2ra-945/15 — Încasarea sumei

dosarul nr. 2ra-945/15 prima instanţă S. Bleşceaga instanţa de apel M. Cuigureanu, S. Arnăut, B. Bîrcă DECIZIE 06 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Dumitru Mardari, Oleg Sternioală, Petru Moraru, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de Leviţcaia Liudmila, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a depusă de Isacov Anton împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral, la cererea de chemare în judecată depusă de Isacov Roman împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei, şi la cererea reconvenţională depusă de Liudmila Leviţcaia împotriva lui Isacov Anton, Isacov Natalia, intervenient principal Boldescu Ştefan cu privire la declararea nulităţii contractelor de împrumut, încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de Isacov Anton şi Leviţcaia Liudmila şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 03 februarie 2014 c o n s t a t ă La 29 ianuarie 2007, Isacov Anton a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 16 decembrie 2004, pârâţii Leviţcaia Liudmia şi Boldescu Ştefan au primit în numerar un împrumut bănesc în sumă de 4000 de dolari SUA pe un termen de un an, adică până la 16 decembrie 2005, fapt confirmat prin recipisă executată personal de către Liudmila Leviţcaia, semnată de către ultima şi Ştefan Boldescu.

Reclamantul menţionează că în termenul indicat în contractul de împrumut banii nu i-au fost restituiţi de către pârâţi, însă cu acordul său tranzacţia nominalizată de împrumut bănesc, în sensul datei restituirii împrumutului, a fost prelungită la 19 martie 2006 până la 16 decembrie 2006 cu notificarea acestui fapt direct pe recipisă din 16 decembrie 2004 de către pârâţii Liudmila Leviţcaia şi Ştefan Boldescu prin semnăturile lor personale şi prin înscrisul sintagmei „prelungim contractul până la 16 decembrie 2006”. 1 Cere reclamantul încasarea de la pârâţii Leviţcaia Liudmila şi Boldescu Ştefan în mod solidar împrumutul bănesc în sumă de 4000 dolari SUA sau echivalentul în lei MD după cursul valutar la momentul executării hotărârii judecătoreşti şi a cheltuielilor de judecată.

La 24 ianuarie 2007, Isacov Roman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei. În motivarea cererii reclamantul Isacov Roman a indicat că la 28.02.2003 le-a împrumutat pârâţilor Leviţcaia Liudmila şi Boldescu Ştefan suma de 5000 dolari SUA pe un termen până la 28.02.2004. În caz de întârziere pârâţii urmau să achite penalităţi în mărime de 0,1% din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere. Ulterior, tranzacţia nominalizată a fost prelungită până la 16.12.2006. Pârâţii, însă, nu îşi onorează obligaţiunile şi începând cu 27.03.2005 şi până 24.01.2007, ziua depunerii cererii în instanţa de judecată s-au scurs 668 zile de întârziere a împrumutului bănesc.

Cere Isacov Roman de a încasa de la pârâţi pe ambele contracte de împrumut suma împrumutului de 10 000 dolari SUA şi dobânda pe aceste contracte în sumă de 3 535 dolari SUA, iar în total 13 535 dolari SUA. Prin cererea suplimentară din 13 octombrie 2008, reclamantul Isacov Roman a menţionat că la 01.02.2008 pîrîţii i-au rambursat 14 000 dolari SUA, prin care au fost achitate ambele împrumuturi băneşti în sumă totală de 10 000 dolari SUA, dobînda de întîrziere pe aceste împrumuturi băneşti în sumele de 3310 dolari SUA şi 195 dolari SUA corespunzător pentru perioada scursă după ziua expirării termenelor de rambursare din contracte şi pînă în la ziua depunerii cererii iniţiale (24.01.2007), precum şi recuperarea cheltuielilor sale privind achitarea taxei de stat 406 dolari SUA.

Corespunzător solicită încasarea suplimentară în beneficiul său de la pîrîţi a dobînzii de întîrziere după următorul calcul: mărimea dobînzii de întîrziere constituie 10 dolari SUA, perioada întîrzierii constituie 372 zile, iar suma necesară spre încasare constituie 3720 dolari SUA. La fel, solicitat încasarea de la Leviţcaia Liudmila şi Boldescu Ştefan în mod solidar prejudiciul moral în sumă de 40 000 lei, pricinuite prin faptul nerambursării timp îndelungat a împrumutului bănesc în sumă de 10 000 dolari SUA şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 3340 dolari SUA şi 195 dolari SUA a rambursării împrumutului sau a echivalentului în lei.

La 04 iunie 2008 Leviţcaia Liudmila a depus cerere reconvenţională împotriva lui Isacov Anton, Isacov Natalia privind încasarea sumei de 14 000 dolari, care au fost achitaţi în plus din partea ei, câte 186,2 dolari SUA lunar la suma indicată, pe care ea le plăteşte la bancă din februarie 2008 din vina reclamantului, indicând că reclamantul a dus-o în eroare, impunând-o să plătească 14 000 dolari SUA. Ea a indicat că nu are nici o atribuţie la contractele din 28 februarie 2003 şi 03 martie 2004, iar suma de 10000 dolari SUA nu a primit-o, Boldescu Ştefan fiind beneficiar. Împreună cu Boldescu Ştefan dînsa a primit numai un împrumut de 4000 dolari SUA conform recipisei din 16 decembrie 2004. De asemenea, menţionează că pe toate contractele de împrumut, inclusiv în baza recipisei din 16 decembrie 2004, împrumutul a fost acordat fără careva procente 2 şi suma de 4000 dolari SUA a fost restituită, deoarece până la 27 iunie 2006 au fost achitaţi 8500 dolari SUA.

Ulterior, pârâta Leviţcaia Liudmila prin cererea reconvenţională din 26 noiembrie 2008 a indicat că a concubinat cu Boldescu Ştefan o anumită perioadă de timp, care este rudă cu Isacov Anton şi Isacov Roman. La 26 iunie 2002 a fost semnat contractul de împrumut bănesc dintre Isacov Anton şi Boldescu Ştefan conform căruia Boldescu Ştefan a luat cu împrumut suma de 5000 dolari SUA fără calcularea procentelor pe un termen de 1 an de zile. S-a prevăzut că debitorul Boldescu Ştefan dispune de dreptul de a achita suma împrumutată şi mai anterior de termenul de scadenţă, iar creditorul Isacov Anton este obligat să primească suma împrumutată şi înainte de termenul de scadenţă. Ulterior, la 06 decembrie 2002 a fost semnată recipisa dintre Isacov Anton şi Boldescu Ştefan, conform căreia Boldescu Ştefan a luat cu împrumut de la Isacov Anton suma de 5000 dolari SUA cu o dobândă de 5 % lunar, adică cu achitarea lunară a dobânzii de 20 dolari SUA pe un termen de 1 an de zile.

Astfel. Boldescu Ştefan a luat cu împrumut de unul singur de la Isacov Anton numai suma de 10000 dolari SUA. De asemenea, se face referire la faptul că a fost recunoscut de către Isacov Anton în explicaţia sa anexată la acţiune suplimentară că în baza contractului de împrumut din 26 iunie 2002 a fost semnat alt contract de împrumut la 28 februarie 2003, ce constă în faptul că Boldescu Ştefan a semnat cu Isacov Roman, fiul lui Isacov Anton un contract de împrumut la 28 februarie 2003 autentificat de notarul privat L. Popa la încheierea căruia, reclamanta specifică că nu a participat şi nu a luat bani cu împrumut, precum şi n-a primit bani nici Boldescu Ştefan. Conform acestui contract Boldescu Ştefan a luat cu împrumut suma de 5000 dolari SUA pe un termen de 1 an fără careva dobândă cu dreptul de a restitui suma atât la scadenţă cât şi până la expirarea termenului de scadenţă.

Leviţcaia Ludmila indică că la momentul semnării acestui contract de împrumut careva sumă de bani nu a fost transmisă de creditor ei sau lui Boldescu Ştefan, fapt confirmat şi de însuşi Isacov Anton în explicaţia sa anexată la acţiunea sa suplimentară şi de fapt acest contract reprezintă o convenţie fictivă, în opinia ei fiind lovit de nulitate. Referitor la recipisa de împrumut a banilor din 06 decembrie 2002 încheiată între Isacov Anton şi Boldescu Ştefan, menţionează că la iniţiativa lui Isacov Anton la 03 martie 2004 a fost semnat contractul de împrumut autentificat notarial de notarul privat L. Popa, conform căruia Boldescu Ştefan chipurile a luat cu împrumut de la reclamatul Isacov Roman, fiul lui Isacov Anton, suma de 5000 dolari SUA pe un termen de 1 an fără careva dobândă sau procent, însă de facto nu a avut loc nici o transmitere a banilor şi nu a primit nici o sumă de bani de la Isacov Roman.

În acest contract semnat a fost prevăzut dreptul debitorilor de a restitui suma împrumutată la termenul de scadenţă cât şi până la expirarea acestui termen, iar împrumutătorul obligat de a primi suma de bani menţionată. Conform p. 6 a acestui contract Leviţcaia Liudmila şi Boldescu Ştefan ca împrumutaţi vor fi obligaţi să achite penalitate de întârziere în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere. Remarcă Leviţcaia Liudmila că la acest contract nu are nici o atribuţie, a semnat 3 contractul la rugămintea lui Boldescu Ştefan, însă nu a primit de la reclamant careva sumă de bani, precum şi nu a primit nici o sumă de bani nici Boldescu Ştefan, iar în biroul notarului ce a autentificat acest contract ea nu a fost şi în cartea notarială de înregistrare a actelor notariale ea nu a semnat, semnătura ei lipsind în această carte.

Susţine că acest contract de asemenea este un contract fictiv şi simulat în privinţa ei şi conform art. 221 Cod Civil şi este lovit de nulitate. La 16 decembrie 2004, conform recipisei scrise de Leviţcaia şi Boldescu Ştefan, ei au luat cu împrumut de la Isacov Anton suma de 4000 dolari SUA pe un termen de 1 an fără dobândă sau procente. În acţiunea reconvenţională este specificat că, în această perioadă Boldescu Ştefan conform contractelor menţionate împreună cu Leviţcaia Liudmila a achitat lui Isacov Anton anumite sume de bani şi anume: pentru perioada de Ia 28 februarie 2003 şi până la 03 martie 2004 câte 100 dolari SUA lunar, pentru perioada 03 martie 2004 şi până la 16 decembrie 2004 cîte 200 dolari SUA, pentru perioada 16 decembrie 2004 şi până la 27 iunie 2006 câte 300 dolari SUA, în total fiind achitată suma de 8500 dolari SUA.

Astfel, Leivţcaia Ludmila precizează că a luat cu împrumut de facto de la Isacov Anton numai suma de 4000 dolari SUA pe care i-a achitat până la adresarea în instanţa de judecată, iar Boldescu Ştefan a primit fără ea suma de 10000 dolari SUA conform contractelor de împrumut din 26 iunie 2002 şi din 06 decembrie 2002, şi ulterior împreună cu ea doar suma de 4000 dolari SUA. În afară de aceasta, reclamantul Isacov Anton a recunoscut că a primit de la ea şi Boldescu Ştefan suma de 8500 dolari SUA în perioada menţionată prin recipisa cu privire la calculele lor reciproce, cu toate că în acest înscris indică că a primit această sumă ca procente, însă nici un procent în contractele menţionate mai sus nu au fost menţionate şi prevăzute între părţi.

Conform calculelor suma generală a restanţei lui Boldescu Ştefan faţă de Isacov Anton conform contractelor de împrumut din 26 iunie 2002 şi 06 decembrie 2002 este de 14000 dolari SUA, iar Leviţcaia Liudmila specifică că are atribuţie numai la suma de 4000 dolari SUA primiţi conform recipisei din 06 decembrie 2004 împreună cu Boldescu Ştefan. Cere, reclamanta Leviţcaia Ludmila de a recunoaşte nule contractele de împrumut din 28 februarie 2003 şi din 03 martie 2004 şi de încasat de la Isacov Anton şi Isacov Roman a sumei de 14000 dolari SUA. Potrivit ultimei cereri de concretizare (f.d.

