3ra-712/15 — Privind anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-712/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău – D. Dulghieru Instanţa de apel: CA Chişinău - A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către Lilian Istrati în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilian Istrati împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la anularea pct. (2) şi pct. (3) din ordinul de preavizare nr. 312-p din 05 august 2013, anularea ordinului de eliberare din funcţie nr. 395-p din 17 septembrie 2013, obligarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de a-i propune o funcţie similară de director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în legătură cu reorganizarea instituţiei, încasarea din contul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor a salariului restant pentru lipsa forţată de la muncă, încasarea în mod solidar din contul pîrîţilor a prejudiciului moral, obligarea pîrîţilor la perfectarea şi eliberarea performanţelor profesionale, obligarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor să acorde sporul pentru performanţa colectivă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Lilian Istrati,

s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 septembrie 2014, CONSTATĂ : La 04 octombrie 2013 Lilian Istrati a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la anularea pct. (2) şi pct. (3) din ordinul de preavizare nr. 312-p din 05 august 2013, anularea ordinului de eliberare din funcţie nr.395-p din 17 septembrie 2013, obligarea Ministerului Agriculturii şi Industriei 1 Alimentare de a-i propune o funcţie similară de director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în legătură cu reorganizarea instituţiei, încasarea din contul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor a salariului restant pentru lipsa forţată de la muncă, încasarea în mod solidar din contul pîrîţilor a prejudiciului moral, obligarea pîrîţilor la perfectarea şi eliberarea performanţelor profesionale, obligarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor să acorde sporul pentru performanţa colectivă, cît şi încasarea din contul pîrîţilor a cheltuielilor de judecată suportate.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 154-p din 16 iunie 2011 a fost numit în funcţia de şef adjunct interimar al Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer. Ulterior, la 24 iunie 2011 a fost numit prin promovare în aceeaşi funcţie prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 169, iar ordinul anterior a fost abrogat. Iar la 11 decembrie 2012 Istrati Lilian a fost destituit din funcţia deţinută prin ordinul nr. 528-p în legătură cu constatarea inacţiunii, care prezintă abatere disciplinară prevăzută de art. 57 lit. j) al Legii nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Lilian Istrati a menţionat că prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 24 mai 2013, ordinul nr. 528-p din 11 decembrie 2012 a fost anulat şi dispusă restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului material şi moral, decizie menţinută de către instanţele ierarhic superioare. În scopul executării hotărîrii judecătoreşti, la 05 august 2013 a fost emis ordinul nr. 312-p, prin care acesta a fost restabilit în funcţia de şef adjunct al Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, începînd cu 11 decembrie 2012. Ulterior, prin acelaşi ordin Istrati Lilian a fost preavizat despre intenţia Ministerului de a înceta raporturile de muncă cu acesta la expirarea a 30 de zile calendaristice în legătură cu lichidarea funcţiei publice ocupate ca urmare a intrării, în vigoare a statului de personal al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în care nu se regăseşte funcţia de şef adjunct al inspectoratului.

Concomitent i-a fost propus transferul în interes de serviciu în funcţia de şef al Direcţiei managementul laboratoarelor şi evaluarea riscurilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Reclamantul consideră că funcţia propusă de şef al Direcţiei managementul laboratoarelor şi evaluarea riscurilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor este una inferioară celei deţinute, fapt stabilit prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea clasificatorului unic al funcţiilor publice, Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici şi prin anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 331 din 28 mai 2012 privind gradele de salarizare pentru funcţiile publice din autorităţile publice centrale.

O funcţie similară celei deţinute anterior, de director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, se regăseşte în statul de personal al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

2 Lilian Istrati a indicat că după restabilirea sa în funcţia de şef adjunct al Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer prin ordinul MAIA nr. 312-p din 05 august 2013, pîrîtul era obligat sa efectueze evaluarea performanţelor profesionale, care se aplică fiecărui funcţionar public, cu particularităţile prevăzute de Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public (anexa nr. 8 la Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009). Fiindcă angajatorul nu a efectuat evaluarea performanţelor profesionale, reclamantul la 30 ianuarie 2013 s-a adresat cu o cerere prealabilă privind perfectarea şi eliberarea evaluării performanţelor profesionale reieşind din obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă a acestuia în calitatea sa de funcţionar public în anul 2012. Reclamantul a mai invocat că de către pîrît i-a fost încălcat dreptul de a-i achita sporul pentru performanţa colectivă, din fondul de salarizare simestrial, reieşind din mediul aritmetic al punctajului obţinut de către subdiviziunile coordonate pentru semestrul II al anului 2012,

în corespundere cu prevederile Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi a Hotărîrii Guvernului nr. 94 din 01 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţelor colective.

La 06 august 2014 Lilian Istrati a depus în adresa instanţei de judecată o cerere de concretizare a pretenţiilor, prin care a solicitat instanţei de judecată anularea ca ilegale a punctului 2 şi 3 din ordinul de preavizare nr. 312-p din 05 august 2013; anularea ordinului de eliberare din funcţie nr. 395-p din 17 septembrie 2013; obligarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de a propune lui Lilian Istrati funcţia similară de director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în legătură cu reorganizarea instituţiei; încasarea de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în beneficiul lui Lilian Istrati a salariului restant pentru lipsa forţată de la muncă în sumă 62.590,80 lei pe perioada 08 octombrie 2013 pînă la 06 august 2014; a încasa de la pîrîţi, în mod solidar în beneficiul lui Lilian Istrati prejudiciul moral în sumă de 20.000 lei; obligarea pîrîţilor de a perfecta şi elibera evaluarea performanţelor profesionale în privinţa lui Lilian Istrati, reieşind din obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă a funcţionarului public Lilian Istrati, şef adjunct al Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer în probleme Fitosanitare pentru anul 2012;

a obliga Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor de a acorda sporul pentru performanţă colectivă din fondul de salarizare semestrial calculat în raport cu suma salariului de funcţie pentru semestrul II al anului 2012; a încasa de la pîrîţi, în mod solidar, în benefciul lui Lilian Istrati cheltuielile de judecată legate de plata pentru asistenţă juridică în sumă de 3.500 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 septembrie 2014 s-a respins acţiunea înaintată de Lilian Istrati. În motivarea soluţiei instanţa de fond a reţinut că dreptul autorităţii de eliberare din funcţie publică este în cazul în care autoritatea publică îşi reduce efectivul de personal sau lichidează funcţia publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăseşte funcţia 3 ocupată de funcţionarul public, conform art. 86, 88 Codul Muncii.

Astfel începînd cu 18 decembrie 2008 Inspectoratul general de Supraveghere Fitosanitară şi control semincer a fost radiat din Registrul de Stat al unităţilor de drept. Aceasta a fuzionat cu Agenţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa produselor de origine animală, fiind înfiinţată Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Conform statutului de personal al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pentru anul 2013, funcţia de şef adjunct al Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer nu se regăseşte în statutul de personal al instituţiei noi create (f.d. 218 - 219, 223 - 236). La 22 septembrie 2014 Lilian Istrati a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 septembrie 2014, pronunţarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral acţiunea (f.d. 240 – 242, 251 - 261). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015 s-a respins apelul declarat de Lilian Istrati. S-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 septembrie 2014. În motivarea deciziei instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond corect a constatat că Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nu-i poate fi imputată încălcarea competenţei, încălcarea legii sau a procedurii emiterii ordinului nr. 312-p din 05 august 2013. Iar în partea ce ţine de propunerea de transferare a lui Lilian Istrati în interes de serviciu în legătură cu lichidarea funcţiei publice ocupate, instanţa de fond de a asemena a reţinut corect că conform art. 63 alin. (4) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în cazurile date în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii publice există funcţie publică vacantă sau temporar vacantă corespunzătoare, funcţionarul public este transferat, în interesul serviciului sau la cerere, în această funcţie.

Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante sau temporar vacante de nivel inferior. Astfel prin prisma normelor de drept material, al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008, precum şi a Clasificatorului unic al funcţiilor publice, s-a stabilit că ambele funcţii, anterior ocupată de Lilian Istrati şi cea propusă acestuia, fac parte din categoria funcţionarilor publici de conducere, avînd atribuţii de organizare, coordonare, îndrumare şi controlează activităţile prevăzute de lege sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unei persoane ce exercită funcţia de demnitar public. Iar funcţia indicată de Lilian Istrati, ca fiind vacantă şi care nu i s-a propus – director general adjunct în probleme fitosanitare şi controlul calităţii, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, nu-i putea fi propusă acestuia, or, investirea în asemenea funcţie se face doar de către Guvern (f.d.

271 - 278). La 01 aprilie 2015 Lilian Istrati a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 septembrie 2014, solicitînd casarea acestora, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă integral (f.d. 281 - 290). În motivarea recursului Lilian Istrati a invocat că atît hotărîrea instanţei de fond cît şi decizia instanţei de apel sînt neîntemeiate şi ilegale, fiind adoptate ca rezultat al aplicării eronate a normei materiale. 4 Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 14 ianuarie 2015 şi a fost expediată părţilor la 26 ianuarie 2015, fiind recepţionată la 06 februarie 2015 (f.d.

291). Cererea de recurs a fost depusă la 01 aprilie 2015, fiind depusă în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererile de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de Lilian Istrati nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Recurentul în recursul său a invocat că atît hotărîrea instanţei de fond cît şi decizia instanţei de apel sînt neîntemeiate şi ilegale, fiind adoptate ca rezultat al aplicării eronate a normei materiale.

În speţă, Colegiul menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţa de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiaş articol stipulează că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 5 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Lilian Istrati împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Lilian Istrati, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilian Istrati împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la anularea pct. (2) şi pct. (3) din ordinul de preavizare nr. 312-p din 05 august 2013, anularea ordinului de eliberare din funcţie nr. 395-p din 17 septembrie 2013, obligarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de a-i propune o funcţie similară de director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în legătură cu reorganizarea instituţiei, încasarea din contul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor a salariului restant pentru lipsa forţată de la muncă, încasarea în mod solidar din contul pîrîţilor a prejudiciului moral, obligarea pîrîţilor la perfectarea şi eliberarea performanţelor profesionale, obligarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor să acorde sporul pentru performanţa colectivă.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 6