2rac-46/15 — Încasarea sumei ş.a.

prima instanţă: Gh. Mîţu dosarul nr.2rac-46/15 instanţa de apel: E. Ababei G. Polivenco, A. Garbuz ÎNCHEIERE 12 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat şi Iurie Bejenaru examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “AQUATRADE”, avocatul Denis Staruş în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” împotriva întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” cu privire la încasarea sumei, penalităţii şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 octombrie 2014 c o n s t a t ă La data de 02.10.2013 societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” a depus cererea de chemare în judecată împotriva întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” cu privire la încasarea sumei, penalităţii şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a menţionat că, la 30.11.2011 societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” a încheiat cu întreprinzătorul individual “Rezuş Ecaterina” contractul de vânzare-cumpărare a mărfurilor şi produselor alimentare, precum şi contractul de comodat a frigiderului-vitrină de model Intern-600 cu numărul de identificare N 028389 în valoare de 465 euro, pe un termen de 1 an. Totodată, conform pct. 8.2 din contractul de comodat întreprinzătorul individual “Rezuş Ecaterina” s-a obligat să avanseze penalitatea în mărime de 50 dolari SUA pentru fiecare zi de întârziere. Potrivit actului de dare-primire din 30 noiembrie 2011 societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” a transmis iar întreprinzătorul individual “Rezuş Ecaterina” a primit frigiderul-vitrină de model Intern-600.

Face referire că, la 20.08.2013 societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” s-a adresat întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” cu solicitarea de a-i fi restituit frigiderul-vitrină de model Intern-600, pe când cererea menţionată nu a ajuns la destinatar pe motiv că, destinatarul nu-şi are sediul pe adresa indicată. 1 Solicită societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” încasarea din contul întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” în beneficiul său contravaloarea frigiderului-vitrină de model Intern-600 în mărime de 465 euro, penalitatea de întârziere în mărime de 1250 de dolari SUA şi cheltuielile de judecată suportate la examinarea pricinii. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 02 aprilie 2014 acţiunea înaintată de societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” împotriva întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluţiei adoptate, prima instanţă a concluzionat că, contractul de comodat a frigiderului-vitrină din 30.11.2011 nu a fost de fapt încheiat, pe motiv că adresa întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” nu corespunde cu cea din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali, contractul menţionat şi actul de dare- primire nu conţine semnătura reprezentantului întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina”, precum şi în perioada în care a fost încheiat contractul menţionat careva activitate economică a întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” nu a fost înregistrată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 octombrie 2014 s-a respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată “AQUATRADE” şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Soroca din 02 aprilie 2014. Instanţa de apel a reiterat argumentele menţionate în hotărârea Judecătoriei Soroca din 02 aprilie 2014. La data de 09 decembrie 2014 reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “AQUATRADE”, avocatul Denis Staruş a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 octombrie 2014 şi hotărârea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa a interpretat eronat normele de drept material, fapt manifestat prin constatarea invalidităţii contractului de comodat, fără a fi declarat nul, a admis în proces reprezentantul întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” contrar normelor de drept procedural precum şi, nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs, că instanţa a interpretat eronat normele de drept material, fapt manifestat prin constatarea invalidităţii contractului de comodat, fără a fi declarat nul, admiterea în proces a reprezentantului întreprinzătorului individual “Rezuş Ecaterina” contrar normelor de drept procedural precum şi omisiunea de a determina pe deplin circumstanţele pricinii, nu pot fi reţinute deoarece sunt declarative, şi nu au suport legal, or circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect, cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “AQUATRADE”, avocatul Denis Staruş nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de 3 şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “AQUATRADE”, avocatul Denis Staruş ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “AQUATRADE”, avocatul Denis Staruş se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4