2rac-16/15 — Încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere

prima instanţă: Gh.Purici dosarul nr.2rac-16/15 instanţa de apel: N.Chircu, S.Melnic, I.Talpa DECIZIE 18 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Lepton”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria ţărănească „Gojan Valentin Ivan” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Lepton” cu privire la repunerea în termen a acţiunii, încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de către Gospodăria ţărănească „Gojan Valentin Ivan”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 18 noiembrie 2013, fiind emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 24 septembrie 2013 GŢ „Gojan Valentin Ivan” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Lepton” cu privire la repunerea în termen a acţiunii, încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că conform contractului de vînzare- cumpărare, încheiat cu SRL „Lepton” a livrat pîrîtului material săditor de pomi fructiferi şi anume în baza facturilor fiscale seria SW nr.2137085 din 01 mai 2009 13 050 pomi în valoare de 130 500 lei, seria SW nr.0457799 din 24 martie 2008 în valoare de 263 160 lei, seria SW nr.0457985 din 23 septembrie 2008 în valoare de 78 400 lei. Conform prevederilor contractului de vînzare-cumpărare cumpărătorul urma să achite marfa în termenul stabilit de la data livrării acesteia. 1 Menţionează că pîrîtul nu a achitat integral costul mărfurilor livrate, iar conform actului de verificare a decontărilor reciproce datoria constituie 237 060 lei.

Susţine că, s-a adresat de nenumărate ori verbal pîrîtului cu cerinţa de a restitui datoria, însă pîrîtul nu-şi îndeplinea promisiunile şi nu a executat această obligaţie nici pînă în prezent. Prin reclamaţia din decembrie 2012 a solicitat pîrîtului achitarea datoriei în sumă de 237 060 lei şi dobânda de întîrziere pentru perioada respectivă, însă a fost lăsată fără răspuns. Consideră că în legătură cu neexecutarea obligaţiilor asumate pîrîtul este obligat să achite datoria şi dobânda de întîrziere prevăzută de art.619 din Codul civil pentru perioada 2010-2013. Cere reclamantul, încasarea de la SRL „Lepton” în beneficiul lui a datoriei în mărime de 237 060 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 85 341,60 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 9 672,48 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 18 noiembrie 2013 acţiunea înaintată de GŢ „Gojan Valentin Ivan” împotriva SRL „Lepton” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 a fost admis apelul declarat de către GŢ „Gojan Valentin Ivan”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Soroca din 18 noiembrie 2013, fiind emisă o nouă hotărîre de admitere în parte a acţiunii, încasîndu-se de la SRL „Lepton” în beneficiul GŢ „Gojan Valentin Ivan” datoria în mărime de 237 060 lei, dobînda de întîrziere în mărime de 20 202 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 8 530 lei.

În, rest pretenţiile au fost respinse. La 27 octombrie 2014 SRL „Lepton”, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat că, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, fiind eronat aplicate normele de drept material. La fel, indică că instanţa de apel nu a stabilit corect data de la care începe a curge termenul de prescripţie, aplicînd incorect prevederile art.575 din Codul civil. Susţine că data semnării actului de verificare a decontărilor reciproce de către părţi 26 octombrie 2009, este data din care urmează a fi calculat termenul prescripţiei extinctive, care potrivit art.267 din Codul civil a expirat la 26 octombrie 2012. Astfel, cererea de chemare în judecată depusă la 24 septembrie 2013 corect a fost respinsă ca tardivă de către prima instanţă.

2 Menţionează că pretenţia nr.1 din 15 octombrie 2012, prezentată de către intimat, a fost expediată în adresa SRL „Lepton” şi recepţionată la 11 septembrie 2013 peste un an de zile din momentul întocmirii. A mai indicat, că la examinarea pricinii instanţa de apel a acceptat şi anexat la materialele cauzei probe noi - facturile fiscale seria SW nr.0457799 din 24 martie 2008 şi seria SW nr.0457985 din 23 septembrie 2008, fără a stabili motivul neprezentării probelor indicate în instanţa de fond. La fel susţine că la judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului, fiind anexate înscrisuri în altă limbă, fără a fi traduse în limba de procedură şi fără asigurarea participanţilor la proces cu interpret pentru a lua cunoştinţă cu aceste documente.

Judecînd recursul declarat de către SRL „Lepton” împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depusă de GŢ „Gojan Valentin Ivan”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de SRL „Lepton”, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe. Conform art. art. 512 alin.(1), 513 alin. (1), 514 şi 572 alin. (2) Codul civil, în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute.

Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Debitorul şi creditorul trebuie să se comporte cu bună- credinţă şi diligenţă la momentul naşterii, pe durata existenţei, la momentul executării şi stingerii obligaţiei. Obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Potrivit art. 20 alin. (1) lit.a) al Legii contabilităţii nr.113 din 27 aprilie 2007 şi pct.1 al hotărîrii Guvernului RM nr.294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea decretului Preşedintelui RM nr.406-II din 23 decembrie 1997, facturile fiscale ca document primar cu regim special confirmă înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate.

