- Dosarul nr.
- 2rh-42/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 februarie 2015
- Părțile
- SRL AQUAPHOR, Rusia, SA de tip închis AQUAPHOR MARKETING, Rusia împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-42/15 — Apărarea numelui comercial şi contestarea actului de înregistrare a mărcii verbale
Prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rh-42/15 Judecător: S. Arnaut Instanţa de recurs:Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Macinskaia, V. Arhip, S. Novac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 18 februarie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac, Judecătorii: Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală examinînd cererea de revizuire înaintată de Agentul Guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată ”AQUAPHOR", Rusia, societăţii pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING", Rusia împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la apărarea numelui comercial şi contestarea actului de înregistrare a mărcii verbale, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 15 martie 2007, prin care a fost admis recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „AQUAPHOR”, Rusia, societatea pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING", casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2006 şi emisă o hotărîre nouă de admitere a acţiunii, CONSTATĂ: SRL „AQUAPHOR" a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la apărarea numelui comercial şi contestarea actului de înregistrare a mărcii verbale.
În motivarea acţiunii reclamantul, societate cu răspundere limitată „AQUAPHOR", Rusia, a indicat că în luna iunie 2005 pîrîtul a publicat în Buletinul Oficial al Proprietăţii Intelectuale cererea solicitantului Dumitru Galupa de înregistrare a mărcii verbale „AQUAPHOR" nr. depozit 015329 din 24 august 2004. Împotriva înregistrării enunţate şi-a exprimat dezacordul reclamantul, societatea cu răspundere limitată „AQUAPHOR" din Federaţia Rusă, depunînd, în acest sens, la data de 30 august 2005 o contestaţie, care a fost motivată cu încălcarea prevederilor art. 8 a Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale. În cadrul şedinţei de apel au fost prezentate dovezi privind faptul că 1 semnul solicitant este identic cu denumirea de întreprindere a reclamantului - „AQUAPHOR", marfa căruia este cunoscută şi distribuită de 5 ani pe teritoriul Republicii Moldova.
Solicitantul, Dumitru Galupa a avut cunoştinţă de existenţa produselor marcate cu denumirea „AQUAPHOR" produse în Rusia, întrucît se ocupă de realizarea pe piaţă a produselor respective. Reclamantul consideră ilegală decizia privind înregistrarea mărcii verbale AQUAPHOR" pe numele lui Galupa Dumitru, deoarece contravine art. 8 a Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, va induce în eroare consumatorul privind produsele societăţii cu răspundere limitată „AQUAPHOR", Rusia. Denumirea întreprinderii este cunoscută pe piaţa naţională şi internaţională, iar dreptul de utilizare nu a fost transmis nimănui pe piaţa din Moldova. La momentul depunerii cererii de către Galupa Dumitru, semnul solicitat era deja cunoscut pe piaţa Republicii Moldova, producţia fiind distribuită printr-o reţea largă de distribuitori.
Cer, reclamanţii societatea cu răspundere limitată "AQUAPHOR", Rusia, societatea pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING" Rusia apărarea numelui comercial prin anularea hotărîrii Comisiei de Apel a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 20 aprilie 2006, anularea deciziei Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 22 martie 2006 de înregistrare a mărcii verbale „AQUAPHOR" nr. depozit 015329 din 24 august 2004 pe numele lui Galupa Dumitru, publicarea din contul persoanei vinovate a hotărîrii instanţei de judecată în scopul restabilirii reputaţiei de afaceri a firmei şi restabilirea fluxului de informaţii corecte consumatorului. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2006 acţiunea a fost respinsă.
Învocînd ilegalitatea deciziei instanţei de apel, societatea cu răspundere limitată "AQUAPHOR", Rusia, societatea pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING" Rusia, au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 01 decembrie 2006, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 martie 2007 a fost admis recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „AQUAPHOR", Rusia, societatea pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING", casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2006 şi emisă o hotărîre nouă prin care acţiunea a fost admisă.
La data de 16 martie 2007, SRL „Licaon-Lux” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din data de 15 martie 2007, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanţei de recurs cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. 2 Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din data de 16 mai 2007, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către SRL „Licaon- Lux”. La data de 26 ianuarie 2015, Agentul Guvernamental Lilian Apostol, a declarat cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din data de 15 martie 2007, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanţei de recurs şi emiterea unei noi hotărîri prevăzute în temeiul art. 453 al.
