2ra-776/15 — Nulitatea tranzacţiei de împăcare

prima instanţă: I. Cotea dosarul nr.2ra-776/15 instanţa de apel: G. Vavrin T. Dimitriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 09 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Petreanu Mihail şi Petreanu Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petreanu Mihail, Petreanu Valeriu, Petreanu Olga împotriva lui Roman Anatolii, Roman Ilia şi Malofii Iurii cu privire la nulitatea tranzacţiei de împăcare, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 04 decembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 15 martie 2011 Petreanu Mihail, Petreanu Valeriu şi Petreanu Olga au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Roman Anatolii, Roman Ilia şi Malofii Iurii cu privire la nulitatea tranzacţiei de împăcare.

În motivarea acţiunii a menţionat că, prin încheierea judecătoriei Cahul din 22 februarie 2006 a fost omologată tranzacţia de împăcare din 22 februarie 2006, încheiată între Petreanu Mihail, Petreanu Valeriu şi Petreanu Olga de o parte şi Roman Anatolii, Roman Ilia şi Malofii Iurii de cealaltă parte, în temeiul căreia ultimii s-au obligat să achite 1 creditul primit de societatea cu răspundere limitată “Rezonans” societate cu răspundere limitată de la banca comercială “Victoriabank” societate pe acţiuni în sumă de 78000 lei; să suporte toate cheltuielile legate de finisarea lucrărilor de construcţie în subsolul încăperii; să instaleze la al doilea etaj geamuri termopan; să achite cheltuielile legate de darea în exploatare şi înregistrare a imobilului la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul; după finisarea lucrărilor de construcţie, subsolul magazinului se va afla în posesia, folosinţa şi dispoziţia lui Roman Ilia, iar etajele 1,2 şi mansarda se vor afla posesia, folosinţa şi dispoziţia directorului S.C.

„Rezonans” S.R.L., Petreanu Mihail; părţile îşi iau obligaţiunile de a pregăti şi a prezenta comisiei de recepţie toate documentele necesare şi concluzia privind situaţia de facto a construcţiei conform Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996; după executarea condiţiilor tranzacţiei de împăcare Oficiul Cadastral Teritorial Cahul va înregistra dreptul de proprietate asupra magazinului situat în or. Cahul strada 31 August 13-V în cote părţi-ideale egale a cîte 1/4 cotă-parte din imobilul dat, din data de 15 decembrie 2008 după S.C. „Rezonans” S.R.L. 1/4 cotă-parte, după Petreanu Mihail 1/4 cotă-parte, după Roman Anatolie, Malofii Iurie, Roman Ilia cîte 1/4 cotă-parte fiecăruia.

Consideră că, tranzacţia de împăcare din 22 februarie 2006 este o tranzacţie nulă deoarece contravine legii, bunelor moravuri şi a fost încheiată cu încălcarea competenţelor. De asemenea susţine că, Roman Anatolii, Malofii Iurii şi Roman Ilia nu şi- au onorat obligaţiile asumate conform tranzacţiei de împăcare din 22 februarie 2006 din care motive Petreanu Mihail sa adresat la O.C.T. Cahul la 22 decembrie 2008 cu solicitarea de nu a înregistra fără acordul său a dreptului de proprietate asupra magazinului situat în or. Cahul str. 31 August 13-V, după Roman Anatolii, Malofii Iurii şi Roman Ilia. Menţionează că, la data de 06 aprilie 2009 Petreanu Mihail a primit de la banca comercială „Eximbank Gruppo Veneto Banka” societate pe acţiuni o scrisoare prin care a fost informat că, Roman Anatolii a prezentat băncii un extras de la O.C.T.

Cahul din care rezultă că împreună cu societatea comercială „Rezonans” societate cu răspundere limitată proprietari ai magazinului din 25 iulie 2006 sunt inclusiv Roman Anatolii, Malofii Iurii, Roman Ilia. Notează că, prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25 martie 2010 s-a admis acţiunea şi s-a anulat înregistrarea dreptului de proprietate înregistrat după Roman Anatolii, Malofii Iurie, Roman Ilia asupra magazinului situat în or. Cahul str. 31 August 13-V. Invocă faptul că, Roman Anatolie nu a executat nici o obligaţie asumată conform tranzacţiei de împăcare nominalizate, iar după patru luni din data devenirii irevocabile a încheierii Judecătoriei Cahul din 22 februarie 2006 a dus în eroare O.C.T.

Cahul şi a înregistrat dreptul de proprietate asupra magazinului. Solicită recunoaşterea nulă a tranzacţiei de împăcare din 22 februarie 2006 încheiată între Petreanu Mihail, Petreanu Valeriu, Petreanu Olga pe de o parte şi Roman Anatolii, Roman Ilia şi Malofii Iurii de cealaltă parte, omologată prin încheierea judecătoriei Cahul din 22 februarie 2006 cu restabilirea părţilor în situaţia iniţială.

Prin hotărârea judecătoriei Cahul din 27 noiembrie 2013 s-a respins acţiunea la 2 cererea de chemare în judecată a lui Petreanu Mihail, Petreanu Valeriu şi Petreanu Olga împotriva lui Roman Anatolie, Roman Ilia şi Malofii Iurie privind declararea nulă a tranzacţiei de împăcare din 22 februarie 2006. În motivarea soluţiei prima instanţă a constatat că, acţiunea a fost depusă în instanţă cu depăşirea termenului de prescripţie, procedura de înscriere a dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile a fost efectuată de către Roman Anatolie legal, iar motivele invocate de Petreanu Mihail, Petreanu Valeriu şi Petreanu Olga precum că, Roman Anatolie nu a executat nici o obligaţiune asumată conform tranzacţiei de împăcare sunt nefondate şi nu pot fi reţinute.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2014 s-au admis cererile de apel declarate de reclamantul Petreanu Valerii, de reprezentantul acestuia, avocatul Arnaut Alexandru şi cererea de alăturare la apel depusă de Petreanu Olga. S-a casat din oficiu hotărîrea judecătoriei Cahul din 27 noiembrie 2013 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petreanu Mihail, Petreanu Valerii şi Petreanu Olga împotriva lui Roman Anatolii, Roman Ilia şi Malofii Iurii privind nulitatea tranzacţiei de împăcare şi s-a dispus în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă încetarea procesului în cauza civilă la acţiunea lui Petreanu Mihail ş.a. împotriva Roman Anatolii ş.a. privind nulitatea tranzacţiei de împăcare.

S-a explicat reclamanţilor Petreanu Mihail, Petreanu Valerii, Petreanu Olga că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceeaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri. La data de 03 februarie 2015 Petreanu Mihail a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 04 decembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, prima instanţă greşit a respins acţiunea ca tardivă or, acţiunea privind constatarea nulităţii absolute este imprescriptibilă, iar instanţa de apel nu a pătruns în esenţa litigiului din care motive a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

La data de 03 februarie 2015 Petreanu Valeriu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 04 decembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 3 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, prima instanţă greşit a respins acţiunea ca tardivă, iar instanţa de apel a aplicat şi interpretat eronat legea sunt declarative şi nu pot fi reţinute. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurenţii nu au invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de 4 şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Petreanu Mihail şi Petreanu Valeriu ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de Petreanu Mihail şi Petreanu Valeriu se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 5