2ra-866/15 — Cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie şi procurii

dosarul nr. 2ra-866/15 prima instanţă: A. Ciubotaru instanţa de apel: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi ÎNCHEIERE 23 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cernogolub Renat, Cernogolub Natalia împotriva lui Taraburca Sergiu, Taraburca Natalia, intervenienţi accesorii notar public Martîniuc Vadim, notar privat Chiciuc Oxana şi Oficiul Teritorial Cadastral Cahul cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie şi procurii, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 07 octombrie 2014, prin care apelul declarat de Taraburca Sergiu şi Taraburca Natalia s-a admis şi s-a emis o nouă hotărâre de respingere a cerinţelor înaintate de Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia, c o n s t a t ă: La data de 26 martie 2013 reclamanţii Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia au depus cerere de chemare în judecată împotriva pîrîţilor Taraburca Natalia, Taraburca Sergiu, intervenienţi accesorii notar public Martîniuc Vadim, Oficiul Teritorial Cadastral Cahul, solicitînd declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 3275 din 02.06.2011 a bunului imobil amplasat în or.

Cahul str. 31 August nr. 17”e”, autentificat de notarul public Martîniuc Vadim, încheiat între Cernogolub Renat, reprezentat de Taraburcă Sergiu în baza procurii nr. 1490 din 03 februarie 2010 şi Taraburca Natalia, obligarea OTC Cahul să radieze înscrierea din Registrul bunurilor imobile. La 07 mai 2013 reclamanţii Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia au depus cerere privind extinderea pretenţiilor în acţiune, solicitînd declararea nulităţii procurii nr. 1490 din 03.02.2010. În motivarea acţiunii reclamanţii Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia au indicat că, în temeiul contractului de donaţie nr.3275 autentificat de notarul 1 public Martîniuc Vadim din 02 iunie 2011, Sergiu Taraburca, în baza procurii nr. 1490 din 03 februarie 2010, în calitate de reprezentant a lui Renat Cernogolub a donat Nataliei Taraburca bunul imobil amplasat în or.

Cahul str. 31 August nr. 17”e”, care constituie proprietatea lui Renat Cernogolub şi Nataliei Cernogolub. Indică reclamanţii că, procura nr. 1490 din 03 februarie 2010 a fost eliberată ca un garant al restituirii unei datorii, iar Sergiu Taraburca, în lipsa consimţămîntului proprietarului, abuzînd de împuternicirile acordate prin procura eliberată, a încheiat contractul de donaţie nr. 3275. Consideră reclamanţii, că procura şi contractul de donaţie din 02 iunie 2011 sunt lovite de nulitate absolută, deoarece Renat Cernogolub şi Natalia Cernogolub nu şi-au manifestat intenţia de a încheia contractul de donaţie, pentru vicii de consimţămînt, prin prisma art. 195, 216, 217, 226 Cod civil, art. 46 din.

Constituţia Republicii Moldova şi art. 1 al Protocolului adiţional la Convenţiei pentru apărarea drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin cererea de concretizare a pretenţiilor, reclamanţii au invocat şi caracterul simulat al contractului de donaţie. Astfel, reclamanţii au arătat că din data perfectării contractului de donaţie pînă la momentul actual exercită dreptul de proprietate asupra bunului imobil. Faptul încheierii contractului de donaţie a urmărit doar scopul întoarcerii unei datorii avute de către Renat Cernogolub către Sergiu Taraburca. în opinia reclamanţilor, neexercitarea de către Natalia Taraburca a dreptului de proprietate asupra imobilului înregistrat la OCT Cahul, nedepunerea de către aceasta a unei acţiunii cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate prin evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ, denotă caracterul fictiv al contractului de donaţie.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 15 ianuarie 2014 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul privat Oxana Chiciuc, iar coproprietarii imobilului Lascar Sergiu şi Burlacu Svetlana au fost notificaţi, în conformitate cu prevederile art.62 CPC. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 mai 2014 acţiunea a fost admisă parţial, s-a declarat nul contractul de donaţie nr. 3275 din 02 iunie 2011 încheiat între Renat Cernogolub, reprezentat de Sergiu Taraburcă în baza procurii nr. 1490 din 03.02.2010 şi Natalia Taraburcă, cu repunerea părţilor în poziţia anterioară încheierii contractului de donaţiei, în rest, acţiunea privind declararea nulă a procurii a fost respinsă.

La 23 mai 2014 şi respectiv la 13 iunie 2014 pîrîţii Taraburca Sergiu şi Taraburca Natalia au depus apel împotriva hotărârii enunţate, solicitând casarea hotărîrii, în partea ce ţine de declararea nulităţii contractului de donaţie, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie respins acest capăt din cererea de chemare în judecată a lui Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia privind declararea nulă a contractului de donaţie. Prin aceiaşi cerere, Taraburca Sergiu şi Taraburca Natalia au mai solicitat casarea încheierii Judecătoriei Cahul din 15 ianuarie 2014 cu pronunţarea unei noi încheieri prin care să fie încetat procesul în cauză.

2 La data de 22 iulie 2014 apelanţii Taraburca Sergiu şi Taraburca Natalia au depus cerere de completare a apelului, în care au invocat că, instanţa de fond s-a bazat pe fapte ce nu au fost examinate în şedinţa de judecată sau vin în contradicţie cu cele invocate de părţi, adică circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 07 octombrie 2014, apelurile declarate de Taraburca Sergiu şi Taraburca Natalia, au fost admise.

S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 mai 2014, în partea ce ţine de nulitatea contractului de donaţie şi a emis o nouă hotărâre nouă, prin care a fost respinsă cererea înaintată de Cernogolub Renat, Cernogolub Natalia împotriva lui Taraburca Sergiu, Taraburca Natalia, intervenienţi accesorii notarul public Martîniuc Vadim, notar privat Chiciuc Oxana şi Oficiul Teritorial Cadastral Cahul cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie, ca fiind neîntemeiată. În rest, hotărîrea Judecătoriei Cahul din 17 mai 2014 s-a menţinut. S-au respins recursurile înaintate de Taraburca Sergiu şi Taraburca Natalia împotriva încheierii de respingere a cererii de încetare a procesului.

S-a menţinut încheierea Judecătoriei Cahul din 15 ianuarie 2014 prin care cererea cu privire la încetarea procesului în baza art.265 lit.b) CPC a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a anulat măsura de asigurare-sechestru aplicat prin încheierea Judecătoriei Cahul din 08 aprilie 2013 asupra bunurilor imobile din or. Cahul str.31 august nr.l7e, compuse din ½ cotă parte din terenul pentru construcţii cu suprafaţa totală de 0.0554 ha nr. cadastral 1701114222, ½ cotă parte din casa de locuit individuală cu lit.0.1, cu nr. cadastral 1701114222.01, construcţie accesorie cu nr. cadastral 1701114222.02. La data de 05 decembrie 2015, Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia, au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului, au invocat recurenţii că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept. În susţinerea cererii de recurs indică recurenţii prevederile art. 1 al Protocolului adiţional la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, semnat la Paris la 20 martie 1952, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît cauză de utilizate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Consideră recurenţii, că folosindu-se abuziv de procura înregistrată sub nr. 1490 din 03.02.2010 autentificată de notarul privat Chiciuc Oxana, Taraburca Sergiu a acţionat ca reprezentantul lui Cernogolub Renat la o astfel de tranzacţie.

Abuzul din partea lui Taraburca Sergiu a fost manifestat prin aceea, că conform condiţiilor şi prevederilor specificate la aliniatul 2 al procurii 3 menţionate, Taraburca Sergiu a fost împuternicit de Cernogolub Renat, ca în numele ultimului şi pentru dînsul, să vîndă, doneze cui va crede de cuviinţă, în condiţiile ce le va crede de cuviinţă şi la preţul ce-l va socoti potrivit imobilului proprietatea lui Cernogolub Renat, compusă din bunul imobil cu nr. cadastral 1701111.222 situat în or. Cahul, str. 31 August nr. 17e, Republica Moldova. La fel, conform aliniatului 4 din procura menţionată, mandatarul, adică Taraburca Sergiu era împuternicit a primi pentru Cernogolub Renat şi în numele acestuia preţul convenit, îndeplinind toate formalităţile necesare încheierii şi autentificării contractului de vînzare - cumpărare, donaţie.

Mai indică recurenţii că nu au dat niciodată consimţământul la perfectarea unei tranzacţii de donaţie, nu au fost înştiinţaţi verbal sau în scris despre intenţia lui Taraburca Sergiu referitor la înstrăinarea în aşa mod a bunului imobil la care ei au fost coproprietari. De asemenea, consideră recurenţii că contractul de donaţie este lovit de nulitate absolută, în conformitate cu prevederile art. 216 Cod civil, deoarece lipseşte consimţământului proprietarului la semnarea unei tranzacţii de donaţie. Mai invocă în context, prevederile art. 199 Cod civil, potrivit căruia, consimţământul este o condiţie necesară de valabilitate a actului juridic. La data de 25 martie 2015, Taraburca Sergiu şi Taraburca Natalia au depus referinţă la recursul declarat de Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia, solicitînd respingerea recursului ca neîntemeiat.

Examinînd cererea de recurs declarată de Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC. În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 4 b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept procedural. Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante şi declarative, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea deciziei instanţei de apel.

Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurenţilor cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurenţilor, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror, atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă s-au pronunţat în mod corespunzător.

În context, Colegiul menţionează şi faptul că prin decizia Curţii de Apel Cahul din 07 octombrie 2014, s-au respins recursurile înaintate de Taraburca 5 Sergiu şi Taraburca Natalia împotriva încheierii de respingere a cererii de încetare a procesului şi s-a menţinut încheierea Judecătoriei Cahul din 15 ianuarie 2014 prin care cererea cu privire la încetarea procesului în baza art.265 lit.b) CPC a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, din motivele expuse în decizie, totuşi, anterior a fost pronunţată o hotărîre devenită irevocabilă de respingere a cererii unui din reclamanţi pe acelaşi obiect de declarare nulă a contractului de donaţie (f. d. 42).. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, 433 lit. a), art. 434 alin. (1) şi art. 440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Cernogolub Renat şi Cernogolub Natalia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă 6