2rh-201/15 — Evacuare

Dosarul nr. 2rh-201/15 Prima instanță: Judecătoria Telenești (jud O. Școlnic) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud E. Grumeza, A. Rotaru, D. Pușca) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție(jud.:N.Clima, P.Moraru, O.Sternioală) ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte de ședință Tatiana Vieru Judecătorii: Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire a lui Arteni Olimpiada împotriva încheierii din 06 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pînzari Dina către Arteni Olimpiada privind evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea imobilului și repararea prejudiciului material, și, cererea reconvenţională depusă de Arteni Olimpiada către Pînzari Dina privind anularea parţială a certificatului de moştenitor legal, recunoaşterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor pentru îmbunătățirea bunului c o n s t a t ă : La data de 08 iunie 2009 Pînzari Dina s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Olimpiadei Arteni privind evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ și obligarea de a nu crea obstacole în folosirea imobilului.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la data de 01.12.2005 a decedat tatăl ei - Pînzari Vasile, iar reclamanta este unica fiică și unicul moştenitor legal, fapt confirmat prin certificatul de moştenitor legal din 23.06.2009. Susține reclamanta că pîrîta Arteni Olimpiada a fost concubina tatălui său și după decesul acestuia continuă să locuiască în imobilul amplasat în or. Telenești, str. Viilor 36. Prin hotărîrea judecătorească irevocabilă s-a constatat că Olimpiada Arteni nu are nici un drept asupra imobilului din litigiu. Însă, necătînd la acest fapt, pîrîta refuză să elibereze imobilul. Solicită reclamanta evacuarea pîrîtei din casa de locuit situată în or. Telenești, str.Viilor 36 fără acordarea altui spațiu locativ și obligarea acesteia de a nu crea obstacole în folosirea imobilului.

În cardul examinării pricinii, la 18.02.2010, Pînzari Dina a depus o cerere suplimentară solicitînd repararea prejudiciului material cauzat de Arteni Olimpiada prin domicilierea ilegală în imobilul litigios începînd cu 01.06.2006 şi pînă la 1 executarea hotărîrii de evacuare, a cîte 100 euro lunar. Ulterior, la data de 18.12.2009 Arteni Olimpiada a înaintat în instanța de judecată cerere reconvenţională împotriva Dianei Pînzari cu privire la încasarea cheltuielilor pentru îmbunătățirea bunului imobil în mărime de 20000 euro a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii reconvenţionale, Arteni Olimpiada a invocat că se consideră posesor de bună credință, deoarece împreună cu concubinul ei – Pînzari Vasile au procurat casa de locuit situată în or.

Telenești, str. Viilor 36 la prețul de 7100 dolari SUA. Costul imobilului a fost achitat din mijloace proprii, însă în contract a fost indicat și Pînzari Vasile. Declară că după decesul lui Pînzari Vasile a suportat cheltuieli pentru îmbunătățirea imobilului în mărime de 20000 euro, pe care le solicită de a fi încasate de la Pînzari Diana, precum și a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei. Prin hotărîrea din 26 aprilie 2010 a judecătoriei Telenești s-a admis parțial acțiunea înaintată de Pînzari Dina și s-a dispus evacuarea Olimpiadei Arteni din imobilul situat în or.Telenești, str. Viilor 36; s-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Olimpiada Arteni și s-a încasat de la Pînzari Diana cheltuielile suporate pentru îmbunătățirea imobilului în sumă de 250000 lei.

În rest, pretențiile înaintate au fost respinse. Prin decizia din 02 noiembrie 2010 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel depusă de Diana Pînzari și s-a menținut hotărîrea primei instanțe. Prin decizia din 18 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Diana Pînzari, s-a casat decizia instanței de apel și hotărîrea instanței de fond și s-a restituit pricina spre rejudecare în judecatoria Telenești, în alt complet de judecată. La 02.11.2011 Arteni Olimpiada a înaintat o acţiune civilă separată împotriva Dianei Pînzari solicitînd anularea parţială a certificatului de moştenitor legal şi recunoaşterea după sine a dreptului de proprietate asupra 4/5 cote-părți din imobilul litigios.