Din materialele dosarului s-a stabilit că, în baza facturilor fiscale seria SW nr.0457799 din 24 martie 2008, seria SW nr.0457985 din 23 septembrie 2008 şi seria SW nr.2137085 din 01 mai 2009 GŢ „Gojan Valentin Ivan” a livrat SRL „Lepton” marfă, material săditor - 30 960 pomi în valoare de 263 160 lei, 9 800 pomi în valoare de 78 400 lei şi respectiv 13 050 pomi în valoare de 130 500 lei (f.d. 12, 96, 97). Potrivit actului de verificare a decontărilor reciproce din 26 octombrie 2009, semnat de GŢ „Gojan Valentin Ivan” şi SRL „Lepton”, suma datoriei constituia 237 060 lei (f.d.11). 3 Astfel, din înscrisurile menţionate rezultă că părţile şi-au manifestat intenţia de a da naştere unui raport juridic civil, iar SRL „Lepton” este răspunzătoare de obligaţiunile asumate faţă de GŢ „Gojan Valentin Ivan”.

Reţine instanţa de recurs că SRL „Lepton” nu a executat obligaţiunile asumate şi nu a achitat costul mărfurilor. Conform art.575 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care termenul de executare a obligaţiei nu este determinat şi nici nu rezultă din natura acesteia, creditorul are dreptul de a pretinde oricînd executarea ei, iar debitorul este îndreptăţit să o execute oricînd. Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura obligaţiei, debitorul trebuie să execute obligaţia în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului. Din materialele dosarului rezultă că prin pretenţia nr.1 din 15 octombrie 2012 GŢ „Gojan Valentin Ivan” a solicitat recurentului SRL „Lepton” achitarea datoriei în mărime de 237 060 lei şi dobînzii de întîrziere (f.d.4-5).

Potrivit declaraţiilor reprezentantului SRL „Lepton” date în şedinţa de judecată a primei instanţe şi din cererea de recurs, reclamaţia expediată de către intimat a fost recepţionată de către recurent la 11 septembrie 2013 (f.d.44 verso). Ca urmare Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiată concluzia instanţei de apel referitor la faptul că termenul de prescripţie extensivă pentru înaintarea prezentei acţiuni urmează a fi calculat de la expirarea a şapte zile din momentul recepţionării de către SRL „Lepton” a cererii de achitare a restanţei. Or, dacă termenul de executare nu este determinat şi nici nu rezultă din natura acesteia, creditorul este îndreptăţit de a cere executarea obligaţiei în orice moment de la data naşterii raportului juridic obligaţional, iar debitorul este obligat de a o executa în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.

Nu sunt întemeiate şi se resping argumentele recurentului expuse întru susţinerea poziţiei precum că termenul prescripţiei extinctive urmează a fi calculat de la 26 octombrie 2009, data semnării actului de verificare a decontărilor reciproce de către părţi, care potrivit art.267 din Codul civil a expirat la 26 octombrie 2012, deoarece se bazează pe interpretarea eronată a normelor de drept material şi se combat prin circumstanţele stabilite în pricină. Astfel, Colegiul menţionează, că instanţa de apel, ţinînd cont de cumulul de probe prezentate în cadrul judecării cauzei, corect a ajuns la concluzia temeiniciei pretenţiei înaintate în pricină de către GŢ „Gojan Valentin Ivan” şi a încasat de la SRL „Lepton” în beneficiul GŢ „Gojan Valentin Ivan” datoria în mărime de 237 060 lei ce constituie plata pentru marfa livrată.

Totodată, Colegiul consideră că suma dispusă spre încasare cu titlu de dobândă de întîrziere, raportată la circumstanţele cauzei, neîntemeiat a fost calculată pentru 4 perioada de la 15 octombrie 2012, data înaintării pretenţiei, pînă la 24 septembrie 2013, data înaintării cererii de chemare în judecată, şi apreciată de către instanţa de apel în cuantum de 20 020,50 lei, în această parte concluziile fiind neobiective şi rezultate din aprecierea incorectă a probelor din dosar. Potrivit art. 619 alin. (1) şi (2) Cod civil, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

În atare circumstanţe, Colegiul consideră că, în situaţia în care s-a stabilit că reclamaţia expediată de către GŢ „Gojan Valentin Ivan” în adresa SRL „Lepton” a fost recepţionată de către recurent la 11 septembrie 2013, dobânda de întîrziere prevăzută de art.619 Cod civil pentru suma datorată de 237 060 lei, urmează a fi calculată începînd cu 18 septembrie 2013 pînă la 24 septembrie 2013, data solicitată prin cererea de chemare în judecată, ce va constitui 330 lei. Conform art.94 şi 96 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

În acest sens, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel, conducîndu-se de prevederile art.90 CPC, corect a încasat din contul SRL „Lepton” pentru GŢ „Gojan Valentin Ivan” suma de 8 530 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SRL „Lepton”, cu modificarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 în partea încasării de la SRL „Lepton” în beneficiul lui GŢ „Gojan Valentin Ivan” a dobânzii de întîrziere prin micşorarea sumei încasate de la 20 202 lei pînă la 330 lei, în rest decizia instanţei de apel se menţine.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Lepton”. Se modifică decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria ţărănească „Gojan Valentin Ivan” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Lepton” cu privire la repunerea în 5 termen a acţiunii, încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată, în partea încasării de la societatea cu răspundere limitată „Lepton” în beneficiul Gospodăriei ţărăneşti „Gojan Valentin Ivan” a dobânzii de întîrziere prin micşorarea sumei încasate de la 20 202 lei pînă la 330 (trei sute treizeci) lei.

În rest, decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 septembrie 2014 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 6