(5) CPC. Totodată Agentul Guvernamental Lilian Apostol, a solicitat recunoaşterea expresă a violării drepturilor lui Galupa Dumitru garantate de art. 6§1 din Articolul 1 din Protocolul 1 la Convenţie şi examinarea recursului a SRL „AQUAPHOR" în prezenţa reclamantului Galupa Dumitru ori a reprezentantului numit de acesta, ceea ce în prin sine va constitui o satisfacţie echitabilă în sensul art. 41 din Convenţie. În susţinerea cererii de revizuire, a invocat că data de 07 septembrie 2007 a fost înregistrată cererea nr. 40338/07 a cet. Galupa Dumitru împotriva Guvernului Republicii Moldova, în cadrul căreia reclamantul invocă încălcarea art. 6§1 din Convenţie şi nerespectarea procedurii naţionale la examinarea recursului, dat fiind faptul că el nu a fost citat să se prezinte la Curtea Supremă de Justiţie în vederea exprimării opiniei vis-a-vis de argumentele înaintate.
Astfel, menţionează Agentul Guvernamental Lilian Apostol că la data de 24 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova că în temeiul Regulii 54 §2 (b) a Regulamentului Curţii Europene a fost înregistrată cauza Galupa c. Moldovei sub nr. 40338/07, fiindu-i solicitat totodată, prezentarea observaţiilor asupra admisibilităţii şi fondului cauzei prin prisma întrebărilor formulate în circumstanţele de fapt rezumate de Grefa Curţii Europene şi prezentarea poziţiei cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speţei şi condiţiile în care părţile pot ajunge la o asemenea soluţie Susţine că la data de 15 ianuarie 2015, prin cererea nr. 40338/07, Guvernul Republicii Moldova şi-a exprimat poziţia în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul Curţii Europene, asumându-şi obligaţia de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantului Galupa Dumitru prin intermediul revizuirii şi remedierii pretinselor violări a Convenţiei Europene.
Remarcă cu suficienţă temeinicie că o remediere a încălcării drepturilor reclamantului în prezenta speţa este necesară, iar viciile menţionate urmează a fi înlăturate, remedierea la caz ar constitui casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţue dun 15 martie 2007 şi cu adoptarea unie soluţii prevăzute de art. 453 al. (5) Cod de Procedură Civilă. Consideră că examinarea recursului SRL„AQUAPHOR" în prezenţa lui Galupa Dumitru ori a reprezentantului acestuia, v-a constitui în sine o suficientă satisfacţie echitabilă în sensul art. 41 din Convenţie. În drept îşi întemeiază cererea de revizuire pe prevederile art. 449 lit. g) CPC. 3 În conformitate cu art. 447 lit. c) CPC, este în drept să depună cerere de revizuire Agentul Guvernamental, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) şi h) CPC.
În conformitate cu art. 449 lit. g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, care consideră că prin hotărîrea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia Republicii Moldova sau de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În conformitate cu art.453, al. (5) Cod de Procedură Civilă, în cazul în care o hotărîre examinată în recurs pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul a fost supusă revizuirii, pricina se trimite, după casarea hotărîrii, la rejudecare în instanţa care a emis hotărîrea sau, după caz, în instanţa de recurs.
Astfel, după cum denotă actele cauzei, SRL „AQUAPHOR" a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la apărarea numelui comercial şi contestarea actului de înregistrare a mărcii verbale. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din data de 01 decembrie 2006, acţiunea a fost respinsă. SRL „AQUAPHOR", Rusia şi societatea pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING" Rusia au declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 martie 2007, a fost admis recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „AQUAPHOR", Rusia, societatea pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING", casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2006 şi emisă o hotărîre nouă prin care acţiunea a fost admisă.
La data de 15 ianuarie 2015, Guvernul Republicii Moldova şi-a exprimat poziţia în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul Curţii Europene, asumîndu-şi obligaţia de a cerere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantului prin intermediul revizuirii şi remedierii pretinse violări a Convenţiei Europene cu privire la Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului. Conform art.6 alin.(1) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege.
Dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art.6 alin.(1) al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre 4 elementele fundamentale a preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune, respectarea principiului res judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti.
Avînd în susţinere normele citate, la caz se constată că la data de 15 martie 2007, şedinţa a avut loc în lipsa reclamantului Galupa Dumitru şi a reprezentantului său Olga Socolova. Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 martie 2007 a inversat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din data de 01 decembrie 2006, iar aceasta în sine ar constitui o eventuală condamnare a Moldovei prin încălcarea prevederilor art. 6 al. (1) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Conform jurisprudenţei Curţii Europene, în procedurile în faţa primei şi singurei instanţe, dreptul la un „proces public", în sensul Articolului 6 § 1 atrage dreptul la o „audiere", cu excepţia cazului în care există circumstanţe excepţionale care justifică lipsirea de o asemenea audiere (Hăkansson şi Sturesson c. Suedia, 21 februarie 1990, § 64, Seria A nr. 171-A; şi Fredin c. Suediei nr. 2), 23 februarie 1994, §§ 21 - 22, Seria A nr. 283-A).
Totuşi, modul de aplicare a Articolului 6 § 1 în procedurile în faţa instanţelor de recurs depinde de caracteristicile specifice procedurilor în cauză. Din acest punct de vedere, trebuie să se ţină cont de ansamblul procedurilor în ordinea juridică naţională şi de rolul instanţei de recurs în acest sens (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Dat fiind faptul că o şedinţă publică s-a desfăşurat în prima instanţă, iar absenţa unei astfel de şedinţe în faţa instanţelor de apel sau recurs poate fi justificată prin caracterul specific al procedurii respective.
Astfel, procedura în apel şi procedura privind chestiunile de drept, spre deosebire de cele de fapt, pot corespunde cu cerinţele Articolului 6, chiar dacă reclamantului nu i s-a acordat posibilitatea de a fi audiat în persoană în faţa instanţei de apel sau de recurs (Helmers, citat supra, § 36). Principiul major al echităţii cuprins în Articolul 6 reprezintă, întotdeauna, argumentul-cheie (Mutatis Mutandis, Pelissier şi Sassi c. Franţei [GC], nr. 25444/94, § 52, ECHR 1999-II; şi Sejdovic c. Italiei [GC], nr. 56581/00, § 90, ECHR 2006-...).
Totuşi, Curtea Europeană a conchis că, atunci cînd unei instanţe ierarhic superioare i se cere să examineze o cauză atît în fapt, cît şi în drept şi să intre în fondul cauzei, atunci instanţa ierarhic superioară nu poate, ca o chestiune ce ţine de aspectul echităţii procedurilor, să soluţioneze cauza fără implicarea directă şi fără audierea reclamantului împotriva căruia se adresează apelul sau este eventual adoptată hotărîrea (Ekbatani c. Suediei, hotărîre din 26 mai 1988, Seria A nr. 134, p. 14, § 32, Popovici c. Moldovei, nr. nr. 289/04 şi 41194/04, §§ 71-72, 27 noiembrie 2007; ori Ziliberberg c. Moldovei, nr. 61821/00, § 41, 1 februarie 2005, 5 iar în materia procedurilor civile Godorozea v. Moldova, nr. 17023/05, § 32, 6 octombrie 2009; Bucuria c. Moldovei, nr. 10758/05, § 24, 05 ianuarie 2010). La acest segment, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie mai reţine şi faptul că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx -Impex" SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Însă, potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului,
instanţele judecătoreşti naţionale sunt în drept de a admite derogări din principiile şi garanţiile stabilite prin normele Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, inclusiv şi din principiul securităţii raporturilor juridice, cînd aceasta este necesar într-o societate democratică, pentru garantarea şi respectarea intereselor ce prevalează interesele reclamantului, în special, în cazul în care aceasta o cer interesele justiţiei. Potrivit opiniei Curţii Europene a Drepturilor Omului, expuse în hotărîrea pronunţată pe cauza Nikitin versus Rusia, redeschiderea procedurii în baza unor fapte noi nu constituie o încălcare a drepturilor fundamentale prevăzute de art. 4 Protocolul 7 al Convenţiei.
În asemenea cazuri, cînd hotărîrea irevocabilă respectivă a dus la unele consecinţe negative serioase, care nu pot fi rectificate de cît prin reexaminarea sau redeschiderea cauzei, iar violarea constatată este cauzată de erori sau deficienţe de o asemenea gravitate încît apare un dubiu serios în privinţa rezultatului procedurilor contestate, excluderea posibilităţii de revizuire a hotărîrii, pentru motive formale, poate să ducă la încălcarea principiului echităţii şi legalităţii hotărîrii judecătoreşti, fiind lezată şi încrederea publicului în autoritatea judecătorească. Iar admiterea cererii de revizuire în cauză, reieşind din sensul art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privinţa intimatului a principiului securităţii raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară şi admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public şi a echităţii justiţiei.
Redeschiderea procesului în pricina dată rezultă din circumstanţe şi fapte noi, recent descoperite, care sunt de natură să afecteze decizia contestată, precum şi din necesitatea înlăturării unor consecinţe negative serioase, generate în urma încălcării flagrante a normelor constituţionale, care au lezat interese publice şi care nu pot fi rectificate decît prin reexaminarea cauzei. În asemenea împrejurări şi întru evitarea admiterii unei încălcări a dispoziţiilor statuate la art. 6 § 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire depusă de către Agentul Guvernamental la Curtea Europeană a 6 Drepturilor Omului, de a casa decizia instanţei de recurs şi de a reţine pricina pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiţie.
În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, DISPUNE: Se admite cererea de revizuire declarată de Agentul Guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din data de 15 martie 2007, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată ”AQUAPHOR", Rusia, societăţii pe acţiuni de tip închis „AQUAPHOR MARKETING", Rusia împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la apărarea numelui comercial şi contestarea actului de înregistrare a mărcii verbale şi se reţine pricina pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiţie.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 7