Drept temei al acțiunii înaintate a invocat că s-a aflat în relaţii de concubinaj cu Pînzari Vasile timp de 20 ani. În anul 1995, din mijloace comune, au procurat de la Gortuzov Liubovi casa de locuit amplasată în or. Teleneşti, str. Viilor 36. Menționează că deoarece relaţiile lor erau bazate pe încredere reciprocă, contractul de vînzare-cumpărare a imobilului din 06.06.1995, a fost încheiat doar cu defunctul, acesta avînd calitatea de cumpărător. Însă, consideră că necătînd la faptul dat, contractul vizat este lovit de nulitate, deoarece nu a fost înregistrat la organul cadastral. La fel, susţine că deşi reclamanta Pînzari Dina cunoştea de faptul că casa de locuit a fost dobîndită în comun cu tatăl ei, aceasta imediat după decesul defunctului a depus cerere la notar privind acceptarea moştenirii.

Iar, la 23.06.2009, Pînzari Dina a obţinut certificat de moştenitor legal, în care ca avere succesorală a fost inclusă și casa de locuit din litigiu. Menționează împreună cu defunctul posedau şi se foloseau în comun de casa de locuit și de terenul aferent și astfel aveau un drept de coproprietate asupra imobilului, fapt ce se confirmă prin extrasul din registrul de evidenţă a gospodăriilor țărănești. 2 La fel, invocă că conform certificatului eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Teleneşti valoarea casei de locuit constituie 24479 lei, iar conform raportului de evaluare, în urma îmbunătăţirilor imobilului, constituie suma de 74320 lei. Astfel, rezultă cu certitudine că lucrările efectuate privind îmbunătăţirile bunului imobil au fost gestionate din mijloacele proprii, deoarece situaţia defunctului era destul de dificilă şi acesta nu realiza venituri din cauza stării sale de sănătate.

Solicită anularea parţială a certificatului de moştenitor legal pe numele lui Pînzari Dina şi recunoaşterea după Arteni Olimpiada a dreptului de proprietate la 4/5 cote-părți din imobil. Prin încheierea din 22.11.2011 a judecătoriei Telenești s-a admis renunțul înaintat de Olimpiada Arteni la prețențiile formulate în cererea reconvenţională din 18.12.2009 privind încasarea prejudiciului material și moral și s-a dispus încetarea procesului în această parte. La 05.12.2011 Arteni Olimpiada a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor sale solicitînd anularea parţială a certificatului de moştenitor legal din 23.06.2009 cu indicarea în certificat că reclamanta Pînzari Dina este proprietara a 1/5 cotei-părţi din imobilul litigios, iar după ea - Olimpiadei Arteni să se recunoască dreptul de proprietate asupra 87,61% cotă-parte din casa de locuit în litigiu.

Prin hotărîrea din 07 decembrie 2012 a judecătoriei Teleneşti s-a respins ca neintemeiată acțiunea înaintată de Pînzari Dina şi s-a admis cererea depusă de Arteni Olimpiada; s-a anulat parţial certificatul de moştenitor legal din 23.06.2009 eliberat pe numele lui Pînzari Diana cu privire la averea succesorală rămasă după decesul lui Pînzari Vasile ce constă din casa de locuit cu suprafaţa de 62,2 m.p, construcţie accesorie cu suprafaţa de 27,8 m.p, construcţie accesorie cu suprafaţa de 21,87 m.p, porţiune la subsol cu suprafaţa de 11,6 m.p, teren aferent cu suprafaţa de 0,0917 ha, cu nr. cadastral 8901223070, amplasat în or. Teleneşti str. Viilor 36, cu indicarea cotei-părţi a moştenitoarei Pînzari Dina de 12,23% din averea succesorală; s-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Arteni Olimpiada asupra 87,61 % cotă-parte indivizibilă din imobilul amplasat pe str Viilor 36, or.

Teleneşti, compus din casa de locui, cu suprafaţa de 62,2 m.p, construcţie accesorie cu suprafaţa de 27,8 m.p, construcţie accesorie cu suprafaţa de 21,87 m.p, porţiune la subsol cu suprafaţa de 11,6 m.p, cu terenul aferent cu suprafaţa de 0,0917 ha, cu nr. cadastral 8901223070. Prin decizia din data de 13.06.2013 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de Pînzari Dina, a fost casată hotărîrea din data de 07.12.2012 a judecătoriei Telenști, a fost emisă o nouă hotărîre prin care cererea Dinei Pînzari a fost admisă și a fost evacuată Arteni Olimpiada împreună cu membrii familiei din imobilul situat pe str.Viilor 36, or.Telenești cu obligarea acesteia de a nu crea obstacole lui Pînzari Dina în folosirea imobilului; a fost respinsă cererea lui Pînzari Dina împotriva lui Arteni Olimpiada privind încasarea cheltuielilor pentru folosirea imobilului; a fost respinsă cererea reconvențională a lui Arteni Olimpiada și a fost încasat de la Arteni Olimpiada în beneficiul lui Pînzari Dina cheltuielile de judecată în sumă de 212 lei.

