2rh-56/15 — Încasarea împrumutului

dosar nr.2rh-56/15 prima instanță: L.Caraianu instanța de apel: A.Curdov, E.Dimina, A.Șpac instanţa de recurs: Sv. Novac, T. Vieru, V. Clevadî, Iu. Bejenaru, O. Sternioală ÎNCHEIERE 25 februarie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Ion Druţă, Valentina Clevadî Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire formulată de Cîrjalî Vasile, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Grec Alla împotriva lui Cîrjalî Vasilii și Fandeev Andrei privind încasarea împrumutului, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2015 prin care s-a admis recursul declarat de Grec Alla, s-a casat integral decizia Curţii de Apel Comrat din 08 iulie 2014 şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 16 iulie 2013, a c o n s t a t a t: La 18.06.2010, reclamantul Grec (Cîrjalî) Alla s-a adresat în judecată cu acțiune împotriva lui Cîrjalî Vasilii și Fandeev Andrei prin care a solicitat partajarea averii comune în devălmășie şi încasarea sumei împrumutului în mărime de 60000 lei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că anterior a depus cerere de chemare în judecată cu privire la partajarea bunurilor mobile şi imobile. Totuși, în acțiune nu a indicat că în perioada căsniciei cu pârâtul Cîrjalî Vasilii au acumulat suma de 120000 lei, pe care au transmis-o lui Fandeev Andrei conform împrumutului din 01.08.2008 și pentru care primeau dobândă. Reclamantul consideră că îi aparține jumătate din suma care se află la pârâtul Fandeev Andrei, adică 60000 lei din suma totală împrumutată de foștii soți în mărime de 120000 lei, deoarece averea dobândită în perioada căsniciei este proprietatea comună în devălmășie a soților şi urmează a fi partajată în părți egale potrivit art.20 Codul Familiei şi art.371 Cod Civil.

Reclamantul a menționat, că i-a propus pârâtului Cîrjalî Vasilii soluționarea chestiunii privind partajarea sumei împrumutului acordat fără adresarea în judecată, dar acesta a negat faptul existenței sumei bănești indicate. Din aceste considerente s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune privind încasarea de la Cîrjalî Vasilii și Fandeev Andrei în beneficiul său, suma de 60000, adică ½ din împrumutul acordat în mărime de 120000 lei, bani acumulați în perioadă căsniciei. Prin încheierea emisă de Judecătoria Ceadîr-Lunga din 01.10.2012, a fost atras în proces în calitate de co-pârât Fandeev Andrei, fiind disjungată în procedură separată cerința privind încasarea sumei împrumutului în mărime de 60000 lei, solicitată de reclamantul Grec Alla (vol.I, f.d.25-26).

Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 16.07.2013, acţiunea a fost admisă. S-a dispus încasarea din contul lui Cîrjalî Vasilii în beneficiul lui Grec Alla suma de 60000 lei, ce constituie ½ din împrumutul acordat în mărime de 120000 lei, transmise de către Cîrjalî Vasilii lui Fandeev Andrei, în baza contractului de împrumut din 01.08.2008. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 08.07.2014, a fost admis apelul declarat de către Cîrjalî Vasilii, casată hotărârea primei instanțe din 16.07.2013 și adoptată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 08.07.2014, Grec Alla a declarat recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea hotărârii primei instanțe din 16.07.2013.

În motivarea recursului a invocat art.432 CPC și consideră că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material ce guvernează prezentul raport juridic litigios, pronunțând o decizie neîntemeiată și ilegală, și anume că a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2015 s-a admis recursul declarat de Grec Alla, s-a casat integral decizia Curţii de Apel Comrat din 08 iulie 2014 şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 16 iulie 2013. La data de 02 februarie 2015 Cîrjalî Vasile a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs din 28.01.2015, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 28.01.2015 cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Comrat din 08 iulie 2014. În motivarea cererii, revizuentul a indicat că conform al.

(1) art. 22 Codul Familiei RM, bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sînt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi. Astfel, indică că, suma care a fost transmisă către Fandeev A.N. a fost primită personal de acesta (revizuent) şi respectiv nu poate fi partajată între soţi. Mai mult ca atît, consideră că, nici în prima instanţa nici în instanţa de apel recurenta nu a prezentat dovada restituirii împrumutului acordat către Fandeev A.N, chiar dacă acesta ar fi fost dat de către ambii soţi, el nu a fost rambursat, şi respectiv nu poate fi vorbă despre o eventuală încasare a jumătăţii din suma a acestui împrumut.

Ca temei de examinare a prezentei cereri revizuentul a indicat că, prin decizia sa Curtea Supremă de Justiţie nici nu a examinat în fond motivele şi circumstanţele ce ţin de sursa mijloacelor băneşti, care au fost împrumutate către Fandeev Andrei. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451, alin (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

2 În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) CPC, după ce se examinează cererea de revizuire , instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 CPC, care poartă un caracter exhaustiv. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, la depunerea cererii de revizuire, revizuentul, nu a specificat nici unul din temeiurile prevăzute de art.449 CPC, în baza căreia se poate solicita revizuirea deciziei. Prin urmare argumentele invocate de revizuentul Cîrjalî Vasile în cererea de revizuire nu au relevanţă, deoarece nu se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii, respectiv urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile.

Instanţa de recurs menţionează că, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată raportat la materialele cauzei existente la data pronunţării acestei hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Este important, la caz, de remarcat că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere că temeiurile invocate de revizuentul Cîrjalî Vasile în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit 3 al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Cîrjalî Vasile, în pricina civilă la acțiunea înaintată de către Grec Alla împotriva lui Cîrjalî Vasilii și Fandeev Andrei privind încasarea împrumutului. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Ion Druţă Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 4