2ra-460/17 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-460/17 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Râșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-460/17
Judecător: S. Bleșceaga
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A. Panov, L. Popova, A. Minciuna
Î N C H E I E R E
22 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Levițcaia Liudmila,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Isacov Anton
împotriva Liudmilei Levițcaia și Boldescu Ștefan cu privire la încasarea sumei,
repararea prejudiciului material și moral,
la cererea reconvențională depusă de Levițcaia Liudmila împotriva lui Isacov
Anton, Isacov Natalia, intervenient principal Boldescu Ștefan, cu privire la
declararea nulității contractelor de împrumut, încasarea sumei, repararea
prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016, prin care au
fost respinse apelurile declarate de Isacov Anton, Levițcaia Liudmila și cererea lui
Boldescu Ștefan de alăturare la apelul depus de Levițcaia Liudmila și s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Râscani mun. Chișinău din 03 februarie 2014 si hotărârea
suplimentară din 29 ianuarie 2016,
c o n s t a t ă
La 29 ianuarie 2007, Isacov Anton s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Liudmilei Levițcaia și Boldescu Ștefan cu privire la încasarea sumei,
repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 16 decembrie 2004, pârâții
Levițcaia Liudmia și Boldescu Ștefan au primit în numerar un împrumut bănesc în
sumă de 4 000 de dolari SUA pe un termen de un an, adică până la 16 decembrie
2005, fapt confirmat prin recipisă executată personal de către Liudmila Levițcaia,
semnată de către ultima și Ștefan Boldescu. Indică reclamantul că în termenul indicat
în contractul de împrumut banii nu i-au fost restituiți de către pârâți, însă cu acordul
său tranzacția nominalizată de împrumut bănesc, în sensul datei restituirii
împrumutului, a fost prelungită la 19 martie 2006 până la 16 decembrie 2006 cu
notificarea acestui fapt direct pe recipisă din 16 decembrie 2004 de către pârâții
Liudmila Levițcaia și Ștefan Boldescu prin semnăturile lor personale și prin înscrisul
sintagmei „prelungim contractul până la 16 decembrie 2006”.
Solicită reclamantul Isacov Anton încasarea de la pârâții Levițcaia Liudmila și
Boldescu Ștefan în mod solidar împrumutul bănesc în sumă de 4 000 dolari SUA sau
echivalentul în lei MD după cursul valutar la momentul executării hotărârii
judecătorești și a cheltuielilor de judecată.
La 24 ianuarie 2007, Isacov Roman a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Liudmilei Levițcaia și Boldescu Ștefan cu privire la încasarea sumei.
În motivarea cererii reclamantul Isacov Roman a indicat că la 28 februarie
2003, le-a împrumutat pârâților Levițcaia Liudmila și Boldescu Ștefan suma de
5 000 dolari SUA pe un termen până la 28 februarie 2004. În caz de întârziere pârâții
urmau să achite penalități în mărime de 0,1% din suma neachitată pentru fiecare zi
de întârziere. Ulterior, tranzacția nominalizată a fost prelungită până la 16 decembrie
Pârâții, însă, indică reclamantul, nu își onorează obligațiunile începând cu 27
martie 2005 și până 24 ianuarie 2007, ziua depunerii cererii în instanța de judecată,
s-au scurs 668 zile de întârziere a împrumutului bănesc.
Solicită reclamantul Isacov Roman, de a încasa de la pârâți pe ambele
contracte de împrumut suma împrumutului de 10 000 dolari SUA și dobânda pe
aceste contracte în sumă de 3 535 dolari SUA, iar în total 13 535 dolari SUA.
Prin cererea suplimentară din 13 octombrie 2008, reclamantul Isacov Roman a
menționat că la 01 februarie 2008, pârâții i-au rambursat 14 000 dolari SUA, prin
care au fost achitate ambele împrumuturi bănești în sumă totală de 10 000 dolari
SUA, dobânda de întîrziere pe aceste împrumuturi bănești în sumele de 3 310 dolari
SUA și 195 dolari SUA corespunzător pentru perioada scursă după ziua expirării
termenelor de rambursare din contracte și pînă în la ziua depunerii cererii inițiale
(24.01.2007), precum și recuperarea cheltuielilor sale privind achitarea taxei de stat
406 dolari SUA.
Corespunzător solicită încasarea suplimentară în beneficiul său de la pîrîți a
dobînzii de întîrziere după următorul calcul: mărimea dobînzii de întîrziere constituie
10 dolari SUA, perioada întârzierii constituie 372 zile, iar suma necesară spre
încasare constituie 3 720 dolari SUA. La fel, solicită încasarea de la Levițcaia
Liudmila și Boldescu Ștefan în mod solidar prejudiciul moral în sumă de 40 000 lei,
pricinuite prin faptul nerambursării timp îndelungat a împrumutului bănesc în sumă
de 10 000 dolari SUA și a dobînzii de întîrziere în sumă de 3 340 dolari SUA și 195
dolari SUA a rambursării împrumutului sau a echivalentului în lei.
La 04 iunie 2008, Levițcaia Liudmila a depus cerere reconvențională împotriva
lui Isacov Anton și Isacov Natalia privind încasarea sumei de 14 000 dolari, care au
fost achitați în plus din partea ei, câte 186,2 dolari SUA lunar la suma indicată, pe
care ea le plătește la bancă din februarie 2008 din vina reclamantului, indicând că
reclamantul a dus-o în eroare, impunând-o să plătească 14 000 dolari SUA.
În motivarea cererii reconvenționale Levițcaia Liudmila a indicat că nu are nici
o atribuție la contractele din 28 februarie 2003 și 03 martie 2004, iar suma de 10 000
dolari SUA nu a primit-o, Boldescu Ștefan fiind beneficiar. Împreună cu Boldescu
Ștefan dînsa a primit numai un împrumut de 4 000 dolari SUA conform recipisei din
16 decembrie 2004. De asemenea, menționează că pe toate contractele de împrumut,
inclusiv în baza recipisei din 16 decembrie 2004, împrumutul a fost acordat fără
careva procente și suma de 4 000 dolari SUA a fost restituită, deoarece până la 27
iunie 2006 au fost achitați 8 500 dolari SUA.
Ulterior, prin cererea reconvențională din 26 noiembrie 2008, pârâta Levițcaia
Liudmila a indicat că a concubinat cu Boldescu Ștefan o anumită perioadă de timp,
care este rudă cu Isacov Anton și Isacov Roman. La 26 iunie 2002, a fost semnat
contractul de împrumut bănesc dintre Isacov Anton și Boldescu Ștefan conform
căruia Boldescu Ștefan a luat cu împrumut suma de 5000 dolari SUA fără calcularea
procentelor pe un termen de 1 an de zile. S-a prevăzut că debitorul Boldescu Ștefan
dispune de dreptul de a achita suma împrumutată și mai anterior de termenul de
scadență, iar creditorul Isacov Anton este obligat să primească suma împrumutată și
înainte de termenul de scadență. Ulterior, la 06 decembrie 2002, a fost semnată
recipisa dintre Isacov Anton și Boldescu Ștefan, conform căreia Boldescu Ștefan a
luat cu împrumut de la Isacov Anton suma de 5000 dolari SUA cu o dobândă de 5 %
lunar, adică cu achitarea lunară a dobânzii de 20 dolari SUA pe un termen de 1 an de
zile. Astfel. Boldescu Ștefan a luat cu împrumut de unul singur de la Isacov Anton
numai suma de 10 000 dolari SUA.
De asemenea, se face referire la faptul că a fost recunoscut de către Isacov
Anton în explicația sa anexată la acțiune suplimentară că în baza contractului de
împrumut din 26 iunie 2002 a fost semnat alt contract de împrumut la 28 februarie
2003, ce constă în faptul că Boldescu Ștefan a semnat cu Isacov Roman, fiul lui
Isacov Anton un contract de împrumut la 28 februarie 2003 autentificat de notarul
privat L. Popa la încheierea căruia, reclamanta specifică că nu a participat și nu a luat
bani cu împrumut, precum și n-a primit bani nici Boldescu Ștefan. Conform acestui
contract Boldescu Ștefan a luat cu împrumut suma de 5000 dolari SUA pe un termen
de 1 an fără careva dobândă cu dreptul de a restitui suma atât la scadență cât și până
la expirarea termenului de scadență.
