2ra-1297/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: S. Lazari dosarul nr. 2ra-1297/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Departamentul dotării al Ministerului Apărării al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Departamentului dotării al Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva Nicoletei Calinovscaia cu privire la încasarea datoriilor pentru serviciile comunale, anularea ordinului de repartiţie şi evacuarea din locuinţa de serviciu fără acordarea altui spaţiu locativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 prin care a fost admis parţial apelul declarat de Nicoleta Calinovscaia, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2013 în partea anulării ordinului de repartiţie din 28 noiembrie 2006 şi evacuării Nicoletei Calinovscaia din odaia nr. 1 a căminului Ministerului Apărării al Republicii Moldova, amplasat pe str. Ioana Radu, 29/4, mun. Chişinău şi a bunurilor care aparţin ei, fără acordarea altui spaţiu locativ, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind respingerea acestor pretenţii, ca neîntemeiate, fiind menţinute fără modificări celelalte dispoziţii ale hotărârii primei instanţe constată: La 15 august 2013, Departamentul dotării al Ministerului Apărării al RM a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nicoletei Calinovscaia cu privire la încasarea datoriilor pentru serviciile comunale, anularea ordinului de repartiţie din 28 noiembrie 2006 şi evacuarea din locuinţa de serviciu fără acordarea altui spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii a invocat că în calitatea sa de gestionar a blocurilor locative din str. Ioana Radu, 29/4, mun. Chişinău, prin ordinul de repartiţie din 28 noiembrie 2006, a fost repartizată locatarei Nicoleta Calinovscaia odaia nr. 1 în căminul Ministerului Apărării din Ioana Radu 29/4, în care locuieşte actualmente. 1 Susţine că locatara nu achită costul serviciilor comunale prestate de încălzire, energie electrică, serviciul de urne etc, datoria acumulată constituind la moment 21050,27 lei. Afirmă că calculul plăţii debitoare se efectuează conform numărului de locuitori a odăii (una) 1 persoane. Livrarea serviciilor comunale menţionate către consumatorii finali, în persoana locatarilor căminelor este efectuată în baza contractelor încheiate în acest sens de către gestionarul blocului locativ şi furnizori de servicii, care sunt în drept să acţioneze gestionarul în instanţa de judecată pentru datoriile admise.

Menţionează că până la moment, furnizorii de servicii SA „Apă Canal” şi SA „Termocom” au depus în instanţa de judecată cereri de încasare forţată a datoriilor contractuale, fiind impus la încasarea forţată a datoriilor de la locatarii imobilelor aflate în gestiune. Relatează că locatara Nicoleta Calinovscaia a admis anterior acumularea datoriilor la serviciile comunale. Astfel, a fost acţionată repetat în instanţa de judecată în vederea neachitării acestora fapt confirmat prin hotărârile judecătoriei Buiucani nr. 2-3259/2011 din 23 septembrie 2011 şi nr. 2-4341/09 din 03 decembrie 2009. Susţine că titlul executoriu emis în baza ultimei hotărâri a instanţei judecătoreşti se află în procedură de executare şi din suma totală în mărime de 6343,94 lei până la moment, pe contul Departamentului dotări au fost transferaţi 4000 lei.

Remarcă că dat fiind faptul că locatara Nicoleta Calinovscaia continuă să acumuleze datorii la serviciile comunale prestate, deşi anterior a fost obligată repetat să le achite, consideră oportună evacuarea acesteia din locuinţa de serviciu fără a i se acorda o altă încăpere de locuit, în vederea evitării procedurii cazurilor similare pe viitor. Invocă şi faptul că vechimea în serviciu înrudit cu cel militar a pârâtei depăşeşte doi ani şi prin urmare Ministerului Apărării nu-i poate fi impusă condiţia neadmiterii evacuării Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 58-60, art. 113 Codul cu privire la locuinţe, art. 5,7,19,32, 85, 166, 167 CPC. Solicită admiterea acţiunii, încasarea de la Nicoleta Calinovscaia a datoriei pentru serviciile comunale în valoare de 21050,27 lei, anularea ordinului de repartiţie din 28 noiembrie 2006 şi evacuarea locatarei Nicoleta Calinovscaia din locuinţa de serviciu fără acordarea altui spaţiu locativ.

La 16 octombrie 2013, Departamentul dotării al Ministerului Apărării al RM a depus o cerere de modificare a cuantumului valorii acţiunii, prin care a solicitat micşorarea cuantumului valorii acţiunii de la 21050,27 lei la 19297,89 lei. În motivarea cererii a invocat că potrivit datelor ÎM „Infocom” pentru luna octombrie curent, datoria pentru serviciile comunale prestate locatarei Nicoleta Calinovscaia constituie 19297,89 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2013 a fost încasată în beneficiul Departamentului Dotări al Ministerului Apărării al RM 2 din contul reclamatei Nicoleta Calinovscaia ca compensare a restanţei la plata serviciilor locativ - comunale prestate – 19297,89 lei, ca restituire a cheltuielilor de citare a reclamatei - 100 lei, în total 19397,89 lei şi taxa de stat în beneficiul statului – 581,94 lei, anulat ordinul de repartiţie eliberat la 28 noiembrie 2006, dispusă evacuarea reclamatei Nicoleta Calinovscaia din odaia nr. 1 a Căminului Ministerului Apărării al RM, amplasat pe str. I. Radu, 29/4, mun. Chişinău şi a bunurilor care aparţin ei, fără acordarea altui spaţiu locativ.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014 a fost admis apelul declarat de către Nicoleta Calinovscaia, casată hotărârea primei instanţe, în partea declarării nule a ordinului de repartiţie eliberat la 28 noiembrie 2006, cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea Departamentului Dotări al Ministerului Apărării RM împotriva Nicoletei Calinovscaia cu privire la anularea ordinului de repartiţie din 28 noiembrie 2006. În rest, a fost menţinută hotărârea. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2014 a fost admis recursul declarat de Nicoleta Calinovscaia, casată decizia instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2015 a fost admis parţial apelul declarat de Nicoletei Calinovscaia, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 noiembrie 2013 în partea anulării ordinului de repartiţie din 28 noiembrie 2006 şi evacuării Nicoletei Calinovscaia din odaia nr. 1 a căminului Ministerului Apărării al Republicii Moldova, amplasat pe str. Ioana Radu, 29/4, mun. Chişinău şi a bunurilor care aparţin ei, fără acordarea altui spaţiu locativ, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind respingerea acestor pretenţii, ca neîntemeiate. Au fost menţinute fără modificări celelalte dispoziţii ale hotărârii primei instanţe.

La 01 aprilie 2015, Departamentul dotări al Ministerului Apărării al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu menţinerea hotărârii primei instanţe sau casarea deciziei instanţei contestate cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată. Susţine că la 03 octombrie 2005, Nicoleta Calinovscaia a fost angajată, conform ordinului nr. 27-c, în funcţia de administrator la ÎS „UniforMA”, fondator unic al cărei este Ministerul Apărării. Afirmă că la acel moment funcţia de administrator reprezenta o funcţie de execuţie şi nu era asimilată cu funcţia de conducător al întreprinderii de stat, care se intitula manager în conformitate cu art. 8 din Legea cu privire la întreprinderea de stat.

Ulterior, termenul de „manager” din art. 8 al Legii nominalizate a fost substituit cu sintagma de „administrator”. Consideră că instanţa de apel a confundat aceşti termeni şi semnificaţia lor juridică în raport cu modificările operate în timp în actele legislative indicate, fapt, 3 care a generat o concluzie greşită în ce priveşte funcţia în care a fost angajată intimata iniţial şi durata acestuia, precum şi în ce priveşte punerea, ulterior, temporar, pe seama Nicoletei Calinovscaia a obligaţiilor de manager şef în legătură cu eliberarea din funcţia respectivă a lui Vladimir Ţurcan.

Remarcă că intimata a fost iniţial angajată, prin ordinul nr. 27-c din 03 octombrie 2005, într-o funcţie de execuţie, dar nu de conducere, iar ulterior, în legătură cu eliberarea lui Vladimir Ţurcan din funcţia de manager şef şi din considerentul că intimata era cea mai calificată din punct de vedere profesional, prin ordinul Ministrului apărării nr. 83 din 03 aprilie 2006, pe seama acesteia a fost pusă exercitarea temporară a obligaţiilor de manager şef (intitulată ulterior prin Legea nr. 234 din 20 iulie 2006 de „administrator”). Susţine că Nicoleta Calinovscaia, prin cumul şi perioadă temporară îndeplinea pe lângă obligaţiile funcţiei de bază şi obligaţiile conducătorului întreprinderii, funcţie care se numea „manager şef” până la modificările operate.

Indică că în legătură cu faptul că Nicoleta Calinovscaia exercita prin cumul şi temporar obligaţiile de conducător al întreprinderii, a fost repartizată odaia nr. l din căminul Departamentului dotări, situat în mun. Chişinău, str. Ioana Radu, 29/4, mun. Chişinău. Consideră că intimata urmează a fi evacuată din odaia nr. 1 a căminului, situat în mun. Chişinău, str. I. Radu, 29/4, gestionat de Departamentul dotări, deoarece ultima a fost angajată temporar în calitate de manager şef funcţie în legătură cu care i sa repartizat spaţiul locativ.

Invocă că potrivit art. 113 din Codul cu privire la locuinţe, lucrătorii sezonieri, temporari, care au încetat să lucreze, şi persoanele, care au lucrat pe baza contractului de muncă pe termen, precum şi persoanele, care şi-au urmat studiile la instituţii de învățământ şi s-au retras din ele, urmează să fie evacuate fără a li se acorda o altă încăpere de locuit, din căminul, unde li s-a acordat spaţiul locativ, când au lucrat sau au învăţat. Alţi lucrători ai întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, care s-au instalat în cămin în legătură cu lucrul lor, pot fi evacuaţi fără a li se acorda o altă încăpere de locuit în cazul când pleacă de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate, când sunt concediaţi pentru încălcarea disciplinei de muncă ori pentru săvârșirea unei infracţiuni.

Persoanele, care au încetat să lucreze din alte motive precum şi persoanele, enumerate în articolul 110 din prezentul Cod, pot fi evacuate numai cu condiţia ca să li se acorde o altă încăpere de locuit. Relatează că din interpretarea art. 113 Codul cu privire la locuinţe, rezultă câteva situaţii de fapt care nu implică acordarea altui spaţiu locativ în caz de evacuare din cămin: a) în cazul lucrătorilor temporari şi sezonieri indiferent de motivul încetării serviciului, precum şi persoanele, care au lucrat pe contract de muncă pe termen; b) alţi lucrători când pleacă de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate, când sânt concediaţi pentru încălcarea disciplinei de muncă ori pentru săvârşirea unei infracţiuni; 4 c) persoanele, care nu se regăsesc enumerate în articolul 110 din Codul cu privire la locuinţe.

Consideră că instanţa de apel urma să elucideze circumstanţele respective, care formează obiectul probaţiunii şi să aprecieze probele în vederea constatării acestuia şi aplicarea corectă a normelor de drept material. Această obligaţie care rezultă din prevederile art. 118 alin. (3), 183 alin.(2) lit. b) CPC nu a fost realizată de către instanţa de apel. Menţionează că înscrisurile prezentate de către intimată nu corespund cerinţelor legale şi nu puteau fi reţinute de către instanţa de apel la pronunţarea soluţiei. Remarcă că copia carnetului de muncă prezentată de pârâtă nu este autentificată conform art. 138 alin.(4) CPC şi mai mult ca atât nu sunt prezentate toate paginile de pe acesta. De asemenea nu corespund cerinţelor art. 138 alin. (4), 186 alin. (3), 364 alin. (2) CPC, adică nu sunt legalizate înscrisurile prezentate de intimată în probarea obiecţiilor.

La 29 aprilie 2015, Nicoleta Calinovscaia a depus referinţă la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, la 09 februarie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 207), însă careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că , Departamentul dotări al Ministerului Apărării al RM s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 01 aprilie 2015, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 5 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Departamentul dotării al Ministerului Apărării al RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Departamentul dotării al Ministerului Apărării al RM, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Departamentul dotării al Ministerului Apărării al RM ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat Departamentul dotării al Ministerului Apărării al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Druţă 6