3ra-877/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – Vl. Braşoveanu dosarul nr. 3ra-877/15 instanţa de apel – M. Guzun, A. Gavriliţa, I. Muruianu ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Topal Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Topal Mihail împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţie cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Topal Mihail şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 14 aprilie 2014, c o n s t a t ă La 04 octombrie 2013 Topal Mihail a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţie cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 09 august 2013 Direcţia Securitate Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a emis decizia nr. 122, prin care i-a retras şi anulat permisul de portarmă nr. 21/14538, eliberat la 10 aprilie 2013 şi permisul de port armă nr. 321, eliberat la 10 aprilie 2013. Motiv pentru retragere servind faptul că de către concubina sa, la domiciliul ce le aparţine, au fost depistate semne distincte de pătrundere, cât şi dispariţia armei de foc cu ţeavă lisă, care-i aparţinea. Consideră că, decizia prin care i-a fost retras şi anulat permisul de portarmă nr. 21/14538 este nefondată, informaţia şi probele invocate fiind obţinute contrar procedeelor şi actelor de constatare prevăzute de lege, fară a se lua de la el vre-o explicaţie în acest sens, totodată neverificând circumstanţele importante a cauzei date.

Indică reclamantul, că la cererea prealabilă din 06 septembrie 2013 adresată Direcţiei Securităţii Publice nu a primit răspuns. Cere reclamantul anularea deciziei nr. 122 a Direcţiei Securitate Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei din 09 august 2013. La 11 aprilie 2014 în cadrul judecării pricinii, reprezentantul reclamantului, avocatul Pavel Zamfir, a concretizat pretenţiile şi a renunţat, în numele reclamantului, la capătul de cerere în partea anulării deciziei cu privire la retragerea permisului nr. 321 eliberat pentru arma de foc cu ţeava lisă model “MŢ 21-12”, cal. 12x70 mm, nr. 3511, în rest a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 14 aprilie 2014 a fost respinsă acţiunea lui Topal Mihail. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2015, apelul declarat de către Topal Mihail a fost respins şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 14 aprilie 2014. La 30 aprilie 2015 Topal Mihail a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia aplicată şi a aplicat o lege ce nu trebuia aplicată. Indică recurentul că nu există nici o prevedere legală care ar coincide cu concluzia instanţei de apel, prin care susţine că sancţiunea de retragere şi anulare a permiselor de port armă se aplică în privinţa tuturor premiselor deţinute, chiar dacă abateri de la integritatea armelor au fost constatate doar în privinţa unei arme.

Susţine recurentul că, poate fi constatată legalitatea deciziei contestate doar în partea retragerii şi anulării permisului cu privire la arma cu ţeavă lisă model “MŢ 21- 12”, cal. 12x70 mm, nr. 3511, deoarece doar această armă a fost pierdută, iar în partea contestată cu privire la retragerea şi anularea permisului de portarmă nr. 21/14538, eliberat la 10 aprilie 2013 valabil pînă la 10 aprilie 2018, pentru deţinerea pistolului cu glonţ de model “Glock -19”, cal. 9x19 mm, nr. PBY 847, nu pot fi aplicate prevederile art. 26 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 110 cu privire la arme, deoarece arma nu a fost pierdută şi se află pînă în present în posesia sa. Astfel, consideră că urma ai fi aplicată o singură pedeapsă pentru o singură încălcare şi nicidecum două pedepse pentru o singură încălcare.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Topal Mihail nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Topal Mihail asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Topal Mihail ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Topal Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Galina Stratulat