2ra-333/15 — Constatarea superficiului pe teritoriul apartamentului

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-333/15 Judecător: D. Suşchevici Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Popova, M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 26 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Ion Corolevschi, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Borţoi Tudor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Borţoi Tudor către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 50/142 privind constatarea superficiului pe teritoriul apartamentului privat, încasarea unei plăţi lunare şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 17 iunie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 29 octombrie 2013, Borţoi Tudor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 50/142 privind constatarea superficiului pe teritoriul apartamentului său privat, încasarea unei plăţi lunare în sumă de 3000 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei. În motivarea cerinţelor înaintate reclamantul a indicat faptul că, sub podeaua de lemn a apartamentului său este amplasată o ramificare cu supape a traseului central de încălzire, care este deservită prin utilizarea apartamentului său de către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 50/142.

Consideră că, este legitim de a solicita ca tot apartamentul său să fie desemnat ca o superficie a Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 50/142, din considerentele că pârâtul se folosește abuziv de dreptul de superficie fără nici o compensație, cel puţin, pentru periclitarea podelelor din apartament. Suplimentar reclamantul a relatat că, pârâtul menţine sistemul de încălzire într-o stare deplorabilă, motiv din care este imposibil exploatarea apartamentului în calitate de locuință şi locuiește cu familia în alt loc închiriat, astfel consideră că pârâtul urmează să-i achite şi despăgubire morală în sumă de circa 20% de la suma detașării a trei persoane în mun. Chişinău, cel puţin timp de un an.

Solicită reclamantul, desemnarea expertizei tehnice de constatare a superficiului în apartament; desemnarea pîrîtului ca superficiar; obligarea superficiului la plata unei revedenţe sub formă de rată lunară cu o sumă egală cu chiria lunară stabilită pe piaţă 3 000 lei; încasarea prejudiciului moral în mărime de 60 000 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 17 iunie 2014, s-a refuzat în admiterea cererii înaintate ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de Borţoi Tudor şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 17 iunie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 20 decembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Borţoi Tudor a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, cu admiterea în întregime a acţiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond au omis nemotivat circumstanţele de fapt ce ţin de constatarea posibilităţii de folosinţă, de dispoziţie şi de violare de lungă durată a proprietăţii private de către pîrît. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Borţoi Tudor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Borţoi Tudor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Borţoi Tudor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi Ion Druţă