Prin decizia din data de 05.02.2014 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Arteni Olimpiada, a fost casată decizia din data de 13.06.2013 a Curții de Apel Bălți cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecători. Prin decizia 26 noiembrie 2014 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul depus 3 de Pînzari Dina; s-a casat integral hotărîrea din 07 decembrie 2012 a judecătoriei Teleneşti şi s-a emis o hotărîre nouă prin care s-a admis parţial cererea depusă de Pînzari Dina şi s-a dispus evacuarea Olimpiadei Arteni împreună cu membrii familiei sale din imobilul situat în str. Viilor nr. 36, or. Teleneşti, cu obligarea de a nu crea obstacole Danei Pînzari în folosirea imobilului; s-a respins pretenţia înaintată de Pînzari Dina privind încasarea cheltuielilor pentru folosirea ilegală a imobilului.

Totodată s-a admis renunțul lui Arteni Olimpiada la acțiune și a fost încetat procesul civil la cererea reconvențională a lui Arteni Olimpiada împotriva Dinei Pînzari privind anularea parțială a certificatului de moștenitor și recunoașterea dreptului de proprietate. La data de 06 martie 2015 avocatul Nelea Stegărescu, în interesele Olimpiadei Arteni, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitînd casarea deciziei contestate cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitetre integrală a acțiunii reconvenționale și respingere a acțiunii inițiale. În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, deoarece au fost încălcate normele de drept material și procedural.

Susține că la materialele dosarului sunt anexate probe care confirmă că recurenta după procurarea imobilului a efectuat mai multe lucrări de reconstrucție și care au fost achitate din surse financiare proprii, deoarece concubinul său nu era apt de muncă. Prin urmare, consideră că este în drept de a solicita de la intimată compensarea cheltuielilor de îmbunătățire a casei de locuit. La fel, menționează că a locuit în acest imobil din 23.06.1995 și pînă în prezent, a suportat mai multe cheltuieli de întreținere a imobilului, acest fapt fiind confirmat și prin extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor.

Afirmă că se consideră ca dobînditor de bună credință, deoarece a efectuat mai multe lucrări în vederea îmbunătățiirii bunului imobil care au fost executate din surse proprii, sporind astfel valoarea de piața a casei de locuit situată în or.Telenești, str. Viilor 36. A mai indicat recurentul că instanța de apel a acționat contrar prevederilor art.373, alin.alin.(1),(2),(4) CPC, care stabilesc limitele judecării cauzei. Pentru a asigura dreptul la un proces echitabil prin primsa art.6 CEDO se presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune asupra tuturor argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora. Relatează că instanța de apel neîntemeiat a ignorat cerințele sale privind admiterea cererii reconvenționale înaintate și încasarea de la intimat a sumei de 250000 lei în contul îmbunătățirii imobilului și că cererea reconvențională era valabilă și la momentul examinării cererii de apel, la care nu a renunțat.

Referitor la încheierea din 22.11.2011 a instanței de fond, aceasta urma să fie casată de către Curtea de Apel Bălți la data de 14.09.2012, odată cu casarea şi a hotărîrii primei instanţe, deoarece potrivit art. 359 al. 2 CPC, apelul declarat împotriva hotărîrii se consideră declarat şi împotriva încheierilor date în pricina respectivă, chiar și dacă atacarea încheierii nu se menţionează în cererea de apel. Menționează recurenta că în conformitate cu prevederile art. 212 alin.(l) CPC, renunţarea reclamantului la acţiune se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată şi se semnează de către reclamant, pîrît sau de ambele părţi. Astfel conform 4 materialelor dosarului - procesul-verbal nu este semnat şi nu este anexată o careva cerere din partea ei privind renunţarea la cererea reconvenţională.

