2ra-1477/15 — Constatarea incalcarii dreptului la executarea în termen rezonabil a hotăririi si repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-1477/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – O. Cernei Instanţa de apel: CA Chișinău – Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 17 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Ecaterinei Daniliuc în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ecaterina Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Dinu Lanciu privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral, încasarea dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 12 martie 2015, prin care s-a respins cererea de apel înaintată de către Ecaterina Daniliuc și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 19 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 19 septembrie 2014 Ecaterina Daniliuc s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu, executorul judecătoresc Dinu Lanciu privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral, încasarea dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 februarie 2009 s-a încasat de la SRL ”Volaris Grup” în beneficiul Ecaterinei Daniliuc suma de 35 736,34 lei. Hotărîrea a devenit definitivă și executorie la 15 septembrie 2009. Actul judecătoresc a fost pus în executare la Oficiul de Executare Centru, mun.

Chișinău. Pe parcursul a 5 ani hotărîrea judecătorească nu a fost executată. Prin încheierea executorului judecătoresc Dinu Lanciu s-a dispus restituirea titlului executoriu. Prin încheierea judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2012 încheierea executorului judecătoresc a fost anulată. S-a obligat executorul judecătoresc să întreprindă toate măsurile necesare în vederea executării hotărîrii judecătorești din 19 februarie 2009. Fiindcă nu se întreprind careva măsuri în vederea executării hotării, reclamanta a solicitat încasarea din bugetul de stat a sumei de 35 376,34 lei cu titlu de prejudiciu material, 1 dobînda de întîrziere în mărime 19 135,15 lei, suma de 140 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, dobînda de întîrziere pentru perioada 19 septembrie 2014 pînă la executarea hotărîrii în mărime de 8,44 lei pentru fiecare zi de întîrziere.

Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 noiembtie 2014 acțiunea Ecaterinei Daniliuc a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 10 decembrie 2014 Ecaterina Daniliuc a constestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2015 apelul declarat de Ecaterina Daniliuc a fost respins, s-a menținut hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 noiembrie 2014. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că prin prisma jurisprudenței CEDO responsabilitatea statului pentru executarea unei hotărîri judecătorești pronunțate împotriva unei companii private nu se extinde mai departe decît pînă la implicarea organelor de stat în procedurile de executare.

Principiul conform căruia hotărîrile judecătorești trebuie executate, nu poate fi interpretat ca obligația statului să răspundă pentru un debitor privat, în caz de insolvabilitate a acestuia. În litigiu purtătorii obligației pecuniare față de apelanta Ecaterina Daniliuc este debitorul SRL ”Volaris-Grup” și nu Statul. Din motiv că Republica Moldova nu a avut careva obligații față de reclamantă, acestuia nu-i pot fi imputate careva prejudiciu material sub formă de dobîndă de întîrziere pentru neexecutare de către debitorul procedurii de executare. Totodată, executorul judecătoresc a întreprins toate acțiunile posibile și necesare în vederea executării documentului executoriu și în acest sens nu-i poate fi imputată tergiversarea executării.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 17 aprilie 2015 Ecaterina Daniliuc reprezentată de Nicolae Daniliuc a contetstat-o cu recurs, solicitînd casarea actelor de dispoziție a instanțelor de judecată, emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea reclamantei să fie admisă integral. În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel a interpretat eronat legea, incorect a stabilit circumstanțele cauzei. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chișinău din 12 martie 2015 a fost expediată recurentului la 27 martie 2015. (f.d.129) Fiindcă la materialele cauzei lipsește dovada recepționării de către recurent a deciziei motivate, cererea de recurs, depusă la 17 aprilie 2015, se consideră a fi depusă în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de către avocatul Nicolae Daniliuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

2 Recurenta a invocat că constatările instanțelor precum că debitorul este unul privat și statul nu poartă nici o răspundere pentru neexecutarea hotărîrii judecătorești sînt abuzive și contrare prevederilor Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. Aceste argumente sînt lipsite de suport juridic, or jurisprudența constantă a CEDO reține că Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului garantează oricărei persoane dreptul de acces la justiție, care are ca consecință dreptul la executarea hotărîrii judecătorești.

Acest drept nu poate obliga un stat să asigure executarea fiecărei hotărîri cu caracter civil, oricare ar fi ea și oricare ar fi circumstanțele. Totodată, statul are obligația de a se dota cu arsenal juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea obligațiilor pozitive ce îi revin, iar instanța de judecată are ca sarcină exclusivă de a analiza dacă măsurile adoptate de autoritățile naționale au fost adecvate și suficiente. Astfel, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de către avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Ecaterinei Daniliuc împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

3 Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către avocatul Nicolae Daniliuc în interesele Ecaterinei Daniliuc împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ecaterina Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Dinu Lanciu privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral, încasarea dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 4