Piaţa Centrală” este o întreprindere fondată de Consiliul municipal Chişinău. Ocuparea abuzivă a domeniului public s-a făcut fără acordul Consiliului mun. Chişinău şi contrar prevederilor legale. Remarcă că sunt îndreptăţiţi de a cere anularea autorizaţiei de construire, deoarece la momentul eliberării acestei autorizaţii, procedurile legale nu au fost îndeplinite. Toate documentele şi deciziile permisive de a construi au fost obţinute nu în timpul perfectării autorizaţiei de construire, dar cu mult timp după ce au fost obţinută autorizaţia.

Menţionează că la momentul acţionării în judecată, nu au avut în posesie documentele precum, avizul sanitar, avizul ecologic şi avizul serviciului pompieri, însă odată ce au fost prezentate aceste documente, instanţa de judecată urma să le studieze amănunţit şi să le dea o apreciere negativă. Conform Legii privind autorizarea executării lucrărilor în construcţii, pentru a obţine certificatul de urbanism pentru proiectare , beneficiarul trebuie să prezinte aceste avize. La momentul emiterii certificatului de urbanism cu nr. 758/12 din 07 decembrie 2012, aceste avize ale organelor de resort lipseau. Prin urmare, menţionează că eliberarea certificatului de urbanism cu nr. 758/12 clin 07 decembrie 2012, a avut loc cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi cu încălcarea procedurilor stabilite.

Relatează că în cadrul procesului de judecată, recurenţii au menţionat că în conformitate cu proiectul prezentat de beneficiar, această construcţie urmează să fie conectată la sursa autonomă de încălzire prin arderea gazelor naturale. Reieşind din aceasta, la proiect urma să fie făcută expertiza ecologică de stat a proiectului, pentru a efectua studiul de fezabilitate privind factorii nocivi şi dăunători, ceea ce nu a fost făcut. Menţionează că potrivit art. 3 alin. (l) lit. d) Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează şi se emite în baza cererii, la care se anexează, în original şi în copii, următoarele documente: d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de 5 imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit.

Indică că la materialele dosarului lipseşte avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat, ceea ce dă posibilitate instanţei să anuleze autorizaţia de construire, în baza legii contenciosului administrativ. Mai mult ca atât, nu a fost dată nici o apreciere dispoziţiei Primarului general al mun. Chişinău unde a interzis eliberarea documentelor pentru construcţie sau documentelor pentru privatizarea terenurilor în Piaţa Centrală până nu va fi aprobat de Consiliul municipal Chişinău planul urbanistic de detaliu privind reconstrucţiile în perimetrul Pieţii Centrale. Astfel, angajaţii Primăriei au neglijat dispoziţia Primarului General şi au eliberat autorizaţia de construire, contrar legii.

Indică că conform Legii nr. 163 pentru a obţine certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire beneficiarul urmează să prezinte acordul favorabil autentificat notarial al proprietarilor / coproprietarilor a terenului sau construcţiilor învecinate pentru a putea construi, deoarece viitoarea construcţie poate încălca drepturile vecinilor. Clădirea proiectată de ÎM „Piaţa Centrală” şi care urmează a fi construită este nemijlocit învecinată cu alte două clădiri care aparţin cu drept de proprietate lui Leonid Roitman şi unui alt cetăţean, care nu au dat acordul său autentificat notarial pentru ca ÎM „Piaţa Centrală” să execute lucrările de construcţie. La 23 iunie 2015, ÎM „Piaţa Centrală” a depus referinţă la cererea de recurs, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz, se constată că recurenţii Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ s-au conformat prevederilor legale, recursul declarat la 22 mai 2015 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 martie 2015 fiind în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

6 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Eudochia Buzdugan, Vasile Bolea, Alexandru Grama, Petru Plămădeală, Valeri Diuvenji şi Veaceslav Daţ se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva 7