- Dosarul nr.
- 3rh-36/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 29 aprilie 2015
- Părțile
- Pavlova Elena Ostapciuc Maxim si Olga vs Andronic Vasile si Primăria m. Chisinău
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
3rh-36/15 — Contestarea actului administrativ
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA
dosar nr.3rh-36/15 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (judecător G.Crețu) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (judecători: S.Filincova, T.Vieru, I.Bejenaru, G.Stratulat, S.Novac) ÎNCHEIERE 29 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componență: Președinte completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Dumitru Mardari, Valentina Clevadî Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de către Andronic Vasile, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Pavlova Elena, Ostapciuc Maxim, Ostapciuc Olga împotriva Primăriei mun.
Chişinău şi Andronic Vasile privind contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 24 aprilie 2013 prin care acţiunea a fost admisă, a c o n s t a t a t: La 10.08.2012, reclamanții Pavlova Elena, Ostapciuc Maxim și Olga s-au adresat în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Andronic Vasile prin care au solicitat contestarea actelor administrative. În motivarea acţiunii, au indicat că la 02.06.2012, Andronic Vasile a demarat lucrările de construcție a anexei în două nivele în curtea casei nr.10 din str. A. Donici, mun. Chişinău. Fiind afectați de lucrările de construcție s-au adresat Inspecției de Stat în Construcţii şi Comisariatului de Politie sect.
Buiucani cu privire la stoparea lucrărilor ca fiind ilegale. Au menționat, că nu au fost de acord cu răspunsurile primite, precum că lucrările de construcție se efectuează în baza certificatului de urbanism nr.553i/11 din 26.06.2011 şi autorizației de construcţii nr.819 din 19.10.2011, emise de Primăria mun. Chişinău. Au relatat, că în luna iulie anul 2012 s-au adresat Primăriei mun. Chişinău cu solicitarea de a anula certificatul de urbanism şi autorizația de construcție eliberate lui Andronic Vasile şi stoparea lucrărilor, dar au primit răspuns de la Primărie cu recomandarea de a se adresa în judecată. Au indicat că certificatul emis de Primăria mun. Chişinău este ilegal deoarece a fost obținut fără acordul tuturor persoanelor al căror interese sunt afectate, de aceea consideră că autorizația de construcție a fost emisă în baza unui document ilegal.
Au susținut, că prin prezentarea unui alt plan de construcție Andronic Vasile a obținut cu înșelăciune acordul de la Ostapciuc Olga, deoarece anexa la apartamentul acestuia avea un nivel, însă în realitate a început construcția a două nivele. Din aceste considerente, s-au adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune în vederea anulării certificatului de urbanism nr.553i/11 din 23.06.2011 şi autorizației de construcție nr.819 din 19.10.2011, emise de Primăria mun. Chişinău, precum şi stoparea lucrărilor de construcție. Prin hotărârea Curţii de Apel Chișinău din 19.12.2012 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 24.04.2013, a fost admis recursul declarat de către Pavlova Elena, Ostapciuc Maxim și Olga, casată hotărârea primei instanțe din 19.12.2012 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă.
S-a anulat certificatul de urbanism nr.553i/11 din 23.06.2011 şi autorizația de construcție nr.819 din 19.10.2011, emise de Primăria mun. Chişinău. La 04.03.2015, Andronic Vasile a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs din 24.04.2013, prin care a solicitat admiterea cererii și casarea deciziei. În motivarea revizuirii a invocat art.449 lit.b) și c) CPC, invocând că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, și că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Revizuentul consideră că decizia Curţii Supreme de Justiție din 24.04.2013 este neîntemeiată și ilegală, deoarece nu a cunoscut despre faptul că Pavlova Elena și Ostapciuc Maxim sunt coproprietarii apartamentului din str. A. Donici, că în decizie este indicat că recursul a fost declarat de Primăria mun.
Chişinău, însă calitatea de recurent a avut-o Andronic Vasile și că decizia a fost adoptată la etapa recepționării construcţiei. A mai invocat, precum că din decizia Curţii Supreme de Justiție din 24.04.2013 nu este clar ce normă legală a fost încălcată de prima instanță și care prevederi legale au fost aplicate de instanța de recurs. Totodată, în motivarea revizuirii, a invocat mai multe recomandări ale Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei, Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 19.01.1998, Hotărârea Plenului CSJ nr.2 din 07.07.2008 cu privire la aplicarea legislației procesuale civile la întocmirea hotărârii și încheierii judecătorești și art.6, par.1 CEDO.
Intimații Pavlova Elena, Ostapciuc Maxim și Olga au menționat în referință că își exprimă dezacordul cu cererea de revizuire depusă de către Andronic Vasile împotriva deciziei instanței de recurs din 24.04.2013, invocând că nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desființării acestei decizii şi reînnoirea judecății. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de către Andronic Vasile urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(1), lit.a) CPC, instanţa de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.
Potrivit art.451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicând-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă. Astfel, revizuirea unei hotărâri pronunțate de instanţa de judecată este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în 2 posesia unui temei prevăzut la art.449 CPC. Atunci când se invocă temeiurile prevăzute la art.449 lit.b) și c) CPC, în speță, precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, și că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, instanţa urmează să constate dacă temeiurile invocate sunt întemeiate și prin decizia supusă revizuirii persoanei implicate în proces i-au fost încălcate drepturile.
Potrivit jurisprudenței Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilității temeiurilor de revizuire invocate, revizuirea fiind posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi probate circumstanțe, fapte sau evenimente prevăzute de lege ca temeiuri esențiale pentru relațiile în litigiu şi de natură să influențeze soluția adoptată. În contextul relatat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de revizuent în susținerea cererii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.449 lit.b) și c) CPC.
Or, motivul necunoașterii despre faptul că Pavlova Elena şi Ostapciuc Maxim sunt coproprietarii apartamentului nr.3-4 din str. A.Donici, invocat de revizuent, nu poate servi ca temei prevăzut la art.449 lit.b) CPC, deoarece nu a probat că a întreprins toate măsurile pentru a afla aceste circumstanțe în timpul judecării anterioare a pricinii. Nu pot servi temei de revizuire nici art.449 lit.c) CPC, în speță, motivele precum că în decizia instanței de recurs din 24.04.2013 este indicat că recursul a fost declarat de Primăria mun. Chişinău, însă calitatea de recurent a avut-o Andronic Vasile sau că decizia a fost adoptată la etapa recepționării construcţiei. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că argumentele expuse în prezenta cerere de revizuire nu pot determina casarea actului judecătoresc de dispoziție solicitat, deoarece nu se încadrează în temeiurile invocate de revizuent.
Revizuirea nu trebuie tratată nici ca un apel camuflat sau un recurs în anulare. Competența Curţii Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiției, dar nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Chiar existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară datorită unor circumstanțe fundamentale convingătoare (Popov nr.2 v. Moldova, Duca v. Moldova s.a.). Revizuirea neîntemeiată a hotărârii contestate, fiind o cale de atac de retractare şi nu de reformare, ar conduce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Admiterea cererii de revizuire, în speță, ar contravine principiului securității raporturilor juridice şi ar constitui violarea art.6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului şi Libertăților Fundamentale. Astfel, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe judecătorești independente şi imparțiale, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul 3 stabilității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova), iar procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (Popov v. Moldova). Totodată, securitatea raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judecata), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este irevocabilă și obligatorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată în vederea unei determinări noi a cauzei.
În consecință, admiterea prezentei cererii de revizuire, în împrejurările reținute, va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Având în vedere cele expuse și urmare faptului că motivele invocate în cererea de revizuire sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Andronic Vasile, ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.art. 269-270, 453 alin.(1), lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Andronic Vasile, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 24 aprilie 2013, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Pavlova Elena, Ostapciuc Maxim, Ostapciuc Olga împotriva Primăriei mun.
Chişinău şi Andronic Vasile privind contestarea actelor administrative. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Dumitru Mardari Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 4