- Dosarul nr.
- 2ra-296/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 25 februarie 2015
- Părțile
- Suveică Anastasia vs Casa Teritoriallă de Asigurări Sociale
- Pe scurt
- Termenul de prescripţie
2ra-296/15 — Recalcularea pensiei
prima instanță L. Barbos dosarul nr. 2ra-296/15 instanța de apel V. Pruteanu I. Cimpoi A. Minciuna DECIZIE 25 februarie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Diaconu, Iuliana Oprea, Ion Druță, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Anastasia Suveică, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anastasiei Suveică împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu privire la recalcularea pensiei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Anastasia Suveică și menținută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 27 mai 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă, c o n s t a t ă: La 17 octombrie 2013, Anastasia Suveică a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu privire la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 24 octombrie 2007 a atins vârsta de pensionare şi în pofida faptului că nu dispunea de un certificat real de salariu de la FIN „Exiton Bon” SA, unde a activat în perioada anilor 1994-1997 a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni cerere pentru calcularea pensiei. Ulterior, la 22 noiembrie 2007, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni cerere pentru a nu-i calcula pensia pentru perioada respectivă deoarece era în proces de judecată, iar în baza hotărârii primei instanțe din 09 august 2007 i-au refuzat să-i calculeze și au solicitat hotărârea definitivă a Curții Supreme de Justiție. Susține că prin hotărârea Judecătoria Botanica, mun.
Chișinău din 22 martie 2010 FIN „Exiton Bon” SA a fost obligată de a elibera pe numele său certificatul de salariu pentru perioada anilor 1994-1997, obligându-i să achite contribuțiile de asigurări sociale din salariul real primit pentru această perioadă, conform sumelor indicate în hotărâre. Menționează că hotărârea Judecătoria Botanica, mun. Chișinău nominalizată a devenit irevocabilă prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 07 aprilie 2011, care a fost executată și au fost achitate contribuțiile la bugetul de stat pentru perioada anilor 1994-1997. 2 Invocă că după ce s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni, recalcularea pensiei a fost efectuată începând cu 07 aprilie 2011, momentul intrării în vigoare a deciziei Curţii Supreme de Justiție şi nu din anul 2007, de când a depus cererea.
Consideră că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni urmează să reexamineze dreptul ei la pensie în conformitate cu art. 33 al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, deoarece este persoană care întruneşte şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, cu atît mai mult că dreptul la pensie este imprescriptibil. Prin urmare, solicită Anastasia Suveică obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni de a efectua recalcularea pensiei în temeiul deciziei Curţii Supreme de Justiție din 07 aprilie 2011, pentru perioada 24 octombrie 2007 – 01 aprilie 2012, ceea ce constituie suma de 16822,54 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 27 mai 2014 acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Anastasia Suveică și menținută hotărârea primei instanțe. La 18 decembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Anastasia Suveică a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel cu trimiterea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului, Anastasia Suveică a indicat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, concluziile instanței de apel, expuse în decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar normele de drept material au fost încălcate și aplicate eronat.
Susţine că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au ignorat argumentele ei şi anume simplul răspuns a intimatului expediat în adresa sa a fost procedura prealabilă pe care a respectat-o. Nu susţine că anume răspunsul dat l-a contestat în judecată, mai mult intimatul nu i-a refuzat printr-un proces-verbal, decizie a organului competent pentru a putea fi contestat conform procedurii Legii contenciosului administrativ. Totodată, mai menţionează că nu a fost asistată în procesul de judecată de un avocat, care să-i explice toate drepturile. A explicat instanţelor de judecată că a recepţionat scrisoarea de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni la 14 septembrie, iar la 17 octombrie a depus cererea de chemare în judecată, a indicat că 14, 15 zile au fost zile libere.