Prin urmare cererea reconvenţională înaintată la data de 18.12.2011 îşi păstra actualitatea şi reclamanta era în drept să o susţină în continuare. De asemenea instanţa de apel a ignorat prevederile legale menţionate şi nu s- a expus în privinţa încheierii primei instanţe din 22 noiembrie 2011 necătînd la faptul că şi Curtea Supremă de Justiție, în decizia din 05.02.2014, a făcut referire asupra acestei omisiuni şi anume menţionînd că ,,instanţa de apel nu a atras atenţia asupra faptului că procesul- verbal al şedinţei din 22.11.2011 a primei instanţe a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 275 al.5 CPC, care statuează că procesul- verbal se semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier.

Modificările, rectificările şi completările procesului-verbal se menţionează în el şi se certifică de preşedinte şi grefier prin semnătură.” Prin încheierea din data de 06.05.2015 a Curții Supreme de Justiție a fost recunoscut inadmisibil recursul declarat de avocatul Nelea Stegărescu, în interelele Olimpiadei Arteni, împotriva deciziei din 26 noiembrie 2014 a Curții de Apel Băți. La data de 15.05.2015 Arteni Olimpiada a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din data de 06.05.2015 a Curții Supreme de Justiție. În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că încheierea a cărei revizuire se cere este nefondată şi ilegală.

Menționează revizuentul că la emiterea încheierii a cărei revizuire se cere s-a indicat precum că recursul depus nu se încadresază în temeiurile de admisibilitate, dar indică revizuentul că instanța de recurs nu a luat în calcul că instanţa de apel pronunţînd o nouă hotărîre atît în partea de motivare, cît şi în dispozitivul deciziei adoptate nu s-a expus în privinţa pretenţiei privind încasarea de la Pînzari Dina a îmbunătăţirilor aduse imobilului aflat în litigiu din sursele propriii ale revizuentului. A mai indicat revizuentul că Dina Pînzari motivînd că apără și interesele tatălui ei decedat, de fapt, mai mult tinde spre o îmbogăţire fară justă cauză, deoarece de soarta tatălui său a fost indifirentă și nu s-a interesat atît în timpul vieţii acestuia, cît acesta a fost bolnav şi nici în prezent nu vizitează nici locul unde acesta a fost înmormîntat.

Afirmă revizuentul că instanța s-a limitat la enumerarea istoricului examinării pricinei, omiţînd să se expună asupra temeiurilor de fapt şi de drept a cererii de chemare în judecată, cît şi a celei de apel - situaţie preluată întocmai de către Colegiul civil,comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, circumstanţe care au dus la emiterea unei soluţii eronate. Notează revizuentul că decizia Curţii de apel Bălţi din 26.11.2014 este nemotivată, superficială şi unilaterală. Face referire revizuentul la art.130 CPC în coraborare cu art.239 CPC și indică că hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată şi urmează să conţină, în special, circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe şi legile de care s-a călăuzit instanţă.

Totodată, din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţii a dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în 5 hotărîrile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza Ga reia Ruiz, 26). Afirmă revizuentul că din conţinutul deciziei instanţei de apel prin care s-a pronunţat o hotărîre nouă se deduce că instanţa, contrar prevederilor legale s-a referit doar la normele dreptului material, pe care a considerat că sunt aplicabile în speţă, fără ca să se expună asupra circumstanţelor concrete ale cauzei şi probelor administrate în cadrul judecării pricinii pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe.

Mai mult, instanţa de apel nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii unor probe, pe ce circumstanţe de fapt s-a călăuzit la adoptarea hotărîrii. Menționează revizuentul că neexaminînd capătul de cerere înaintat privind încasarea de la Dina Pînzari a îmbunătăţirilor aduse imobilului aflat în litigiu instanţa de apel i-a încălcat dreptul de proprietate prevăzut de CEDO. În astfel de circumstanţe conchide revizuentul că instanţa de apel nu a examinat obiectiv şi multaspectual pricina, iar prin adoptarea unei hotărîri nemotivate a încălcat dreptul la un proces echitabil, iar prin declararea inadmisibilităţii recursului s-a admis o încălcare esenţială a dreptului la un recurs efectiv.

Afirmă revizuentul că prin emiterea deciziei a cărei revizuire se cere au fost încălcate flagrant prevederile articolului 4 al Codului de procedură civilă, care stipulează că sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice, precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

Invocă revizuentul prevederile art.15 CPC, conform căruia participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăţi ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condiţiile legii. Și, în sensul normei legale date, indică revizuentul că a depus cerere de recurs împotriva deciziei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de apel Bălţi din data de 26 noiembrie 2014 pentru a-și apăra drepturile încălcate, întrucît decizia este una nefondată favorabilă intimatei, iar instanţa de apel contrar prevederilor legale nu şi-a motivat soluţia admiterii cererii de apel. Indică revizuentul că nu pot constitui temei de dobîndire a dreptului de proprietate relaţia de fapt a concubinajului.

Se vor distinge două situaţii, în raport cu momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra imobilului şi anexelor; a) dacă dreptul de proprietate a fost dobîndit în timpul relaţiei de concubinaj, obiectul material al acestuia se va partaja conform aportului fiecăruia la dobîndirea bunului; b) în cazul în care imobilul locativ a fost dobîndit de către unul dintre concubini, dar pe parcursul acestei relaţii au fost efectuate de către concubini anumite reconstrucţii, reparaţii capitale, concubinul neproprietar va dispune de dreptul de a solicita plata unei compensaţii băneşti egală cu îmbunătăţirea adusă imobilului. Instanţa de fond, afirmă revizuentul, corect a constatat că începînd cu anul 1992 s-a aflat în relaţii de concubinaj cu Pînzari Vasile, care este tatăl intimatei 6 Pînzari Dina.

Relaţiile de concubinaj cu Pînzari Vasile au continuat pînă la decesul acestuia, fapt confirmat prin înscrisurile la dosar. Iniţial, menționează revizuentul că împreună cu fostul concubin au locuit în 2/3 cotă - parte din casa de locuit amplasată pe str. Cuza 3, or. Teleneşti, cealaltă parte a căsă fîînd în proprietatea fostei concubine a defunctului Rotari Vera, care este mama intimatei Pînzari Dina. Faptul convieţuirii în comun cu defunctul, este unul cert stabilit, confirmat de ambele părţi în litigiu, cît şi prin înscrisurile anexate la cauză. A mai indicat revizuentul că la data de 06.06 1995 concubinul său, în calitate de vînzător, a înstrăinat cota sa parte din casa de locuit amplasată în or.

Teleneşti, str. Cuza 3 lui Dîcă Elena, aceasta, deja procurînd conform contractului din 17.04.1990 de la fosta concubină a lui Pînzari Vasile 1/3 cotă parte din casa de locuit de pe strada Ion Cuza 3. La 23.06.1995, Pînzari Vasile a procurat de la cet. Gortoguz Liubovi, casa de locuit amplasată în or.Teleneşti, str. Viilor 36, fapt confirmat de contractul de vînzare- cumpărare. Folosinţa casei de locuit de pe str. Viilor 36 împreună cu concubinul Pînzari Vasile, indică revizuentul că se confirmă prin datele din registrul de evidenţă a gospodăriilor din 1997. În rezultatul înregistării masive, prin decizia Consiliului local Teleneşti nr. 5/10 din 20.09.2001, lui Pînzari Vasile i s-a atribuit în proprietate terenul aferent casei de locuit de pe str. Viilor 36, fapt confirmat prin titlul de proprietate.

Tot în rezultatul înregistrării masive, a fost înregistrat dreptul de proprietate a lui Pînzari Vasile asupra terenului aferent casei de locuit la organul cadastral. La data de 01.12.2005 Pînzari Vasile a decedat fapt confirmat prin certificatul de deces. Intimata Dina Pînzari, fiind fiica decedatului, în termenul stabilit de lege s-a adresat la notar cu cerere despre acceptarea moştenirii și notarul i-a eliberat certificat de moştemfor legal asupra averii succesorale - casa de locuit de pe str. Viilor 36, or.Teleneşti cu terenul aferent casei de locuit, care au apartinut defunctului în temeiul extrasului din registru de evidenţă a gospodăriilor şi titlului de proprietate. Astfel, menționează revizuentul că cere doar restituirea sumei prin care imobilul aflat în litigiu a fost înbunătățit respectînd în acest context dreptul de proprietate a intimatei.

Pînzari Vasile nu a realizat venituri, din cauza stării sănătăţii precare, fapt confirmat prin numeroasele acte medicale anexate la dosar și a început să beneficieze de pensie de invaliditate din luna septembrie 2005 în sumă de 497 lei. Indică revizuentul că a prezentat probe că a realizat venituri, lucrînd ultimii ani peste hotarele țării din care a adus înbunătățirile imobilului dat. Afirmă revizuentul că este incorectă poziţia instanţei de apel care indică că prin cererea protocolară din 22.11.2011 a renunţat la pretenţiile formulate în cererea reconvenţională din 18.12.2009 prin care a solicitat încasarea de la Pînzari Dina a cheltuielelor pentru îmbunătăţirea imobilului, repararea prejudicului moral şi încasarea cheltuielelor de judecată, procesul –verbal al ședinței de judecată nu este semnat, mai mult ca atît nu este anexată nici o cerere prin să renunţe de la acţiunea reconvenţională.

Indică revizuenta că nu a avut intenţii de a renunţa de la cerinţele privind restituirea îmbunătăţilor aduse imobilului reeşind din faptul că efectiv le-a suportat şi deţine şi documentele justificative corespunzătoare în acest sens. 7 Mai indică revizuenta că instanţa de apel a ignorat prevedeile legale şi nu s-a expus în privinţa încheierii primei instanţe din 22 noiembrie 2011, iar Colegiul civil, comercial şi de contencios administartiv al Curţii Supreme de Justiţie tacit a admis o astfel de încălcare flagrantă a legislaţiei în vigoare. Afirmă revizuentul că temeiurile declarării revizuirii sînt prevăzute la art.449 CPC.

Dar indică că reieşind din erorile judiciare admise de către Curtea de Apel Bălţi şi Curtea Supremă de Justiţie prin încheierea din 06 mai 2015 pentru evitarea unei condamnări evidente la CtEDO consideră că există temei legal de a fi aplicată de Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie direct jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi de a admite cererea de revizuire, cu casarea deciziei instanţei de recurs, admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi pentru judecarea cererii de apel într-un alt complet de judecată. Notează revizuentul că revizuirea este o cale de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînoirea judecăţii în cazurile expres prevăzute la art.449 CPC.

Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, consideră că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei. Totodată, o hotărâre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanei, garantate de Constituţie şi de Convenţie, obligă instanţa supremă să înlăture acea încălcare şi să repare consecinţele astfel încît să restabilească atît cît e posibil situaţia existentă înaintea încălcării. În speţa afirmă revizuentul că, deşi, nu sunt prezente temeiurile enumerate la art.449 CPC, consideră că se impune necesitatea admiterii cererii de revizuire, pentru a înlătura greşelile admise la soluţionarea cauzei, pentru care statul ar putea fi condamnat.

În susţinerea acestei concluzii, invocă cauza Nichitin contra Rusiei, în care Curtea menţionează că redeschiderea procesului este posibilă atunci cînd se atestă încălcări grave şi esenţiale de aplicare a legii în procesul examinării cauzei, ce au condus la soluţionarea incorectă a pricinii, precum şi cauza Pchenitchny contra Rusiei, în care Curtea reiterează că o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice poate fi justificată doar atunci cînd erorile au devenit vizibile la finalul procedurii judiciare şi aceste erori nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac şi doar în cazul unor „defecte fundamentale", etc. Astfel, conchide revizuentul că instanţa de apel la adoptarea deciziei din 26.11.2014 a încălcat flagrant şi a aplicat eronat normele de drept material şi procedural neaplicînd legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea admiţînd deasemenea violarea punctului 1 art.6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului - nemotivarea hotărîrii, şi, concomitent violarea punctului 1 art.6 al CEDO - încălcarea principiului egalităţii armelor, violarea punctului 1 art.6 al CEDO - încălcarea accesului la justiţie.

Studiind materialele dosarului, cererea de revizuire, Colegiul consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, depusă în afara temeiurilor de declarare a revizuirii prevăzute la art. 449 CPC. În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile 8 consemnate la art. 449. În conformitate cu art.453, alin.(1), lit.) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziţie încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din dispoziţiile legale sus-citate, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire, sunt identice cu motivele expuse în cererea de recurs, asupra cărora instanţa ierarhic superioară deja s-a expus.

Astfel, Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că dezacordul revizuentei cu soluţia instanţei de recurs, prin relatarea situaţiei în viziunea revizuentei, nu este motiv de revizuire prevăzut de art. 449 CPC. La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale. Însă, circumstanţele invocate de Arteni Olimpiada ca temei de revizuire, nu pot influenţa soluţia adoptată.

Instanţa de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare.

Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. Mai mult decît atît, Colegiul reiterează că în cererea de revizuire Arteni O. indică că argumetele invocate de ea nu sunt temei de revizuire. Ori, un act judecătoresc nu poate fi desființat fără careva temei legal, cu atît mai mult că temeiurile expres de revizuire sunt expuse în normele legale. Referitor la argumentele invocate precum că instanţa de apel nu s-a expus asupra cerinţei privind încasarea sumei ce constituie precum că îmbunătăţirile aduse bunului imobil, încălcări ce au fost tolerate de către instanţa de recurs, Completul le respinge ca fiind neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art.240 alin.(3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. 9 Din materialele cauzei rezultă că la data de 05.12.2011, Arteni Olimpiada a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor sale solicitînd anularea parţială a certificatului de moştenitor legal din 23.06.2009 cu indicarea în certificat că reclamanta Pînzari Dina este proprietara a 1/5 cotei-părţi din imobilul litigios, iar după ea - Olimpiadei Arteni să se recunoască dreptul de proprietate asupra 87,61% cotă-parte din casa de locuit în litigiu (f.d.156 vol.II). În cadrul şedinţelor de judecată ulterioare, reclamanta a făcut explicaţii şi a optat pentru admiterea cererii anume avînd ca cerinţe cele formulate în cererea de concretizare din 05.12.2011.

La data de 09.12.2011, judecătoria Teleneşti a adoptat hotărîrea judecătorească anume rezultînd şi în limitele pretenţiilor invocate în cererea din 05.12.2011. Respectiv se impune concluzia că hotărîrea judecătoriei Teleneşti, fără a ne expune referitor la temeinicia acesteia, a fost adoptată în conformitate cu prevederile art.240 alin.(3) CPC, adică doar în limitele pretenţiilor înaintate de către reclamant. Arteni O. nu a contestat hotărîrea judecătorească cu apel. Ca consecinţă Arteni O. nici nu poate invoca faptul că instanţele de judecată au omis să se expună asupra unei pretenţii.

După casarea hotărîrii judecătoriei Teleneşti din 09.12.2011 de către instanţa de apel, în cadrul rejudecării cauzei, Arteni O. din nou a susţinut doar cerinţele privind anularea parţială a certificatului de moştenitor legal din 23.06.2009 cu indicarea în certificat că reclamanta Pînzari Dina este proprietara a 1/5 cotei-părţi din imobilul litigios, iar după ea - Olimpiadei Arteni să se recunoască dreptul de proprietate asupra 87,61% cotă-parte din casa de locuit în litigiu, fără a solicita şi ăîncasarea sumei de la Pînzari D. Astfel, se constată că după data de 05.12.2011, Arteni O. a avut doar cerinţele asupra cărora s-au expus instanţele de judecată, iar cerinţa de a încasa suma de bani de la Pînzari D. nu a mai fost susţinută de către Arteni O. Din aceste motive, nu este relevantă încheierea din 22.11.2011 a judecătoriei Teleneşti privind încetarea procesului pe un capăt de cerere, deoarece reclamanta şi- a concretizat ulterior cerinţele şi a susţinut doar o cerinţă referitor la care instanţele de judecată s-au pronunţat.

Chiar şi în cazul în care, revizuenta are o astfel de opinie, precum că instanţele de judecată au omis să se expună asupra unei pretenţii, Completul menţionează că omisiunea instanţei de a se expune asupra unei pretenţii înaintate nu poate servi ca temei de revizuire a hotărîrii judecătoreşti. În aceeaşi ordine de idei, Completul reiterează prevederile art.373 alin.(1) CPC, conform cărora, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă şi ale art.372 alin.(3) CPC, potrivit cărora, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu pot fi înaintate noi pretenţii.

Se pot cere însă dobînzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri apărute după emiterea hotărîrii în primă instanţă, se poate solicita o compensaţie legală. Astfel, Completul relevă că nici instanţa de apel şi nici instanţa de recurs nu 10 aveau posibilitatea şi împuternicirea legală de a se pronunţa asupra pretenţiei privind încasarea sumei ce constituie precum că îmbunătăţirile aduse bunului imobil, deoarece în instanţa de apel şi instanţa de recurs nu se admit înaintarea unor cerinţe noi. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ş.a).

În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Arteni O. În conformitate cu art. 453 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Arteni Olimpiada împotriva încheierii din 06 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pînzari Dina către Arteni Olimpiada privind evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea imobilului și repararea prejudiciului material, și, cererea reconvenţională depusă de Arteni Olimpiada către Pînzari Dina privind anularea parţială a certificatului de moştenitor legal, recunoaşterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor pentru îmbunătățirea bunului.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte de ședință Tatiana Vieru Judecătorii: Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 11