- Dosarul nr.
- 3ra-681/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 28 mai 2015
- Părțile
- Pîrlog Valerii vs SA Regia Apă-Canal Orhei
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-681/15 — Anularea facturii, obligarea efectuării recalculării
Prima instanță: Judecătoria Orhei Dosarul nr. 3ra-681/15 Judecător: V. Negruța Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, N. Craiu, A. Doga ÎNCHEIERE 28 mai 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală, Ion Druţă examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de SA Regia „Apă Canal-Orhei”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pîrlog Valerii împotriva SA Regia „Apă Canal-Orhei” privind anularea facturii, obligarea efectuării recalculării, încasarea prejudiciului material şi moral, la acţiunea reconvenţională înaintată de SA Regia „Apă Canal-Orhei” împotriva lui Pîrlog Valerii Gheorghe privind încasarea datoriei şi a taxei de stat, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2015, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 16 mai 2014, c o n s t a t ă : La 28 februarie 2013, Pîrlog Valerii a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA Regia „Apă Canal-Orhei” cu privire la anularea facturii, obligarea efectuării recalculării, încasarea despăgubirii pentru prejudiciul material şi moral cauzat.
În motivarea acţiunii a indicat că, prin factura emisă de SA Regia „Apă Canal- Orhei”, i-a fost calculat pentru perioada ianuarie - decembrie 2012 - ianuarie 2013 un consum de apă potabilă în sumă de 6 270,00 lei. Calculul a fost efectuat în baza normei sanitare reieşind din faptul că, în apartament locuiesc 4 persoane .De asemenea acest calcul a fost întocmit pe baza hotărîrii comisiei speciale nr. 2 din 27 februarie 2012 (la şedinţa căreia el n-a fost invitat).Consideră că aceasta s-a bazat pe un demers cu conținut eronat, precum că el, chipurile în perioada anilor 2010 - 2011 nu a permis accesul controlorilor la apometru. Pe data de 08 februarie 2012, reclamantul a primit un preaviz de la SA Regia „Apă Canal-Orhei”, în care era indicat necesitatea efectuării controlului metrologic al contorului de apă.
De asemenea i s-a propus să se folosească de serviciile SA Regia „Apă Canal-Orhei”, achitînd pentru aceasta suma de 160,00 lei sau de a încheia un contract cu altă întreprindere, care dispune de licență în acest sens. Reclamantul a acceptat propunerea pîrîtului şi pe data de 13 februarie 2012 a achitat suma de 160,00 lei. Necătînd la acesta, pîrîtul nu a demontat contorul pentru controlul metrologic nici pînă la depunerea cererii de chemare în judecată. Menţionează că, la 19 iunie 2012, după 4 luni de la achitarea de către serviciilor de demontare a contoarelor pentru verificare metrologică şi instalarea altui contor, la dînsul au venit două persoane, care s-au prezentat angajați de la SA Regia „Apă Canal-Orhei”.
Ultimii urmau să schimbe contoarele, însă nu au făcut acest lucru, motivînd prin faptul că este necesar de schimbat țevile, deoarece cele existente nu pot fi exploatate. Cu toate că nu au făcut nici o expertiză tehnică a stării țevilor, angajații pîrîtului au refuzat categoric să-şi îndeplinească obligaţiunea de schimbare a contoarelor. Reclamantul afirmă că, conformîndu-se cerinţelor de a schimba țevile şi avînd încredere în afirmaţiile reprezentaților SA Regia „Apă Canal-Orhei” a efectuat schimbarea țevilor în apartament, suportînd cheltuieli neprevăzute în mărime de 4 000,00 lei. Necătînd la aceasta, SA Regia „Apă Canal-Orhei” din nou nu şi-a onorat obligaţiunea de a schimba contoarele de apă.
Menţionează că, maistrul care i-a schimbat țevile în apartament a confirmat că țevile mai puteau fi utilizate încă mult timp. La data de 17 mai 2012, s-a adresat la SA Regia „Apă Canal-Orhei” cu o petiție, prin care a solicitat informații referitor la faptul tergiversării înregistrării demersului, care a stat la baza calculului consumului de apă conform normelor sanitare şi din ce motiv nu a fost invitat la şedinţa comisiei speciale. Răspuns nu a primit pînă în prezent. La data de 17 decembrie 2012, întru respectarea procedurii prejudiciere, s-a adresat către SA Regia „Apă Canal-Orhei” cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea pct. 4 al procesului-verbal nr. 04 din 05 mai 2012 al şedinţei comisiei speciale al SA Regia „Apă Canal-Orhei” şi efectuarea recalculării consumului de apă în apartamentul nr. 27 de pe str. Ştefan cel Mare nr. 5 or.
Orhei pentru perioada ianuarie - octombrie 2012 în baza diferenței indicilor curenți şi precedenți ai contorului de apă. Pe data de 21 ianuarie 2013 a recepționat răspunsul SA Regia „Apă Canal-Orhei”, unde i-a fost refuzat satisfacerea cerinţelor. Acest fapt 1-a determinat să se adreseze cu prezenta cerere în judecată. Mai afirmă reclamantul că, nu a împiedicat accesul controlorilor la echipamentul de măsurare, pe cînd faptele expuse în demersul controloarei Ciloci Galina, pe care se bazează SA Regia „Apă Canal-Orhei” sunt eronate, nu corespund adevărului. Consideră că, pretinsa împiedicare a accesului controlorilor la echipamentul de măsurare în perioada anilor 2010 - 2011 nicidecum nu poate influenţa la consumul de către dînsul a apei potabile în perioada anului 2012 şi nu pot servi temei de a calcula consumul de apă conform normelor sanitare, dar conform indicilor contorului.
Referitor la calculul consumului apei în baza normelor sanitare, consideră că s- a făcut cu încălcarea normelor stabilite, deoarece în apartamentul dat nu locuiesc 4 persoane, ci numai trei persoane: fiica Pîrlog Diana, cu toate că se află la evidenţă în apartamentul dat, locuieşte de - facto în or. Vilnius, Lituania, fapt confirmat prin certificat. Mai menţionează că nici un act normativ nu prevede dreptul comisiei speciale al SA Regia „Apă Canal-Orhei” de a stabili un alt mod de calcul al consumului de apă potabilă, ca cel prevăzut de Regulamentul adoptat consumului de apă potabilă în apartamentul nr. 27 de pe str. Ştefan cel Mare, 5 din or. Orhei, nu în baza indici contorului, dar în baza normelor sanitare.
Consideră că comisia specială şi-a depăşit atribuţiile sale acționînd în mod ilicit. Totodată, SA Regia „Apă Canal-Orhei” a înaintat cerere reconvenţională prin care a solicitat încasarea datoriei pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi recepţionarea apelor uzate în mărime de 7 310,41 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 270,00 lei, pentru achitarea taxei de stat. În motivarea cererii reconvenţionale, SA Regia „Apă Canal-Orhei” a indicat că, aceasta prestează servicii de alimentare cu apă potabilă şi recepţionarea apelor uzate consumatorului Pîrlog Valerii, domiciliat pe str. Ştefan cel Mare, 5 apartamentul nr. 27 or. Orhei.
În conformitate cu prevederile art. 25 al Legii nr.l402- XV din 24 octombrie 2002 „Cu privire la serviciile publice de gospodărie comunală”, art. 60 al Codului locativ cap. V, p.18 al „Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la reconectării la sistemele de încălzire alimentare cu apă” aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 191 din 19 februarie 2002 pîrîtul avea obligaţia să achite plata pentru serviciile prestate faţă de SA Regia „Apă Canal-Orhei” nu mai tîrziu de ziua a 30-a a fiecărei luni. Aceste prevederi pîrîtul nu le-a respectat şi începînd cu februarie 2012 pînă la 31 martie 2013 nu a efectuat nici o plată pentru serviciile prestate, acumulînd faţă de SA Regia „Apă Canal-Orhei” o datorie în mărime de 7 310,41 lei.
Astfel, în vederea stingerii restanţei formate SA Regia „Apă Canal-Orhei” a solicitat atît verbal cît şi în scris, consumatorului Pîrlog Valerii, să achite suma datorată. Luînd în consideraţie că, SA Regia „Apă Canal-Orhei” este un agent economic ce gestionează patrimoniul public şi prestează servicii comunale în special populaţiei, iar neachitarea consumatorilor influenţează negativ asupra activităţii întreprinderii, solicită de a încasa în mod forțat de la Pîrlog Valerii datoria acumulată pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi recepţionarea apelor uzate în mărime de 7 310,41 lei şi a taxei de stat în mărime de 270 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 16 mai 2014, acţiunea a fost admisă parțial.
S-a anulat pct. 4 din procesul-verbal nr. 4 din 05 mai 2012 al şedinţei comisiei speciale a SA Regia „Apă Canal-Orhei”. S-a obligat SA Regia „Apă Canal- Orhei” să recalculeze consumul de apă potabilă în apartamentul nr. 27, din str. Ştefan Cel Mare, 5 or. Orhei, în baza diferenței între indicii la data depunerii cererii de chemare în judecată şi precedenți ai apometrului. În rest acţiunea s-a respins ca fiind nefondată, iar cererea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de SA Regia „Apă Canal-Orhei” și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 16 mai 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 24 martie 2015, în termenul prevăzut de lege, SA Regia „Apă Canal-Orhei” a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri.
În motivarea recursului a indicat că atît decizia instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material, probele anexate la materialele cauzei fiind apreciate arbitrar. La 24 aprilie 2015, Pîrlog Valerii a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat. Examinînd argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SA Regia „Apă Canal-Orhei” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or nu s-a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci s-au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanțele inferioare, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.
Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SA Regia „Apă Canal-Orhei” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de SA Regia „Apă Canal-Orhei” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Ion Druţă