Astfel că instanţele de judecată s-au referit la 2 zile pe care le-a omis după părerea lor. A mai menţionat că la actele pricinii a anexat probe care confirmă omiterea întemeiată a celor 2 zile, iar aceste probe nu au fost apreciate de către instanţa de fond. Consideră că Casa Naţională de Asigurări Sociale urmează să-i reexamineze drepturile la pensie în conformitate cu art. 33 a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 pe motiv că are dreptul la pensie, deoarece este pensionară care întruneşte şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege cu atît mai mult că dreptul la pensie este imprescriptibil şi solicită recalcularea pensiei de la 24 octombrie 2007 pînă la 01 aprilie 2012. 3 La 30 ianuarie 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că la 11 noiembrie 2014 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 22 octombrie 2014, iar la 18 decembrie 2014, adică în termenul prevăzut de lege Anastasia Suveică a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 18 februarie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Pe parcursul judecării pricinii s-a stabilit că Anastasia Suveică s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale solicitînd recalcularea pensiei pentru limita de vîrstă în temeiul deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 07 aprilie 2011 pentru perioada 24 octombrie 2007 – 01 aprilie 2012. Fiind investită cu judecare pricinii în fond prima instanţă a ajuns la concluzia tardivităţii acţiunii depuse de către Anastasia Suveică.
Instanţa de apel a fost de acord cu concluzia instanţei de fond. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărîrile instanţelor de judecată în speţa data sunt emise cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural. Din actele pricinii s-a stabilit că la 06 august 2013 Anastasia Suveică s-a adresat cu cerere prealabilă Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni prin care a solicitat recalcularea pensiei de la 24 octombrie 2007 pînă la 07 aprilie 2011 conform deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 07 aprilie 2011. Iar, la 04 septembrie 2013 Casa Naţională de Asigurări Sociale i-a expediat recurentei Anastasia Suveică răspuns la cererea prealabilă (f.d.
10, 11). În cadrul examinării pricinii Anastasia Suveică a recunoscut faptul că răspunsul la cererea prealabilă l-a recepţionat la 14 septembrie 2013 (f.d. 69, 89). Însă, în instanţa de judecată recurenta a contestat răspunsul la cererea prealabilă a Casei Naţionale de Asigurări Sociale din 04 septembrie 2013 la 17 octombrie 2013, adică cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de Legea contenciosului administrativ. Conform art. 17 alin. (1) lit. a) şi (4) a Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV don 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului 4 prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia.
Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) este termen de prescripţie. Conform art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. Totodată art. 271 Codul civil prevede că acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.
Iar, conform art. 272 alin. (1) Codul civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Reieşind din situaţia de fapt stabilită şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă just au ajuns la concluzia respingerii acţiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie.
Astfel, după cum rezultă din materialele dosarului Anastasia Suveică nu a solicitat în cadrul examinării pricinii în prima instanţă repunerea acţiunii în termenul de prescripţie şi nici nu a invocat careva motive justificative de repunere a acţiunii în termen, astfel argumentele recurentei din recurs precum că instanţele de judecată nu s-au expus asupra motivelor invocate de ea cu privire la repunerea acţiunii în termen sunt neîntemeiate şi declarative. De asemenea, nu poate fi admisa solicitarea recurentei cu privire la repunerea în termen a acţiunii invocat atît în cererea de apel cît şi in cererea de recurs, deoarece în conformitate cu art. 372 alin. (3) CPC, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu pot fi înaintate noi pretenţii..
Se pot cere însă dobînzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alde despăgubiri apărute după emiterea hotărîrii în prima instanţă, se poate solicita o compensaţie legală. Nu poate fi reţinut argumentul recurentei referitor la aceea că în cadrul examinării pricinii a fost lipsită de un apărător, deoarece aceasta nu a fost lipsită de posibilitatea de a încheia un contract de asistenţă juridică cu un avocat pentru ai reprezenta interesele în faţa instanţei de judecată. Este neîntemeiat şi nu poate fi reţinut nici argumentul recurentei precum că instanţa de apel a aplicat eronat legea, însă recurenta nu indică care anume lege a fost aplicată şi interpretată eronat de către instanţele de judecată şi în ce constă interpretarea eronată acestor norme.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, soluţia dată de instanţa de apel este legală şi întemeiată, care a cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect a soluţionat litigiul dat în conformitate cu art. 130 CPC, cu atît mai mult că argumentele date au servit obiect de discuţii şi în instanţa de apel. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele 5 invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Anastasia Suveică. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău 22 octombrie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 27 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anastasiei Suveică împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu privire la recalcularea pensiei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Iurie Diaconu Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi