2rhc-38/15 — Declararea nulă a clauzei contractuale

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2rhc-38/15 Judecător: Veronica Negru Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nina Cernat, Ana Gavriliţa, Anatol Pahopol Curtea Supremă de Justiţie Judecători: I.Sîrcu, T.Chişca-Doneva, I.Druţă, V.Clevadî, I.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de SRL „Partener Broker”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SRL „Partener Broker” împotriva SA „Asito” privind nulitatea parţială a actului juridic, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2014, CONSTATĂ : La data 25.11.2012, SRL „Partener Broker” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către SA „Asito”, solicitînd anularea pct. 7.5 al contractului de mandat nr. 34 din 29.05.2009.

În motivarea acţiunii a indicat că, la 29.05.2009, SA „Asito” a încheiat cu brocherul de Asigurări SRL „Partener Broker” un contract de mandat nr. 34, conform căruia ultimul în calitate de mandatar, urma în numele SA „Asito” să încheie contracte de asigurare şi să încaseze primele de asigurare pe contractele încheiate. Conform pct. 5.4.3 al contractului, brokerul de asigurări SRL „Partener Broker” s-a obligat să transfere primele de asigurare încasate de la asiguraţi la contul mandantului pînă la data de 10 a lunii gestionate. Pentru nerespectarea acestui termen în pct. 7.3 a contractului este prevăzută clauza penală de 0,01 % din suma restantă pentru fiecare zi de întîrziere. Suplimentar în pct. 7.5.

lit. „b” al prezentului contract este prevăzut că „mandatarul poartă răspundere materială deplină în volumul daunelor cauzate mandantului pentru cazurile de asigurare survenite pe poliţele de asigurare care au fost realizate şi reflectate în darea de seamă dacă primele de asigurare nu au fost transferate sau depuse mandantului în termenele stabilite în pct. 5.4.3”. Consideră reclamantul că pct. 7.5 lit. „b” al contractului de mandat nr. 34 din 29.05.2009 urmează a fi recunoscut nul din motiv că, acesta contravine esenţei 1 contractului de mandat şi art. 1044 alin. (2) Cod civil, care conţine măsuri concrete de protejare a intereselor mandantului în cazul folosirii fără autorizaţie a banilor acestuia şi anume: dacă foloseşte pentru sine banii pe care trebuie să-i remită mandantului ori să-i utilizeze în favoarea acestuia, mandatarul va datora dobînzi din momentul cheltuirii banilor.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 octombrie 2013 a fost respinsă cererea de chemare în judecată a SRL „Partener Broker” împotriva SA „Asito” privind declararea nulă a clauzei contractuale. Pentru a hotărî astfel, intanţa a ţinut cont de prevederile art. 514, 668 alin. (1), 1030 alin. (1) Cod civil al Republicii Moldova, care prevăd că obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii iar contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau principiile echităţii. La 31.10.2013, SRL „Partener Broker” a declarat apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de către SRL „Partener Broker” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 octombrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate şi au un caracter declarativ. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 09 aprilie 2014, SRL „Partener Broker” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 octombrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. La 03.06.2014, SRL „Partener Broker” a înaintat recurs adiţional prin care a solicitat admiterea în volum deplin a recursului, emiterea unei noi hotărîri prin care pct. 7.5 din contractul de mandat nr. 34 din 29.05.2009 încheiat între SRL „Partener Broker” şi SA „Asito” să fie declarat nul.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2014, a fost respins recursul declarat de SRL „Partener Broker” şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014. La 16.01.2015, SRL „Partener Broker” a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2014, solictînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanţei de recurs şi reţinerea pricinii spre examinare în ordine de recurs într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) şi h) CPC, menţionînd drept circumstanţă faptul că instanţa de recurs nu s-a expus asupra încălcărilor procedurale ale instanţelor ierarhic 2 inferioare, ceea ce se consideră încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană.

În speţă, a menţionat că atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel, au soluţionat cauza în lipsa reprezentantului reclamantului, prin ce au fost încălcate principiile fundamentale ale dreptului, mai cu seamă dreptul la apărare, a egalităţii armelor, precum şi principiul contradictorialităţii. La 24.03.2015, CIA „Asito” SA a prezentat explicaţii pe marginea cererii de revizuire înaintate de SRL „Partener Broker”, solicitînd respingerea acesteia ca inadmisibile. Examinînd motivele invocate de revizuentă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 16.01.2015, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuenta solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2014, invocînd ca temei lit. b) şi h) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste 3 circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Or, afirmaţiile cum că instanţa de recurs nu s-a expus asupra încălcărilor procedurale ale instanţelor ierarhic inferioare, ceea ce se consideră încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană, nu pot fi reţinute ca temei prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu pot fi caracterizate ca circumstanţe esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentei. Astfel, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

Referitor la temeiul invocat în baza art. 449 lit. h) CPC, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr- o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională, Colegiul reţine următoarele. Potrivit art. 447 lit. c) CPC, sînt în drept să depună cerere de revizuire Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) şi h). Prin urmare, SRL „Partener Broker” nu este în drept să înainteze cerere de revizuire în temeiul prevăzut la lit. h) art. 449 CPC.

În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că circumstanţele invocate de revizuentă drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. 4 Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de SRL „Partener Broker” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2014, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SRL „Partener Broker” împotriva SA „Asito” privind nulitatea parţială a actului juridic. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5