Mai indică Levițcaia Liudmila că, la momentul semnării acestui contract de
împrumut careva sumă de bani nu a fost transmisă de creditor ei sau lui Boldescu
Ștefan, fapt confirmat și de însuși Isacov Anton în explicația sa anexată la acțiunea
sa suplimentară și de fapt acest contract reprezintă o convenție fictivă, în opinia ei
fiind lovit de nulitate.
Referitor la recipisa de împrumut a banilor din 06 decembrie 2002 încheiată
între Isacov Anton și Boldescu Ștefan, menționează că la inițiativa lui Isacov Anton
la 03 martie 2004 a fost semnat contractul de împrumut autentificat notarial de
notarul privat L. Popa, conform căruia Boldescu Ștefan chipurile a luat cu împrumut
de la Isacov Roman, fiul lui Isacov Anton, suma de 5 000 dolari SUA pe un termen
de 1 an fără careva dobândă sau procent, însă de facto nu a avut loc nici o
transmitere a banilor și nu a primit nici o sumă de bani de la Isacov Roman. În acest
contract semnat a fost prevăzut dreptul debitorilor de a restitui suma împrumutată la
termenul de scadență cât și până la expirarea acestui termen, iar împrumutătorul
obligat de a primi suma de bani menționată. Conform p. 6 a acestui contract
Levițcaia Liudmila și Boldescu Ștefan ca împrumutați vor fi obligați să achite
penalitate de întârziere în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere.
Menționează Levițcaia Liudmila că, la acest contract ea nu are nici o atribuție, a
semnat contractul la rugămintea lui Boldescu Ștefan, însă nu a primit de la reclamant
careva sumă de bani, precum și nu a primit nici o sumă de bani nici Boldescu Ștefan,
iar în biroul notarului ce a autentificat acest contract ea nu a fost și în cartea notarială
de înregistrare a actelor notariale ea nu a semnat, semnătura ei lipsind în această
carte. Susține că acest contract de asemenea este un contract fictiv și simulat în
privința ei și conform art. 221 Cod Civil și este lovit de nulitate.
Specifică Levițcaia Liudmila în acțiunea reconvențională că, la 16 decembrie
2004, conform recipisei scrise de Levițcaia și Boldescu Ștefan, ei au luat cu
împrumut de la Isacov Anton suma de 4000 dolari SUA pe un termen de 1 an fără
dobândă sau procente.
În această perioadă Boldescu Ștefan conform contractelor menționate împreună
cu Levițcaia Liudmila a achitat lui Isacov Anton anumite sume de bani și anume:
pentru perioada de Ia 28 februarie 2003 și până la 03 martie 2004 câte 100 dolari
SUA lunar, pentru perioada 03 martie 2004 și până la 16 decembrie 2004 cîte 200
dolari SUA, pentru perioada 16 decembrie 2004 și până la 27 iunie 2006 câte 300
dolari SUA, în total fiind achitată suma de 8500 dolari SUA.
Astfel, Leivțcaia Ludmila precizează că, a luat cu împrumut de facto de la
Isacov Anton numai suma de 4000 dolari SUA pe care i-a achitat până la adresarea
în instanța de judecată, iar Boldescu Ștefan a primit fără ea suma de 10 000 dolari
SUA conform contractelor de împrumut din 26 iunie 2002 și din 06 decembrie 2002,
și ulterior împreună cu ea doar suma de 4 000 dolari SUA. În afară de aceasta,
menționează că reclamantul Isacov Anton a recunoscut că a primit de la ea și
Boldescu Ștefan suma de 8500 dolari SUA în perioada menționată prin recipisa cu
privire la calculele lor reciproce, cu toate că în acest înscris indică că a primit această
sumă ca procente, însă nici un procent în contractele menționate mai sus nu au fost
menționate și prevăzute între părți.
Conform calculelor suma generală a restanței lui Boldescu Ștefan față de Isacov
Anton conform contractelor de împrumut din 26 iunie 2002 și 06 decembrie 2002
este de 14 000 dolari SUA, iar Levițcaia Liudmila specifică că are atribuție numai la
suma de 4 000 dolari SUA primiți conform recipisei din 06 decembrie 2004
împreună cu Boldescu Ștefan.
Solicită Levițcaia Liudmila, de a recunoaște nule contractele de împrumut din
28 februarie 2003 și din 03 martie 2004 cu încasarea de la Isacov Anton și Isacov
Roman a sumei de 14 000 dolari SUA.
Potrivit ultimei cereri de concretizare, suplimentar Levițcaia Liudmila a
solicitat, de a încasa în mod solidar de la Isacov Roman și Isacov Natalia prejudiciul
material cauzat prin achitarea procentelor bancare BC „Moldova Agroindbank” SA,
a comisionului bancar unic achitat de aceasta pentru primirea banilor în sumă de 140
dolari SUA și comisionul unic anual pentru creditul acordat pentru perioada 2009-
2012 de 245 dolari SUA, venitul ratat sub formă procentelor bancare minime în
privința sumei de 14 000 dolari și 4 500 dolari, a dobânzii de întârziere în mărime de
9 %, cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în mărime de 4000 lei, taxei
de stat 1 200 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.
La data de 23 noiembrie 2011, Isacov Roman a decedat. În proces în calitate de
coreclamantă a fost atrasă Isacov Natalia, fiind succesor legal conform certificatului
de moștenitor legal din 28 mai 2012.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 februarie 2014
(f.d.182-194, Volumul IV):
-S-a admis parțial cererea de chemare în judecată inițială a lui Isacov Anton
împotriva Liudmile Levițcaia și Boldescu Ștefan cu privire la încasarea sumei,
repararea prejudiciului material și moral;
-S-a încasat în mod solidar de la Levițcaia Liudmila și Boldescu Ștefan în
beneficiul lui Isacov Anton suma de 1 800 dolari SUA, în lei moldovenești conform
cursului oficial al BNM a RM la momentul executării hotărîrii judecătorești;
-S-a încasat în mod solidar de la Levițcaia Liudmila și Boldescu Ștefan în
beneficiul lui Isacov Anton suma de 5 422 lei, ce reprezintă cheltuielile de judecată;
-S-a încasat în mod solidar de la Levițcaia Liudmila și Boldescu Ștefan în
beneficiul statului taxa de stat în sumă de 702,54 lei, care nu a fost achitată de
reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată;
-În rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată inițială au fost respinse
ca fiind neîntemeiate;
-S-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea reconvențională depusă de Liudmila
Levițcaia împotriva lui Isacov Anton, Isacov Natalia, intervenient principal Boldescu
Ștefan, cu privire la declararea nulității contractelor de împrumut, încasarea sumei,
repararea prejudiciului material și moral.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Isacov Anton și Levițcaia
Liudmila au depus apel. Boldescu Ștefan a depus cerere de alăturare la apelul depus
de Levițcaia Liudmila.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2014, au fost respinse
apelurile declarate de Isacov Anton și Levițcaia Liudmila și a fost menținută
hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 februarie 2014 (f.d.34-42,
Volumul V).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 mai 2015, s-a admis recursul
declarat de Levițcaia Liudmila. S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 08
octombrie 2014, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în
alt complet de judecată (f.d.181-188, Volumul V).
Pentru a decide astfel instanța de recurs a reținut că, contrar normelor de drept,
partea descriptivă a deciziei instanței de apel, precum și a hotărîrii primei instanțe,
nu este în concordanță cu partea introductivă, de motivare și dispozitivul ei. Astfel,
în partea descriptivă a hotărîrilor instanțele menționează despre existența acțiunii
depuse de către Isacov Roman, însă pe parcurs nu se expun nici într-un fel asupra ei,
astfel încât hotărârile judecătorești nu conțin concluzia instanțelor referitor la toate
cererile. Or, instanțele de judecată sunt obligate să reflecte în hotărîre motivele
concluziilor sale privind admiterea sau respingerea fiecărei acțiunii.
Totodată, instanța de recurs a menționat că în sarcina instanței de apel, în
conformitate cu art. 373 CPC, revine obligația verificării circumstanțelor și
raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, și în final să le expună în
decizia sa. În speță, însă, instanța de apel, menținând hotărîrea primei instanțe, nu s-a
expus asupra tuturor cerințelor înaintate pe dosar, mențiunile ei cuprinzând, numai
argumente referitor la acțiunea lui Isacov Anton și acțiunea reconvențională a
Liudmilei Levițcaia.
În cadrul rejudecării pricinii în instanța de apel, prin încheierea Curții de Apel
Chișinău din 11 noiembrie 2015 (f.d.226-229, Volumul V), s-a ridicat de la
examinare în ordine de apel cauza civilă dată și s-a restituit în prima instanță pentru
emiterea hotărîrii suplimentare.
Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 29
ianuarie 2016, s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată a
succesorului lui Roman Isacov – Isacov Anton împotriva Liudmile Levițcaia și
Boldescu Ștefan cu privire la încasarea sumei cu titlu de dobândă de întârziere
(f.d.84-93, Volumul VI).
Levițcaia Liudmila a depus apel și împotriva hotărîrii suplimentare a
Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 29 ianuarie 2016. Ulterior, Boldescu Ștefan
a suplinit cererea de alăturare la apel.
După rejudecarea pricinii, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07
septembrie 2016, s-au respins apelurile declarate de către Isacov Anton, Levițcaia
Liudmila și cererea lui Boldescu Ștefan de alăturare la apelul depus de Levițcaia
Ludmila. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 03
februarie 2014 si hotărârea suplimentară din 29 ianuarie 2016 (f.d. 200-211,
Volumul VI).
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 02 decembrie 2016, Levițcaia
Liudmila a declarat recurs, completându-l la 28 decembrie 2016, a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie
2016, a hotărîrii Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 03 februarie 2014 și a celei
suplimentare din 29 ianuarie 2016, emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă
acțiunea lui Isacov Anton și Isacov Roman și admisă acțiunea reconvențională
înaintată de Levițcaia Liudmila (f.d. 1-15, f.d. 18-30, Volumul VII).
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe
parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că hotărârile
date sunt ilegale ca fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și
procedural. Instanțele nu au stabilit circumstanțele de fapt, caracteristice raportului
juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, prin urmare au aplicat
legea care nu trebuia aplicată și au interpretat eronat normele de drept material.
Totodată, menționează recurenta, instanțele inferioare au dat o apreciere arbitrară și
greșită materialului probator anexat la dosar.
Menționează recurenta că, instanțele inferioare, fără a da o apreciere adecvată
depozițiilor reclamanților Isacov Anton și Isacov Roman și fără a analiza pretinsele
mijloace de probă (contractele de împrumut din 28.02.2003 și din 03.03.2004) în
raport cu alte probe administrate la dosar, au motivat nejustificat soluția de
respingere a cererii privind declararea nulității acestor contracte de împrumut.
Consideră recurenta că, concluziile expuse în hotărârile contestate sunt în
contradicție cu circumstanțele reale ale cauzei, care nu au fost constatate și elucidate
de judecată, iar cele invocate de către instanță nu sunt confirmate cu probe veridice
și suficiente.
Mai indică recurenta că, deși Boldescu Ștefan a solicitat examinarea cauzei în
lipsa sa (cererea din 15.04.2012), examinarea cauzei în prima instanță a avut loc în
lipsa acestuia, care nu a fost citat legal despre examinarea cauzei. Prin urmare,
judecarea cauzei în lipsa lui Boldescu Ștefan nu asigură respectarea drepturilor
participanților la proces.
La data de 24 februarie 2017 Isacov Anton a prezentat referință pe marginea
recursului declarat de Levițcaia Liudmila, solicitând respingerea acestuia.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
în adresa părților la 23.09.2016 (f.d. 212 vol. VI), cît și faptul că potrivit cererii de
recurs recurenta a recepționat decizia instanței de apel la 05.10.2016 (f.d. 1 vol. VII),
recursul se consideră declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Levițcaia Liudmila nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu
a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate,
ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a
actelor judecătorești recurate.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII
CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu
rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate
în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate
corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Levițcaia Liudmila ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Levițcaia Liudmila se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță