3ra-832/15 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-832/15 Instanţa de fond: Judecătoria Grigoriopol – N. Costin Instanţa de apel: CA Chişinău – M. Guzun, A. Doga, A. Nogai ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea emiterii deciziei privind privatizarea terenului, situat în mun.

Chișinău, str. Gh. Ureche 75, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2015, prin care s- a respins cererea de apel înaintată de către Cultul Religios ”Martorii lui Iehova”, s- a menținut hotărîrea judecătoriei Grigoriopol din 24 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 12 iulie 2013 Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” s-a adresat în instanță cu cerere împotriva Consliului mun. Chișinău privind obligarea emiterii deciziei privind privatizarea terenului aferent obiectivelor private ale organizației religioase, situat în mun. Chișinău, str. Gh. Ureche 75. În motivarea acțiunii reclamntul a invocat că prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 20/53-5 din 08 august 1996 și decizia nr.10/39-50 din 15 mai 1998 Organizației religioase i s-a alocat terenul cu suprafața de 0,3 ha situat în mun.

Chișinău, str. Gh. Ureche și terenul cu suprafața de 0,1 ha situat în mun. Chișinău, str. Cahul, pentru proiectarea Centrului de coordonare. Prin decizia nr.20/8-5 din 24 august 1998 au fost comasate într-un singur teren cu suprafața de 0,4 ha. La 20 august 1999 obiectivului construit i s-a atribuit adresa mun. Chișinău, str. Gh. Ureche nr.75, iar la 06 decembrie 1999 construcția fost recepționată, fiind înregistrat dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile. Fiindcă asupra terenului reclamantul avea înregistrat numai dreptul de folosință, la 09 aprilie 2010 Cultul Religios a adresat o cerere Primăriei mun. Chișinău, prin care a solicitat cumpărarea terenului aferent obiectivelor private de pe str. Gh.

Ureche 75, mun. Chișinău, soluționarea căreia a fost neîntemeiat de mai multe ori amînată. Reclamantul consideră că cererea din 09 aprilie 2010 nu a fost soluționată, or pîrîtul prin refuzurile din 12 iunie 2013 nu a stipulat care bunuri imobile proprietate 1 municipală au fost demolate neatorizat,motiv pentru care a solicitat obligarea Consiliului mun. Chișinău de a emite decizia privind privatizarea terenului aferent obiectivelor private ale Cultului religios ”Matorii lui Iehova” din mun. Chișinău, str. Gh. Ureche 75. Prin hotărîrea judecătoriei Grigoriopol din 24 noiembrie 2014 acțiunea Cultului Relios ”Martorii lui Iehova” a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 24 decembrie 2014 Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” au declarat apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2015 apelul declarat de Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” s-a respins și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Grigoriopol din 24 noiembrie 2014. În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că terenul, a cărui privatizare se solicită, aparține cu drept de proprietate administrației publice locale. În speță, doar Consiliul mun. Chișinău este în drept să decidă transmiterea în proprietate a terenului. Competența Consiliului mun. Chișinău nu poate fi substituită printr-o hotărîre judecătorească, or atribuirea în proprietate privată a terenului se efectuează prin întreprinderea unor măsuri din partea atît a beneficiarilor cît și a administrației publice locale.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 17 aprilie 2015 Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” au contestat-o cu recurs, solicitînd casarea actelor de dispoziție ale instanțelor cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța a aplicat și interpretat eronat legea. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chișinău a fost pronunţată la 10 februarie 2015 şi a fost recepționată de recurent 20 februarie 2015. (f.d.97-101, 108) Cererea de recurs, depusă la 17 aprilie 2015 (f.d.110), se consideră a fi depusă în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de către Cultul religios ”Martorii lui Iehova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, Colegiul menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei 2 recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de către Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Cultul Religios ”Martorii lui Iehova” împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2015, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Cultului Religios ”Martorii lui Iehova” împotriva Consiliului mun.

Chișinău cu privire la obligarea emiterii deciziei privind privatizarea terenului, situat în mun. Chișinău, str. Gh. Ureche 75. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 3