2ra-373/22 — Încasarea datoriei, evacuarea
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei, evacuarea
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-373/22 — Încasarea datoriei, evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra–373/22
2-19156805-01-2ra-05042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. L. Mitrofan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)
Î N C H E I E R E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția Asigurare Resurse și
Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerului
Apărării, Direcția de privatizare a fondului locativ împotriva Nicoletei Calinovscaia
cu privire la încasarea datoriei și a evacuării forțate din locuință,
împotriva deciziei din 05 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respinsă cererea de apel depusă de Agenția Asigurare Resurse și Administrare
Patrimoniu a Ministerului Apărării și menținută hotărârea din 19 februarie 2021 a
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
con st ată:
La 11 noiembrie 2016, Ministerului Apărării, Direcția de privatizare a fondului
locativ a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nicoletei Calinovscaia prin
care a solicitat încasarea de la pârâtă în beneficiul Departamentului dotări al
Ministerului Apărării a datoriei pentru serviciile comunale și ne-comunale în sumă
de 9 804,24 de lei și evacuarea pârâtei din apartamentul repartizat, fără acordarea
altui spațiu locativ.
În motivarea cererii a indicat că, Departamentul dotări al Ministerului Apărării,
în calitatea sa de gestionar al blocului locativ, a repartizat în baza ordinului de
repartiție nr.20 din 28 noiembrie 2006, pârâtei spațiu locativ cu suprafața totală de
31,4 m2.
Conform informației prezentate de către Î.M. ”Infocom” privind achitarea
serviciilor locativ-comunale în perioada ianuarie - septembrie 2016, locatara
1
Calinovscaia Nicoleta are o datorie la serviciile comunale în sumă de 29 202,13 lei.
Din suma datoriei existente, conform hotărârii Judecătoriei Buiucani din 18
noiembrie 2013, s-a dispus încasarea în beneficiul Departamentului dotări a sumei
de 19 397,89 de lei. Titlul Executoriu se află în procedură de executare conform
încheierii executorului judecătoresc din 24 iulie 2015.
Astfel, din datoria totală de 29 202,13 lei pentru serviciile comunale, datoria
curentă constituie 9 804,24 de lei.
Locatarei Calinovscaia Nicoleta, prin scrisoare recomandată i-au fost remise
prescripțiile nr.70/1083 din 15 august 2016 și nr.70/1245 din 19 septembrie 2016,
prin care a fost avertizată că urmează să achite datoriile acumulate.
Din informația prezentată de către I.M. ”Infocom” în perioada ianuarie -
septembrie 2016, locatara Calinovscaia Nicoleta, nu a achitat serviciile comunale, și
urmează, potrivit cadrului normativ, să fie evacuată fără acordarea altei locuințe
persoanele care nu au achitat chiria, serviciile comunale și ne-comunale timp de trei
luni consecutive.
Totodată, a menționat faptul că, din cauza locatarilor rău-platnici
Departamentul dotări al Ministerului Apărării a fost acționat în instanța de judecată
de către furnizorul S.A. ”Termoelectrica” pentru neachitarea datoriei la energia
termică în sumă de 165 368,94 de lei și încasarea dobânzii de întârziere în mărime
de 9 457,71 de lei.
La 03 august 2020, reclamanta a depus cerere de modificare a cuantumului
pretențiilor. În motivarea cererii a menționat că, potrivit facturilor emise de către
Î.M. „Infocom” și S.R.L. „Info Bon”, la situația actuală, datoria pentru serviciile
comunale și ne-comunale prestate locatarei Calinovscaia Nicoleta, constituie 5
200,91 de lei. Datorită faptului că, din momentul înaintării acțiunii și până la
momentul actual datoria nu a fost stinsă și urmare celor expuse, a solicitat micșorarea
cuantumului pretențiilor de la 16 156,48 de lei la 5 200,91 de lei.
La 10 februarie 2021, reclamanta a depus cerere de modificare a cuantumului
pretențiilor. În motivarea cererii a indicat că, potrivit facturilor emise de către Î.M.
„Infocom” și S.R.L. „Info Bon”, la situația actuală, datoria pentru serviciile
comunale și ne-comunale prestate locatarei Calinovscaia Nicoleta, constituie
8273,17 lei, solicitând majorarea cuantumului pretențiilor de la 5200,91 de lei la
8273,17 lei.
Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ministerului Apărării,
Direcția de privatizare a fondului locativ către Calinovscaia Nicoleta cu privire la
încasarea datoriei și a evacuării forțată din locuință.
A fost încasată de la Calinovscaia Nicoleta în contul Ministerului Apărării,
Direcția de privatizare a fondului locativ suma de 8273,17 lei cu titlul de datorie.
A fost încasată de la Calinovscaia Nicoleta în contul statului suma de 270 de
2
lei cu titlul de taxă de stat. În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 05 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a
Ministerului Apărării și menținută hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei
Chișinău (sediul Centru).
În motivarea soluției sale instanțele ierarhic inferioare au reținut că
Calinovscaia Nicoleta domiciliază continuu din anul 2006 în apartamentul și de alt
spațiu locativ principal și statornic nu dispune, respectiv este stabilită o legătură
indispensabilă între intimată și locuința dată, atașamentul fiind ca pentru un bun al
său, perceput ca fiind domiciliul său. Cerințele reclamantului cu privire la evacuarea
pârâtei reprezintă o ingerință în dreptul ei la „domiciliu”, iar sub aspectul
proporționalității ingerinței, se constată disproporționalitatea dintre scopul urmărit
și dreptul Nicoletei Calinovscaia la respectarea „domiciliului” său.
La 15 februarie 2022, Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a
Ministerului Apărării a contestat cu recurs decizia din 05 octombrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și hotărârii primei instanței cu emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 05
octombrie 2021, expediată părților la 10 decembrie 2021, fără a se cunoaște cu
certitudine data recepționării acesteia. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat
prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în
termenul stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către
Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării,
inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
3
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Agenția Asigurare Resurse și Administrare
Patrimoniu a Ministerului Apărării, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori
acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în
condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor
cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
4
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de către Agenția Asigurare Resurse și Administrare
Patrimoniu a Ministerului Apărării.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Agenția Asigurare Resurse
și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
5