2ra-209/15 — Încasarea datoriei

Prima instanță: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-209/15 Judecător: G. Gorun Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 01 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de către avocatul Aronov Roman în interesele lui Secikin Biolent Ahmet, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Secikin Biolent Ahmet împotriva lui Toro Grigore privind încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 12 februarie 2013, fiind emisă hotărîre nouă, cît şi împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, prin care a fost repusă în termen cererea de apel, c o n s t a t ă : La 17 iulie 2012, Secikin Biolent Ahmet s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Toro Grigore, solicitînd încasarea datoriei în sumă de 70 650 dolari SUA sau echivalentul în lei RM conform cursului valutar al BNM la data executării hotărîrii de judecată, obligarea lui Toro Grigore la restituirea a 58 975,32 gr de aur (aur cu titlu 999,9°) şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul Secikin Biolent Ahmet a indicat că i-a dat lui Toro Grigore un împrumut în valoare de 70 650 dolari SUA şi 58 975,32 gr de aur (aur cu titlu de 999,9°), pentru îmbunătăţirea afacerii pe care o desfășura, fiind întocmită şi o recipisă semnată de către Toro Grigore.

În temeiul acestei recipise, Toro Grigore s-a obligat să restituie suma împrumutată, însă acesta nu şi-a onorat obligaţia asumată. Mai indică reclamantul că a acordat împrumutul în termenul şi în condiţiile stabilite în recipisă, astfel îndeplinindu-şi toate obligaţiile asumate faţă de debitor, însă pînă la momentul înaintării acţiunii în instanţa de judecată, Toro Grigore nu şi-a îndeplinit angajamentele sale pecuniare faţă de creditor şi intenționat se eschivează de la onorarea obligaţiunilor. Susţine reclamantul că, la nenumăratele adresări către Toro Grigore de restituire a împrumutului, ultimul se eschiva în diferite moduri de la executarea obligațiunilor pecuniare asumate.

Suplimentar reclamantul a indicat că, ţinînd cont de faptul că Toro Grigore pe parcursul unei îndelungate perioade de timp se eschivează şi nu-şi onorează obligaţiunile născute din împrumut, a demonstrat un comportament de rea- credinţă la executarea obligaţiilor pecuniare, se refuză categoric să rezolve litigiul apărut pe cale amiabilă. A menţionat Secikin Biolent Ahmet că, a încercat să soluţioneze conflictul apărut pe cale extrajudiciară şi s-a adresat către pîrît cu o notă extrajudiciară privind rambursarea datoriei şi revendicarea de bunuri de la Toro Grigore, însă nu a primit nici un răspuns în termenul stabilit.

Solicită reclamantul Secikin Biolent Ahmet încasarea de la Toro Grigore a datoriei în sumă de 70 650 dolari SUA sau echivalentul în lei RM conform cursului valutar al BNM la data executării obligaţiei, obligarea lui Toro Grigore la restituirea de bunuri - 58 975,32 gr de aur (aur de titlu 999,9°) (valoarea de 630 lei pentru un gram) şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 12 februarie 2013, acţiunea a fost admisă integral: -S-a încasat de la Toro Grigore în beneficiului lui Secikin Biolent datoria în sumă de 70 650 dolari SUA sau echivalentul în lei RM conform cursului valutar al BNM la data executării hotărîrii de judecată; -A fost obligat Toro Grigore să-i restituie lui Secikin Biolent bunurile 58 975,32 gr de aur (aur de titlu 999,9°) (valoarea de 630 lei pentru un gram) în termen de 30 de zile calendaristice de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti; -S-a încasat de la Toro Grigore în beneficiul lui Secikin Biolent taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 12 500 lei; -S-a încasat de la Toro Grigore taxa de stat în folosul statului în mărime de 37 500 lei.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, a fost respins ca neîntemeiat demersul înaintat de către reprezentantul intimatului Secikin Biolent – Aronov Roman privind restituirea cererii de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului legal. S-a admis cererea de repunere în termen a apelului înaintat de către Toro Grigore. S-a repus în termen apelul înaintat de către Toro Grigore. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de Toro Grigore, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 februarie 2013 fiind emisă hotărîre nouă, prin care acţiunea s-a respins integral ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 06 august 2014, în termenul prevăzut de lege, avocatul Aronov Roman (mandat nr. 0240463) în interesele lui Secikin Biolent Ahmet, a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014 şi a încheierii Curţii de Apel Chişinău prin care s-a dispus repunerea în termen de declarare a apelului, menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 februarie 2013. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel a încălcat normele de drept material şi procedural emiţînd decizie vădit ilegală.

Mai indică recurentul că instanţa de apel s-a limitat numai la expunerea pur declarativă a conținutului art. 217 alin. (1) CC „nulitatea absolută a actului juridic”, însă acest articol nefiind corelat cu situaţia de fapt din speţă şi cu temeiul respingerii acţiunii şi, ca urmare, fiind încălcate prevederile art. 241 alin. (5) CPC. Menţionează recurentul că, instanţa de apel nu a luat în vedere probele existente la dosar şi ilegal a repus în termen apelul declarat de Toro Grigore. La 26 ianuarie 2015, Toro Grigore a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014, recursul a fost declarat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără prezenta părților. Examinând motivele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, din următoarele considerente: În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul reține faptul că decizia instanței de apel, prin care a fost admis apelul declarat de Toro Grigore, casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 12 februarie 2013 fiind emisă hotărâre nouă, prin care acțiunea s-a respins integral ca fiind neîntemeiată, a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material, fiind dată o apreciere arbitrală a probelor şi circumstanțelor cauzei, motiv pentru care Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit, consideră că urmează a fi casată cu trimiterea pricinii spre rejudecare din considerentele ce urmează: Conform art. 121 alin. (1) CPC al RM, „Instanţa judecătorească reține spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.” Conform art. 117 alin. (1) și (2) CPC al RM „Probe în pricini civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile şi obiecțiile pârților, precum şi altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii.

În calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților şi ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.” Conform art. 130 alin. (1), (2) și (3) CPC al RM „Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficiența pentru soluționarea pricinii.” În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC al RM, „instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor şi obiecțiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanță”. Conform art. 373 alin. (4) CPC al RM, „instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei”.

În acest context legal, Colegiul reține că conform materialelor dosarului, obiectul litigiului respectiv sunt revendicările formulate de reclamantul Secikin Biolent Ahmet către Toro Grigore prin care reclamantul a solicitat instanţei de judecată încasarea datoriei în sumă de 70 650 dolari SUA sau echivalentul în lei RM conform cursului valutar al BNM la data executării hotărârii de judecată, obligarea lui Toro Grigore la restituirea a 58 975,32 gr de aur (aur cu titlu 999,9°) şi încasarea cheltuielilor de judecată. Astfel, conform cererii de chemare în judecată și faptelor invocare de reclamantul Secikin Biolent Ahmet, la data de 16 decembrie 2009, Toro Grigore a luat cu împrumut de la Secikin Biolent Ahmet, 58 975,32 gr de aur, proba 999,9, şi suma de 70 650 dolari SUA.

În calitate de probă în susținerea cererii de chemare în judecată, Secikin Biolent a anexat recipisa din 16 decembrie 2009. În contextul solicitărilor respective, Colegiul reține că acțiunea a fost întemeiată în exclusivitate pe recipisa din data de 16.12.2009. Conform art. 140 alin. (1) și alin. (2) CPC al RM „(1) Autenticitatea unui document sau a unui alt înscris poate fi demonstrată prin compararea scrisului ori a semnăturilor. În acest caz, persoana interesată trebuie să prezinte în instanță judecătorească documente sau alte acte utile pentru compararea scrisului sau semnăturilor ori să solicite obținerea lor prin concursul instanţei. (2) Dacă persoana care a semnat, contestă autenticitatea scrisului ori a semnăturii de pe document sau de pe un alt înscris, instanţa judecătorească este în drept să-i solicite un model al scrisului ori al semnăturii ei pentru cercetare comparativă.

Asupra obținerii modelului instanţa emite o încheiere. Refuzul de a prezenta modelul de scris sau semnătură poate fi calificat de instanță ca recunoașterea scrisului ori a semnăturii.” Colegiul reține că conform materialelor dosarului, instanța de apel prin încheierea din 17 decembrie 2013, a dispus efectuarea expertizei grafoscopice, pentru stabilirea faptului dacă textul și semnătura recipisei litigioase, aparține pârâtului Toro Grigore, obligând pe ultimul de a prezenta specimene de semnături și înscrisuri, cu stabilirea datei când urmau a fi colectate specimenele de semnături.

Având în vedere faptul că, Toro Grigore, nu s-a prezentat pentru preluarea specimenelor de semnături, iar instanța s-a limitat doar la citarea acestuia pentru efectuarea procedurii de prelevare, a făcut imposibilă efectuarea unei expertize complexe, cu un rezultat clar în sensul întrebărilor puse de către instanță, și a condus la faptul că prin raportul de expertiză nr. 1022 din 02 iunie 2014, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, s-a constatat că nu este posibil de stabilit dacă semnătura din numele lui Toro Grigore din recipisa din numele lui Toro Grigore, datată cu 16.12.2009, cusută la f.d. 24, a fost executată de către Toro Grigore sau de o altă persoană.

În acest context, Colegiul reține, că încheierea instanței de judecată din 17 decembrie 2013, prin care a fost dispusă efectuarea expertizei grafoscopice, în esență nu a avut un rezultat efectiv, în sensul în care nu s-a stabilit dacă semnătura din numele lui Toro Grigore din recipisa din numele lui Toro Grigore, datată cu 16.12.2009, cusută la f.d. 24, a fost executată de către Toro Grigore sau de o altă persoană, recipisa respectivă constituind unica probă în sensul confirmării raportului juridic pretins.

Astfel de către instanța de judecată, urmau să fie întreprinse toate măsurile necesare ca încheierea instanței de judecată din 17 decembrie 2013, prin care a fost dispusă efectuarea expertizei grafoscopice, să fie executată efectiv, cu prezentarea în fața expertului a tuturor materialelor necesare efectuării expertizei, inclusiv a specimenelor de semnături, pentru a confirma sau infirma faptul dacă textul și semnătura recipisei litigioase, aparține pârâtului Toro Grigore. Cu titlu de consecință, Colegiul reține ca nefondată concluzia instanței de apel conform căreia recipisa prezentată de către Secikin Biolent este lovită de nulitate absolută din cauză că ea nu a fost semnată de către apelantul Toro Grigore, cu referire la raportul de expertiză nr. 1022 din 02 iunie 2014, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare.

În acest sens, Colegiul reține că aceste circumstanțe de fapt, care nu au fost examinate și elucidate pe deplin de către instanța de apel, eventual prin intermediul unei expertize grafologice suplimentare sau repetate, cu folosirea tuturor pârghiilor legale pentru obținerea specimenelor de semnături de la pârâtul Toro Grigore, sau cel puțin un refuz expres de a le oferi, sunt extrem de importante pentru confirmarea obligațiilor de împrumut și pecuniare din recipisa litigioasă și în final pentru soluționarea prezentului litigiu, nu în ultimul rând având în vedere și valoarea obiectului litigiului și anume, încasarea datoriei în sumă de 70 650 dolari SUA și restituirea a 58 975,32 gr de aur (aur cu titlu 999,9°).

Conform art. 867 alin. (3) Cod Civil al RM „Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.” În contextul normei legale menționate, Colegiul reține și faptul că urmau a fi elucidate circumstanțele în care au fost predate suma de bani și bunurile conform recipisei, și anume suma de 70 650 dolari SUA și 58 975,32 gr de aur (aur cu titlu 999,9°), astfel urma să verifice faptul dacă bunurile indicate în pretinsa recipisă au fost transmise în natură, adică dacă Secikin Biolent Ahmet a executat obligația asumată în pretinsa recipisă de transmitere a bunurilor și mijloacelor bănești.

Colegiul reține și faptul că instanța de apel urma să se expună și asupra argumentelor invocate de către părți cu referire la locul unde a fost întocmită recipisa, și anume, țara în care a fost întocmită, și dacă împrumutatul Toro Grigore la momentul eliberării recipisei se afla în locul pretins de reclamant, adică în Turcia, o circumstanță esențială având în vedere contradicțiile apărute între părțile din litigiu. Colegiul reține și faptul că, reieșind din natura bunurilor care constituie obiectul pretinsei recipise, și anume cantitatea impunătoare de metale prețioase, urma să fie verificată posibilitatea aflării acestora în circuitul civil între persoanele fizice în asemenea cantități, prin prisma Legii privind regimul metalelor prețioase şi pietrelor prețioase, bunurile respective fiind sub controlul de stat cu referire la producerea, utilizarea şi circulația acestora, pentru a elucida legalitatea posesiei și dreptul transmiterii către persoanele fizice terțe.

Conform art. 241 alin. 5 CPC „(5) În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.” Colegiul reține că instanța de apel, contrar prevederilor art. 241 alin. 5 CPC, a motivat defectuos actul de procedură contestat, și anume, nu a indicat motivele care au determinat concluziile acesteia şi legea guvernantă, inclusiv probele prezentate de părți care urmau a fi apreciate de către instanță, cu expunerea asupra acestora în cadrul actului de procedură sau în cazul în care a apărut necesitatea unor cunoștințe speciale în domeniu de a dispune efectuarea unei expertize efective, cu întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru crearea condițiilor pentru obținerea unui rezultat cert, cu referire la întrebările puse de către instanță expertului.

Având în vedere cele menționate, complexitatea respectivului litigiu datorită interconexiunii strânse a pretențiilor părților și având în vedere că erorile judiciare admise nu pot fi corectate de către instanța de recurs, Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de avocatul Aronov Roman în interesele lui Secikin Biolent Ahmet cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Cu referire la solicitarea recurentului privind casarea şi încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, prin care a fost repusă în termen cererea de apel înaintată de către Toro Grigore, instanţa menţionează, că respectiva încheiere este legală şi întemeiată, urmînd a fi menţintă, avînd în vedere că examinarea cauzei în prima instanţă a avut loc în lipsa lui Toro Grigore cît şi faptul că la materialele dosarului nu este dovada recepţionării de către Toro Grigore a hotărîrii instanţei de fond, după cum justificat a constatat instanţa de apel, respectiva circumstanţă servind temei de repunere în termen a apelului prin prisma art. 116 CPC RM.

În conformitate cu 445 alin. 1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de avocatul Aronov Roman în interesele lui Secikin Biolent Ahmet împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 iulie 2014. Se casează decizia Curții de Apel Chişinău din 08 iulie 2014, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Secikin Biolent Ahmet împotriva lui Toro Grigore privind încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Se respinge recursul declarat de avocatul Aronov Roman în interesele lui Secikin Biolent Ahmet împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, prin care a fost repusă în termen cererea de apel înaintată de către Toro Grigore.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, prin care a fost repusă în termen cererea de apel înaintată de către Toro Grigore. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă