3ra-191/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-191/15 prima instanţă - D. Șușchevici instanţa de apel - L. Popova, A. Panov, M. Moraru ÎNCHEIERE 18 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Oleg Bondarenco, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Bondarenco împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Oleg Bondarenco și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 03 iunie 2014. c o n s t a t ă La 06 septembrie 2013, Oleg Bondarenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, Oleg Bondarenco a indicat că din anul 2009 și pînă în prezent, de către colaboratorii poliției în cadrul constatării contravențiilor și atragerii la răspundere contravențională a cetățenilor Republicii Moldova, sunt utilizate formulare proceselor-verbale cu privire la contravenție, forma/conținutul cărora afectează dreptul la apărare și acces liber la justiție, garantat de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, Constituția Republicii Moldova și Codul contravențional.

Astfel, menționează că în formularul actual al proceselor-verbale cu privire la contravenție utilizate de colaboratorii poliției, rubricile ”Obiecțiile persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul-verbal” și ”Obiecțiile victimei” oferă un spațiu extrem de mic și vădit insuficient pentru expunerea chiar succintă a eventualelor obiecții de către subiecții nominalizați, în rubricile respective putînd fi înserate maximum 4-5 cuvinte. Pe de altă parte, celelalte rubrici destinate descrierii datelor contravenientului, 1 circumstanțelor săvîrșirii contravenției, mijloacelor procesuale de constrîngere, sunt destul de spațioase și deseori chiar rămîn a fi total sau parțial neîndeplinite. Totodată, invocă lipsa clarității în ceea ce privește actul oficial prin care a fost aprobat formularul actual al proceselor verbale cu privire la contravenție utilizate de colaboratorii poliției.

Or, pe site-urile Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului Național de Patrulare nu este afișat nici un act normativ sau ordin intern de aprobare a formularului procesului-verbal contravențional. Consideră că forma actuală a proceselor-verbale contravenționale utilizate de colaboratorii poliției afectează drepturile fundamentale ale participanților la procesul contravențional, privîndu-le de posibilitatea expunerii în mod liber și într-o formă succintă a eventualelor obiecții în ceea ce privește fapta contravențională sau conduita agentului constatator, reprezentînd sub aspectul dat totodată și o formă ascunsă de discriminare a subiecților vizați al procesului contravențional.

La 26 iunie 2013 s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu o petiție, solicitînd să fie informat cu privire la actul oficial prin care sunt aprobate formularele proceselor- verbale contravenționale utilizate de colaboratorii poliției din 2009 pînă în prezent, cu remiterea în adresa sa a copiei actului respectiv, luarea măsurilor de rigoare în vederea optimizării rubricilor ”Obiecțiile persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul- verbal” și ”Obiecțiile victimei” din formularele proceselor-verbale contravenționale utilizate de colaboratorii poliției prin modalitatea măririi substanțiale a spațiului oferit pentru expunerea obiecțiilor de către subiecții vizați, în măsura în care ar garanta posibilitatea expunerii libere și într-o formă succintă a obiecțiilor.

Prin răspunsul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova din 15 iulie 2013, a fost informat despre faptul că formularul procesului-verbal contravențional a fost aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 347 din 01 noiembrie 2010 ”Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de înregistrare a contravențiilor, a persoanelor care le-au săvîrșit și a rezultatelor examinării cauzelor contravenționale”, precum și despre faptul că actualmente în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova activează grupul de lucru, constituit pentru modificarea Instrucțiunilor menționate și elaborarea mecanismului unic de documentare și evidență a cauzelor contravenționale și a persoanelor care le-au săvîrșit, problemele abordare urmînd a fi puse în discuție la următoarea ședință a grupului de lucru.

La fel, a mai menționat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 347 din 01 noiembrie 2010 ”Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de înregistrare a contravențiilor, a persoanelor care le-au săvîrșit și a rezultatelor examinării cauzelor contravenționale” nu a fost supus procedurii obligatorii de publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prin urmare, nepublicarea ordinului în modul stabilit atestă ilegalitatea sau lipsa forței juridice al ordinului dat.

Oleg Bondarenco solicită declararea nulității ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 347 din 01 noiembrie 2010 ”Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de înregistrare a contravențiilor, a persoanelor care le-au săvîrșit și a rezultatelor examinării cauzelor contravenționale”, inclusiv în partea ce privește aprobarea formularului procesului-verbal contravențional, obligarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova să modifice rubrica ”Obiecțiile 2 persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul-verbal” și ”Obiecțiile victimei” din formularele proceselor-verbale contravenționale utilizate de colaboratorii poliției prin modalitatea măririi substanțiale a spațiului oferit pentru expunerea obiecțiilor de către subiecții vizați, în măsura în care ar garanta posibilitatea expunerii libere și într-o formă succintă a obiecțiilor.

De asemenea, a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova să publice actul normativ modificat privind aprobarea formularului proceselor-verbale contravenționale utilizate de colaboratorii poliției în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prin încheierea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013, cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Bondarenco a fost scoasă de pe rol.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014, a fost admis recursul declarat de Oleg Bondarenco, casată încheierea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013 în partea referitoare la scoaterea de pe rol a pretenției privind optimizarea rubricilor ”Obiecțiile persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul- verbal” și ”Obiecțiile victimei” din formularele proceselor-verbale contravenționale utilizate de colaboratorii poliției prin modalitatea măririi substanțiale a spațiului oferit pentru expunerea obiecțiilor de către subiecții vizați, în măsură în care ar garanta posibilitatea expunerii libere și într-o formă succintă a obiecțiilor, cu restituirea în această parte a pricinii spre examinare în fond.

În rest încheierea primei instanțe a fost menținută. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 03 iunie 2014, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Oleg Bondarenco și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 03 iunie 2014. La 05 ianuarie 2015, în termenul prevăzut de lege, Oleg Bondarenco a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă. Recurentul Oleg Bondarenco, în motivarea recursului a menționat că atît prima instanță, cît și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material.

Menționează de asemenea că în cadrul examinării cauzei, au fost pe deplin confirmate circumstanțele privind imperfecțiunea rubricilor criticate din procesele- verbale contravenționale utilizate de către colaboratorii de poliție din anul 2009 pînă la momentul actual, imperfecțiunea care lezează drepturile fundamentale ale subiecților vizați al procesului contravențional la acces liber la justiție și la apărare – motiv pentru care acțiunea urmează să fie admisă.

La fel invocă faptul că pe parcursul examinării cauzei intimatul nu a probat faptul publicării în modul stabilit de lege a ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 347 din 01 noiembrie 2010 ”Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de înregistrare a contravențiilor, a persoanelor care le-au săvîrșit și a rezultatelor examinării cauzelor contravenționale”, respectiv ne probarea faptului publicării acestui ordin în modul stabilit de lege în Monitorul Oficial, servește temei suplimentar de a considera ilegale procesele-verbale contravenționale utilizate de 3 colaboratorii de poliție.

Cu atît mai mult că intimatul nu a publicat nici măcar versiunea electronică a ordinului și instrucțiunii, deoarece nici pe site-urile Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului Național de Patrulare nu este afișat nici un act normativ sau ordinul intern de aprobare a formularului procesului-verbal contravențional. De asemenea, a menționat că instanța de apel în partea motivată a deciziei recurate a concluzionat că obiectul acțiunii nu a fost solicitarea optimizării actului administrativ contestat, ci obligarea intimatului să dea răspuns la cererea prealabilă sau chiar pretinsa contestare a ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 347 din 01 noiembrie 2010, în pofida faptului că această pretenție a fost anterior scoasă de pe rol.

Astfel, menționează că obiectul pretenției a fost anume obligarea intimatului să optimizeze actul administrativ contestat, reprezentînd formularul actual al procesului-verbal contravențional utilizat din 2009 pînă la momentul actual de colaboratorii de poliție, dar nicidecum contestarea răspunsului la cererea prealabilă sau a ordinului privind aprobarea actului administrativ contestat. A mai menționat că în ceea ce privește circumstanțele de ilegalitate a ordinului intimatului ca urmare a nepublicării lui în modul stabilit de lege, aceste circumstanțe au fost invocate doar cu titlu de temei suplimentar de ilegalitate al actului administrativ contestat. Intimatul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin referința depusă a solicitat să fie considerat ca inadmisibil recursul declarat de Oleg Bondarenco.

La fel, a menționat că argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Astfel, consideră că instanțele judecătorești au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate și au aplicat corect normele de drept material. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Oleg Bondarenco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a 4 invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Oleg Bondarenco ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Oleg Bondarenco se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 5