109-116 din volum IV), suplimentar Leviţcaia Liudmila a fost solicitat de a încasa în mod solidar de la Isacov Roman şi Isacov Natalia prejudiciul material cauzat prin achitarea procentelor bancare BC „Moldova Agroindbank” SA, a comisionului bancar unic achitat de aceasta pentru primirea banilor în sumă de 140 dolari SUA şi comisionul unic anual pentru creditul acordat pentru perioada 2009-2012 de 245 dolari SUA, venitul ratat sub formă procentelor bancare minime în privinţa sumei de 14000 dolari şi 4500 dolari, a dobânzii de întârziere în mărime de 9 %, cheltuielilor de judecată pentru asistenţă juridică în mărime de 4000 lei, taxei de stat 1200 de lei şi a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei.

La data de 23 noiembrie 2011 Isacov Roman a decedat. În proces în calitate de 4 coreclamantă a fost atrasă Isacov Natalia, fiind succesor legal conform certificatului de moştenitor legal din 28 mai 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 februarie 2014 acţiunea lui Isacov Anton împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan a fost admisă în parte. S-a încasat în mod solidar de la Leviţcaia Liudmila şi Boldescu Ştefan în beneficiul lui Isacov Anton suma de 1800 dolari SUA, în lei modoveneşti conform cursului oficial al BNM la momentul executării hotărîrii şi cheltuieli de judecată – 5422 lei, taxa de stat – 702 lei, în rest pretenţiile au fost respinse. Cererea reconvenţională depusă de Liudmila Leviţcaia împotriva lui Isacov Anton, Isacov Natalia, intervenient principal Boldescu Ştefan cu privire la declararea nulităţii contractelor de împrumut, încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Isacov Anton şi Leviţcaia Liudmila au depus apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014 au fost respinse apelurile declarate de Isacov Anton şi Leviţcaia Liudmila şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 23 ianuarie 2015 Leviţcaia Liudmila a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea admiterii acţiunii iniţiale şi respingerii acţiunii reconvenţionale şi emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acţiunea lui Isacov Anton şi Isacov Roman şi a admite acţiunea reconvenţională. În motivarea recursului s-a invocat încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

Mai mult, invocă recurenta că instanţele de judecată nu au examinat şi nu s-au expus referitor la acţiunea depusă de decedatul Isacov Roman, iar în dispozitivul hotărîrii primei instanţe nici nu se menţionează despre această acţiune. La fel, recurenta îşi exprimă dezacordul referitor la concluziile instanţelor de judecată, nefiind constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele pricinii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 241 CPC, hotărîrea judecătorească constă din parte introductivă, parte descriptivă, motivare şi dispozitiv. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau 5 parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii. Din esenţa normei de drept citate rezultă că în dispozitiv se va indica decizia instanţei cu privire la toate capetele de cerere: se va stabili dacă acţiunea a fost admisă sau respinsă. În caz de întrunire a mai multor cerinţe ori de primire a acţiunii reconvenţionale, în dispozitiv se va indica ce a hotărît instanţa de judecată referitor la fiecare cerinţă. Între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. În cazul în care o atare concordanţă nu există, dispozitivul, cuprinzînd o altă concluzie decît aceea pe care o impuneau motivele, această hotărîre este nemotivată şi are drept consecinţă anularea acesteia.

Or, în conformitate cu normele de drept enunţată în motivarea hotărîrii instanţa trebuie să indice care circumstanţe de fapt şi care raporturi de drept se consideră constatate de judecată sau invers şi din ce motiv s-a ajuns la o astfel de concluzie. S-a stabilit că la 24 ianuarie 2007, Isacov Roman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei. La 29 ianuarie 2007 Isacov Anton a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral. La 04 iunie 2008 Leviţcaia Liudmila a depus cerere reconvenţională împotriva lui Isacov Anton, Isacov Natalia privind încasarea sumei de 14 000 dolari.

Materialele dosarului atestă că la data de 23 noiembrie 2011 Isacov Roman a decedat. După decesul lui Isacov Roman, conform certificatului de moştenitor legal din 28 mai 2012, moştenitori au devenit soţia - Isacov Natalia, copiii - Isacov Alexandr şi Isacov Daniela şi tatăl - Isacov Anton (f.d. 73 vol. IV). La şedinţa din 31 octombrie 2012 a fost emisă încheierea protocolară, prin care Isacova Natalia a fost atrasă proces în calitate de coreclamantă ca fiind succesor în drepturi al lui Isacov Roman şi reprezentant legal al copiilor minori. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 februarie 2014, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014 acţiunea lui Isacov Anton împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan a fost admisă în parte.

S-a încasat în mod solidar de la Leviţcaia Liudmila şi Boldescu Ştefan în beneficiul lui Isacov Anton suma de 1800 dolari SUA, în lei modoveneşti conform cursului oficial al BNM la momentul executării hotărîrii şi cheltuieli de judecată – 5422 lei, taxa de stat – 702 lei, în rest pretenţiile au fost respinse. Cererea reconvenţională depusă de Liudmila Leviţcaia împotriva lui Isacov Anton, Isacov Natalia, intervenient principal Boldescu Ştefan cu privire la declararea nulităţii contractelor de împrumut, încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral a fost respinsă. Instanţa de recurs remarcă că contrar normelor de drept enunţate, partea descriptivă a decizie instanţei de apel, precum şi a hotărîrii primei instanţe, nu este în concordanţă cu partea introductivă, de motivare şi dispozitivul ei.

Astfel, în partea descriptivă a hotărîrilor instanţele menţionează despre existenţa acţiunii depuse de către Isacov Roman, însă pe parcurs nu se expune nici într-un fel asupra ei, astfel încît hotărîrile judecătoreşti nu conţine concluzia instanţelor referitor la toate 6 cererile. Or, instanţele de judecată sunt obligate să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea sau respingerea fiecărui acţiunii. Totodată, instanţa de recurs menţionează că în sarcina instanţei de apel, în conformitate cu art. 373 CPC, revine obligaţia verificării circumstanţelor şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, şi în final să le expună în decizia sa.

În speţă, însă, instanţa de apel, menţinînd hotărîrea primei instanţe, nu se expune asupra tuturor cerinţelor înaintate pe dosar, menţiunile ei cuprinzînd, numai argumente referitor la acţiunea lui Isacov Anton şi acţiunea reconvenţională a Liudmilei Leviţcaia Instanţa de recurs constată că contrar prevederilor art. 373 alin. (1) CPC, instanţa de apel nu a verificat, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt. În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că între dispozitivul deciziei, motivare şi partea descriptivă nu există concordanţă, ceea ce echivalează cu o nemotivare şi este lipsită de forţă de convingere.

Prin urmare, decizia instanţei de apel urmează a fi casată ca fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procedural. Or, reieşind din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărîrile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz, 26). Toate aceste circumstanţe n-au fost examinate de instanţa de apel, deşi prezintă interes în soluţionarea justă a cauzei, iar aceasta constituie temei de rejudecare.

Reieşind din prevederile Recomandării nr.R(84) 5 privind principiile de procedură civilă proprii pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 februarie 1984, hotărîrea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă într-un mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de părţi. Prin urmare, instanţa de recurs reţine că, instanţa de apel la examinarea litigiului n-a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu s-a expus asupra tuturor cerinţelor înaintate pe dosar, n-a cercetat şi apreciat probele din dosar, n-a determinat circumstanţele şi caracterul raportului juridic dintre părţi, precum şi legea aplicabilă soluţionării pricinii.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursu, a casa integral decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 7 d e c i d e Se admite recursul declarat de Leviţcaia Liudmila.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a depusă de Isacov Anton împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral, la cererea de chemare în judecată depusă de Isacov Roman împotriva Liudmilei Leviţcaia şi Boldescu Ştefan cu privire la încasarea sumei, şi la cererea reconvenţională depusă de Liudmila Leviţcaia împotriva lui Isacov Anton, Isacov Natalia, intervenient principal Boldescu Ştefan cu privire la declararea nulităţii contractelor de împrumut, încasarea sumei, repararea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată . Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Dumitru Mardari Oleg Sternioală Petru Moraru Iurie Bejenaru 8